7 matches
-
, sau Zbornicul de la Ieud este denumirea sub care este cunoscut un important manuscris ("Codice"), găsit în anul 1921 de preotul Arthur Arthemiu Anderco (1882-1932, delegat la Marea Adunare națională de la Alba-Iulia) în podul bisericii din deal de la Ieud, care are înscris pe
Codicele de la Ieud () [Corola-website/Science/314807_a_316136]
-
de călugării copiști de la Mănăstirea Săpânța-Peri din Maramureș. În secolul al XVI-lea, preotul ortodox Grigore din Măhaci tălmăcește la rândul lui "Epistolia..." și o repune în circulație, ca lucrare misionară pentru respectarea Sfintei Duminici. Textul a fost inserat în "Zbornicul de la Ieud", redactat probabil în anul 1630, care constituie „unul dintre cele mai valoroase texte prin structurile de limbă și prin ingenuitatea și prospețimea expresiei de tip viu popular în forme vechi". În "Manuscrisul de la Ieud" textul se regăsește sub
Epistolia Domnului nostru Iisus Hristos ce (ne-) a trimis-o Dumnezeu din Cer () [Corola-website/Science/331953_a_333282]
-
secol mai veche decât biserică de lemn din șes, a doua biserică de lemn din sat și una dintre cele mai vechi păstrate în Maramureș. În podul bisericii de la Ieud a fost găsit în anul 1921 Codicele de la Ieud sau Zbornicul de la Ieud, document ce a iscat polemici fiind considerat de unii istorici prima scriere românească. În austeritatea ei exterioară, încălzita în interior de cioplitura consolelor și de culorile vii ale picturii murale, biserica de lemn din Ieud Deal reprezintă un
Biserica de lemn din Ieud Deal () [Corola-website/Science/308021_a_309350]
-
stagiu de specializare în Franța, la Rouen. Debutează la ziarul „Viața Buzăului”, în 1962, dar primele versuri îi sunt găzduite de o revistă liceală dactilografiată. Colaborează la „Viața studențească”, „Tomis”, „Luceafărul”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Tribuna”, „Saeculum”, „Contrafort”, „Zbornic” (Croația), „Observator” (Germania), „Limba noastră” (Chișinău) ș.a. A transpus în limba franceză versuri haiku, precum și poeme de Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, G. Bacovia, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Pillat, V. Voiculescu. A tradus în limba română versuri de Victor Hugo
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289382_a_290711]
-
neguțători ca și Veneția, a avut raporturi de negoț și interese bancare în trecut, cu țările românești. N. Iorga, pe vremuri, a cercetat din acest punct de vedere arhivele Dubrovnicului. Însă cercetările acestea nu sunt complecte. Într-o publicație locală "Zbornicul lui Repetar", tipărit cu ocazia sărbătoririi scriitorului cu numele de mai sus, am găsit un articol de însemnări ale profesorului de slavistică de la Iași Ilie Bărbulescu 7, în care vorbește de negustori și bancheri din Dubrovnic, pe vremea voevodului Moldovei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a propus diverse criterii, două fiind cele mai importante: unul se referă la conținutul termenilor, și celălalt la forma acestora. Sunt considerate slavonisme cuvintele care fac parte din terminologia administrativă (pravilă, stolnic, vornic, zapis) sau termenii referitori la cultură (bucoavnă, zbornic). Cum am mai spus, există însă unele slavonisme care, din aceste terminologii, au pătruns și în vorbirea populară: iad, duh, rai și chiar cuvântul sfânt (urmașul lat. sanctus s-a păstrat numai în sân-/sâmdin Sânnicoară, Sâmpetru, Sânmedru). Rezultă deci
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cămașă cusută după un tipar anume. În perioada de toamnă-iarnă, purtau tunică de catifea cu pliuri la spate și cațaveică, făcută din blană de vulpe acoperită cu satin. Pe cap, purtau broboade din mătase, lână sau batic, iar cele căsătorite zbornic și casiac ( în cazul femeilor mai în vârstă). produse, prepară mâncăruri specifice, iar după liturghie se adună în casa de prăznuire și petrec. Obiceiurile lipovenilor sunt strâns legate de evenimentele religioase. Cel mai bine s-au păstrat cele legate de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]