79 matches
-
colț și așteaptă la pândă ca oamenii să iasă de sub dulcea vrajă a zilelor de tihnă și de pace și de fiecare dată e la fel, sărbătorile vin, aduc încredere și pace, dar mai apoi se duc și lasă loc zbuciumărilor de zi cu zi. Asta e o altă poveste. Sărbătorile aduc întotdeauna pace, dragoste și liniște între oameni. E bine.
De sărbători [Corola-blog/BlogPost/99465_a_100757]
-
mele, Ce-l dau spre desfătarea ta, mereu.... Mi-e gândul plin de vorbele frumoase, Ce știu durerea lumii s-o aline, Cu mine-n cor știu macii să suspine, Și facem asta, omule, mereu.... Mi-e viața o eternă zbuciumare, O mare răscolită de furtuni, Din care tu, mici perle, ai s- aduni, Și salbă ai să-ți faci pentru plimbare. Citește mai mult DIN DRAGOSTE PENTRU OAMENIMi-e sufletul prea plin de sentimente,Ca un ulcior ce dă pe-afară
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
mele,Ce-l dau spre desfătarea ta, mereu.... Mi-e gândul plin de vorbele frumoase,Ce știu durerea lumii s-o aline,Cu mine-n cor știu macii să suspine, Și facem asta, omule, mereu.... Mi-e viața o eternă zbuciumare,O mare răscolită de furtuni,Din care tu, mici perle, ai s- aduni,Și salbă ai să-ți faci pentru plimbare.... XXX. DE CRĂCIUN AM ÎNVĂȚAT CE ESTE MOARTEA, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2188 din 27 decembrie
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
gheață ale iernii. Iarna trecea greu, anevoie, dar trecea. Veneau Babele. Or fi ele aceste zile nesuferite, când Babele își leapădă cojoacele pline de zloată, de frig și zăpezi neașteptate, dar în ele se întrevăd mugurii unor speranțe. Sunt ultimile zbuciumări ale iernii care, chiar de se împotrivește cu îndărătnicie, trebuie să plece. Deși noul anotimp pare firav și timid, îndrăzneții lui prinți, ghioceii, îi sporesc pașii, îl fac curajos, spre bucuria nestăvilită a tuturor ființelor: gâze, fluturi, păsări, flori, pomi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
mai bună de ales. Curând, însă, mustrările de conștiință și vedeniile cu ea începură să-l necăjească fără astâmpăr. Conștiința sa, demult adormită într-un colțișor ascuns și întunecat, i se deșteptă acum dintr-odată, înălțându i-se vertiginos în zbuciumări și în transformări tot mai sălbatice și mai necontrolate. Începu a se purta foarte bizar, își pierdea deseori cumpătul din nimic, vorbea de unul singur și nu te mai puteai deloc înțelege cum trebuie cu el. Realitatea i se părea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
care acum devenea al Inei, și același număr urma să-l pună și la mâna noii mame, Ina. Invidia încolțită cândva, în loc să se topească, adăugase noi dimensiuni la edificiul răzbunării zidărit de Olga în nopțile și zilele ei pline de zbuciumări. Și, ca și cum apele ar fi intrat în albia lor normală, purtând cu dezinvoltură o mască firească a aparențelor intră în salonul lehuzelor. În timp ce Olga îi prindea 1 bengalo - drăcos Inei brățara de mâna stângă, aceasta, stoarsă de puteri, abia putu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
mai bună de ales. Curând, însă, mustrările de conștiință și vedeniile cu ea începură să-l necăjească fără astâmpăr. Conștiința sa, demult adormită într-un colțișor ascuns și întunecat, i se deșteptă acum dintr-odată, înălțându i-se vertiginos în zbuciumări și în transformări tot mai sălbatice și mai necontrolate. Începu a se purta foarte bizar, își pierdea deseori cumpătul din nimic, vorbea de unul singur și nu te mai puteai deloc înțelege cum trebuie cu el. Realitatea i se părea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
duce o viață tihnită, lipsită de întâmplări capabile să-l scoată dintr-o inerție molatecă și indiferentă. Viața lui se suprapune unui fel de a fi care-l va plasa anonim și confundabil în provincia musiliană a omului fără însușiri. Zbuciumările nu-i plac lui David Pop și nu-i place nici munca. Mânat de ambiția tatălui său - un țăran dârz și muncitor - petrece ani mulți prin universitate fără să treacă examenele. Și doar ca să se poată înfățișa năsăudenilor într-o
Violon d’Ingres? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7477_a_8802]
-
fost lider al românilor bănățeni, tatăl savantului Victor Babeș. 6. În Scrisori către Ioan Bianu, IV, Ed. Minerva, București, 1978, p. 355. 7. Citatele sunt după Lucian Valea, Pe urmele lui George Coșbuc, Ed. Sport-Turism, București, 1985, pp. 93-94. 8. Zbuciumări politice la românii din Ungaria, reeditat în Opere, VIII, Academia Română și Univers enciclopedic, București, 2007, pp. 427-428. 9. În Scrisori către Ioan Bianu, vol. IV, Ed. Minerva, București, 1978, p. 293. 10. „Telegraful român”, LVIII, nr. 73, 10 (23) iulie
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
el personifică tot ce-l înconjoară (peisaj, obiecte de interior, natură); dar pecetea lui proprie constă în personificarea stărilor de spirit, a noțiunilor abstracte, a conceptelor: „Viața cu trup de aur și solzi de glod mi-i dragă;// Blestemul... în zbuciumări de aur vînăt plînge;// Tăcerea veștedă se desfășoară;// Clipa de-acum, bolnavă de-amintire/ În suflet dezmierdări de gheață-mi pune;// Și visurile noastre răzlețite/ Ca niște păsări amețite;// Un vis de slavă și singurătate/ Se-aprinseatunci în mine ca un
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
Piatra Neamț, Oradea, Arad. Mutările tatălui meu se explică prin faptul că pe vremea aceea ca să avansezi în magistratură trebuia fie să aștepți să se întâmple ceva cu superiorul, fie să te muți acolo unde apărea o disponibilitate. Mama mea rezumă zbuciumările pricinuite spunând că trei mutări fac cât un incendiu... Ajuns la Oradea, mi-am făcut școală primară. De acolo a trebuit să ne refugiem la Arad ca urmare a cedării Ardealului de Nord Ungariei în 1940. Așa au început peregrinările
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
cer și o pală de libertate dar au găsit o lume, sunt vrednici de plecăciunea semenilor în fața lor și li se cuvin recunoștința, deoarece prin îndrăzneala cu prețul imprevizibil au arătat modele, nu o dată urmate de la un imigrant la altul. Zbuciumarea celui care și-a părăsit casa, plecând în călătoria depistării de șanse prin lume, nu este identică în două inimi. Fiecare are inima sa, familia sa, șansa ori nenorocul său... În fiecare din noi e o lume și fiecare aparținem
JOHN BANU. NEVOIA DE UN ALT JOHN BANU SAU ACELAŞI, ŞI ÎN ROMÂNIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383227_a_384556]
-
vânt vălătucesc” și, printre brazii care oftează, poetul își odihnește simțurile lăsând doar tăcerile să murmure o iubire veșnică, asta fiindcă “nimic ca și iubirea nu mă-mbată!”. Tăcerile sale sunt construite din imagini și cuvinte care îi aduc inimii “zbuciumările de ieri”. Cea mai înflăcărată dorință a poetului este de a surprinde lumea zidită doar din iubire curată și înveșmântată în pace. Iar menirea pe care o poartă o consideră de o importanță impresionantă: “ Aceasta mi-e dorința sfântă! / Eu
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
Meandric Numbers” partajare între 14 ca format din doi de 7 considerat norocos și 14 cel „nenorocos în China, omofona expresiei vreau să mor”. Așadar, scena 1 ne aduce prin Ovidiu Oana-Pârâu un Will nesigur, întrebător - „Nelămurite gânduri și greaua zbuciumare. Servindu-le în palmă, le-aruncă-ntre gunoaie. A meritat, crezi oare, această frământare, Tutunul ars în pipă și-un fir de lumânare?” (zădărnicie) sau „Citesc din cartea lumii neînțelese rânduri, Reci frământări de suflet, sleite de cuvinte. Îmi rătăcesc cărarea prin
CUVINTE DESPRE „RĂSPUNSURI PENTRU WILL” SONETE DE OVIDIU OANA-PÂRÂU de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368555_a_369884]
-
orizontul și scriu pe zăpadă”. (Dincolo de structuri nevăzute harfe, p 82) Versurile poetei se disting printr-o deosebită plasticitate, printr-o extraordinară putere de a sugera reacțiile exterioare ale sufletului omenesc, de a traduce prin gesturi și fapte trăirile interioare, zbuciumările lăuntrice. Abordează unele din temele majore ale omenirii. Își exprimă îngrijorarea cu privire la distrugerea ecosistemelor naturale și a sistemului lingvistic al unui popor. În opinia autoarei, codrul este asemănat lexicului, copacii fiind doar „cuvinte vii”. Este o risipă și nimicire fără
CRONICĂ DE CARTE: ÎNTRE FIRE ŞI GÂND DE ANA URMA de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368586_a_369915]
-
rezonanță fiind APELUL adresat conducătorilor României și Republicii Moldova de a iniția „tratative neîntârziate ... pentru REUNIFICAREA CELOR DOUĂ STATE ROMÂNEȘTI”. Frumusețea lucrării este dată și de ținuta grafică excepțională asigurată cu mintea și pensula de Natalia Dulgheru, atât de atașată de zbuciumările autorului. A XXII-a „Basarabie răstignită” se lansează pe piață de „Editura Tehnică - UTM” din Chișinău, în pragul momentului depășirii celei de-a VI-a decadă de viață a autorului. Dragă Valeriu, să ne trăiești mulți ani, mereu animat de
VALERIU DULGHERU – BASARABIA RĂSTIGNITĂ de DUMITRU MNERIE în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363612_a_364941]
-
și fugă de moarte: ”te-am ținut departe de mine/ moarte”, iar moartea își caută înfometată altă planetă...” era doar o pânză de Aivazovski/ mă urmărea.../ era dimineață, / ce bucurie!”. ”De ce plâng Fluturii în Fa minor”, o carte-întrebare, reprezintă chintesența zbuciumărilor interioare și dorința de evadare într-o lume a liniștii, o lume a fluturilor, a culorilor, a muzicii interioare a eului poetei. Vasile Sevastre Ghican Membru al Uniunii Scriitorilor din România Referință Bibliografică: VASILE SEVASTRE GHICAN - Un fluture, o carte
UN FLUTURE, O CARTE, O POETĂ ... SAU DE CE PLÂNG FLUTURII ÎN FA MINOR DE ELEONORA STAMATE (ED. ARMONII CULTURALE, 2013) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351928_a_353257]
-
După o pauză, Florica mi-a spus: „Eu știu cam ce gândești tu acum. Te duce gândul la “Miorița”. Și dreptate avea Florica, pentru că mi s-au perindat prin fața ochilor mulți oameni din satul meu care au trecut prin grele zbuciumări ale vieții, dar care s-au stins cu o mare liniște și împacați cu gândul la: “Așa mi-a fost datul sorții” sau: Dac-așa vrea Bunul Dumnezeu!” ---------------------- PS. Acum mă gândesc că situația grea prin care trece astăzi populația
ECOURI MIORITICE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350491_a_351820]
-
pentru iubire, pentru ură, pentru viață; cu scăpărări ascunse din ochii fierbinți am ațâțat foc de căutare, în dimineață. Noi ne-am născut pentru a putea suferi, pentru aer, pentru țărână și flori; candoare și credințe statornicite-n taină umplu zbuciumarea și frica de erori. Noi ne-am născut pentru a putea suferi pentru patrie, copii și chiar iubită; emoțiile noastre puzderite-n frumusețe vor înflori mâine, în timpuri de elită. Referință Bibliografică: PATRIA ÎN DECEMBRIE / George Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PATRIA ÎN DECEMBRIE de GEORGE PENA în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350870_a_352199]
-
cu poezia și îi descifrez mesajele interioare, ținând cont că imaginea unui obiect nu este obiectul, senzația vine din reflexie, nu din percepție. „ Atâtea ape curg și nu se-ntorc / Să vadă pieptul muntelui cum storc, / Mocnind într-o ascunsă zbuciumare / Ca-n primul tremur — prima sărutare; // Atâtea frunze cad, codrul rărindu-l, / Să-l bată ploaia, vântul hăulindu-l, / Că mă afund în ochiul lui tomnatic, / Rănit și trist, și-atât de singuratic; // Atâtea ceasuri bat stârnind minutul / În care-ntrezărind
LA FONTAINE DE CE SIÈCLE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352135_a_353464]
-
pentru iubire, pentru dreptate și viață; cu scăpărări ascunse din ochii fierbinți am ațâțat foc de căutare în dimineață. Noi ne-am născut pentru a putea suferi, pentru aer, pentru pământ și flori; candoare și credințe statornicite-n taină, umplu zbuciumarea și frica de erori. Noi ne-am născut pentru a putea suferi pentru patrie, copii si chiar iubită; emoțiile noastre puzderie-n frumusețe vor înflori mâine, în timpuri de elită. Referință Bibliografică: PATRIA SUNTEM NOI / George Pena : Confluențe Literare, ISSN
PATRIA SUNTEM NOI de GEORGE PENA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370508_a_371837]
-
mele, Ce-l dau spre desfătarea ta, mereu.... Mi-e gândul plin de vorbele frumoase, Ce știu durerea lumii s-o aline, Cu mine-n cor știu macii să suspine, Și facem asta, omule, mereu.... Mi-e viața o eternă zbuciumare, O mare răscolită de furtuni, Din care tu, mici perle, ai s- aduni, Și salbă ai să-ți faci pentru plimbare. Mi-e fața biciută de mari lacrimi, Ce izvorăsc pentru a lumii chinuri, In versuri ele-adună dulci suspinuri, Ce
DIN DRAGOSTE PENTRU OAMENI de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369618_a_370947]
-
sfera a credinței depline, a încrederii absolute în Cel Prea Înalt, prin gândire și meditație, vom stagnă în regiunile inferioare ale faptelor reprobabile, ale planului mental, a proiectelor materiale, generate doar de rațiune și vom fi vulnerabili, vom fi pradă zbuciumărilor, ne precizează învățăturile sfinte. Se spune că în plan spiritual, cel mai bun mijloc de plată este de a-ți dezvolta calități și virtuți. Dar și rugăciunea este o formă de plată, pentru că și în rugăciune punem suflet (aur) adică
CARPE DIEM de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354083_a_355412]
-
Pentru aici. Pentru acum. Drumeția vorbelor se înfundă în groapa suferinței. Nimeni nu mai lasă zălog pentru nimic. Unii spun vorbe. Alții se sperie. Cu hârtie și fără hârtie. O scenetă râvnită. Printre zulufi, se tranșează pe bucăți, parcela puterii. Zbuciumare. Prezis. Interzis. Jambon. Clopoței. Sarmale. Fiorul victoriei arde. Grea povară. Una e să sari la gâtul învingătorului, alta e să sari la gâtul învinsului. Se străbate singur potecă îngustă a mântuirii. Sclifoseli. Săritul la beregata aproapelui e un sport tradițional
TAINE, TÂLCURI, ÎNVÂRTELI... de DONA TUDOR în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359014_a_360343]
-
și apa ce se scurge/ Aduce prin vâltoare-i cuvinte și suspine”. Și vine deznodământul care rezidă în efemeritatea celor pământene și refugiul spre înălțimea albastră: „Iubesc și primăvara, dar tot de cer mi-e dor” ( „Ascult”). Triumful primăverii asupra zbuciumărilor și neîmplinirilor are ca suport de netăgăduit credința: „Mi-e grea mantaua de atâtea zile/ Culese de poeme și visări” se destăinuiește poeta; „Ascult tăcut cum calcă-ncet privirea / Călătorind prin razele de soare/ Cum floarea de cireș își face
FEREASTRA OCHIULUI DIN MINE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360722_a_362051]