48 matches
-
cât pentru un nou drum, căci foaia îi han și cartea culcuș și vântul prin păr îi e călăuză, cuvântul cel trainic cu fluieru-n buză. cuvântul pe vale coboară din munte și behăie a oaie și-a capre cornute. și zburdă a ied și mulge a lapte și-a brânză se prinde în noapte... cuvântul e aici, și-acolo și mâine, căci vine de ieri și latră a câine. și pleacă a azi și naște a marți, la călindar zice harți
IMORTALITATE de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/ioan_adrian_trifan_1489074631.html [Corola-blog/BlogPost/367992_a_369321]
-
seară povești dizlocate din cutele amintirii unele le împrumut din glasu-ți șoptit din vremea când se topeau zăpezi într-un ritual cantatii se roagă firului de iarbă i-aud chinul încolțirii în semitransă, unde nu mă vede nimeni gândul poate zburda în voie pe toate cărările odată bătătorite chiar dacă a dat buriana în ele ha! amurgul își ia boarfele și pleacă bombănind pierde mereu eu nu mă mai mulțumesc doar să așez masca în care cui vrei o vreau doar pe
PRIMĂVARA-ANOTIMP FLĂMÂND de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Primavara_anotimp_flamand_.html [Corola-blog/BlogPost/357112_a_358441]
-
neliniști”, crează o ușoară dezordine în univers și-n microcosmos. Carpe diem zice latinul; bucură-te de clipă, trăiește-o , sugerează poetul. „Azi... să trăim azi cât într-o viață,/iar mâine e mister”. „și-apleacă la pământ mohorul,/și zburdă, zburdă ca un mânz prin luncă/ ...Cât încă sprinten îți este piciorul”! (Mânzul) „Ulcioare” Același ulcior, altă hangiță. Timpul se scurge și ne plimbă cu el până ne varsă și ne face oale și ulcele. ”Ulcioare/care merg la apă
RECENZIE VOLUMULUI DE POEZII ,ARC DE CURCUBEU”- AUTOR VASILE POPOVICI, REALIZATĂ DE PROF. MARIA VASILIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_volumului_de_poezii_arc_de_cu_valentina_becart_1330887343.html [Corola-blog/BlogPost/357927_a_359256]
-
înalte standarde de neurochirurgie ale momentului. Pacienții ies de la Brain Institute cu tot părul pe cap, fără bandaje și fără drenuri. La 3 ore după operație, citesc, a doua zi se plimbă prin spital, a treia pleacă acasă, a patra zburdă pe străzi, fără ca cineva să se prindă că tocmai li s-a umblat prin cap. Medicii de la Brain Institute sunt pregătiți, ani de zile, la cele mai performante clinici din Europa și Statele Unite. Sergiu Stoica e deja o legendă, despre
Cei mai buni neurochirurgi din România vor să îi învețe meserie și pe alții, fără teama că le-ar putea lua locul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20196_a_21521]
-
mai aude- Întrerupe mii de jocuri, Toți se ascund ,să nu se ude. S-a oprit că la un semn Scurtă ploaie din Cuptor, Suliți blânde de îndemn Se ivesc la locul lor. Temătoare și zburlite, Ies gângănii și jivine, Zburda-n voie fericite, Totu-i cânt și numai bine. A trecut că o minuta, Ziua parcă nici n-a fost, Cade seară boare muta Încheind al zilei rost. Pleacă ziua vine amurgul Printre munți și pește vai, Cursul zilei-i
O ZI DE VARA de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/edi_peptan_1446454484.html [Corola-blog/BlogPost/342817_a_344146]
-
al său corp și se uită speriat spre ramurile copacilor) : Te-ntrebi ce caut aici? De ce nu am rămas în locul natal înconjurat de zidurile uriașe ale orașului? Îți spun eu...( Pauză) In acea aglomerare izolată, sufletu-mi nu-mi poate zburda, iar gândurile-mi sunt imprăștiate. Indreptându-și privirea și uitându-se-n gol) Nu mă vei putea înțelege...( Se uită din nou spre ale pădurii înălțimi și își îndreaptă un deget spre ele) Tu!...Tu ai rădăcini zvântate de vânt...Pe când
CĂUTAREA SINELUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1431893594.html [Corola-blog/BlogPost/343396_a_344725]
-
scurma Rame sub pământ, jucând cu ele de-a v-ați ascunselea-n nocturnă. Nu poate zbura, dar merge și fuge pe piciorușele-i vânjoase Și-ntreaga noapte strigă „Chiuii” și face ouă uriașe. În unghere secrete, Zână Feriga trăiește și zburda, Ea iubește pădurea umbroasa, tăcută și umedă. Ferigile de argint se-nalță deasupra ca niște umbrele verzi Spori de feriga Găină și Pui* poți dedesubt să vezi. Zână Feriga șoptește cu glas jos și sperie pasărea Kiwi Care scrutează beznă
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de CAROLE A STEWART în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 by http://confluente.ro/carole_a_stewart_1491742828.html [Corola-blog/BlogPost/373974_a_375303]
-
la zgomotul civilizațiilor , face plan de bătaie pentru bătălia, de revenire la sânul Țării- Mamă, a acelei bucăți rupte din trupul ei! Hei, Soare ! Încălzește oasele vitejilor ! Tu soare ! Dă putere ochilor albaștri, verzi, căprui și blondului păr - arămiu, să zburde iară ! Să prindă putere ! Să cânte un nou Porumbescu și Enescu ! Să colinde iară pe dealuri, munți și văi, poezia lui Eminescu ! Să revină la viață și să trăiască în veci, Labiș cu a lui Căprioară ! Și stă și așteaptă
LAA POARTA NORDULUI DE RĂSĂRIT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1468518276.html [Corola-blog/BlogPost/383745_a_385074]
-
din 24 martie 2015 Toate Articolele Autorului Eu rămân la țărm de vise Și mă sprinjin de cuvinte, Prin seninul din cerneluri Las ferestrele deschise... Caii zburdă liniștiți Că e rost de primăvară, Ghioceii cei smeriți Sună clopotul de seară... Zburdă-n parcuri veselia Prin alaiul de copii, În palate, bucuria Te așteaptă să revii. Lasă grijile mărunte Și le vâră într-un sac, Celor mici și puși pe sotii Nu vreau să le fac pe plac. Curcubeul după ploaie Zămislit
RĂMÂN de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1427184757.html [Corola-blog/BlogPost/340957_a_342286]
-
Articolele Autorului Făt Frumos - Fiul iepei era un flăcău chipeș, sănătos, destul de mintos și nu învață rău de loc. Ba dimpotrivă... Maica sa atât de mult îl iubea, că își rupea bucățică de la gură pentru dânsul, ca el să poată zburda în voie pe toloaca, să se hârjonească cu mânzele și să crească armonios din punct de vedere anatomic și fiziologic. Îl scarmăna prin cap, cu alte cuvinte, avea grijă de alimentația să rațională, îl înscrisese la cercul de tenis și
SCHIŢE UMORISTICE (15) – FĂT FRUMOS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/dorel_schor_1417596785.html [Corola-blog/BlogPost/362403_a_363732]
-
pentru copii. Sunt așa de drăguți... - Dimpotrivă, susțin eu. Trebuie să-l dați cuiva care nu sta foarte aproape. Ca să nu sufere! Aveți nevoie de un amator serios, care locuiește la vilă. Să aibe o bucățică de curte, să poată zburda în voie... - Dar sufletul? La suflet nu te gândești? Oftează madam Gurnist. Parcă totul e să stai la vila și să te plictisești? Tot la bloc e mai vesel. Așa un cățel de rasă se atașează de copii, se joacă
SCHIŢE UMORISTICE (9) – ÎN RÂND CU LUMEA BUNĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 by http://confluente.ro/dorel_schor_1413329058.html [Corola-blog/BlogPost/383689_a_385018]
-
obiceiurile naturale ale animalelor; fii prieten cu animalele, ca și ele să fie prietene cu tine; să nu mângâiem animalele; să fim optimiști și entuziaști. * Multe foci: tolănite pe faleză, printre roci negre, vulcanice. Nu se sinchisesc de noi. Altele zburdă prin apă pe lângă noi. Neapropiat mai mult de doi metri de animale. Masculii răcnesc, sunt teritoriali... să nu le furi femelele! * Vaporul a mers toată noaptea. Motoarele uruiau, valurile vuiau, și negru afară... * Șase inși coboram în bărcuțe, pe lângă stâncile
O CĂLĂTORIE ÎN GALÁPAGOS de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/florentin_smarandache_1491913445.html [Corola-blog/BlogPost/354455_a_355784]
-
Alexandru Florian Săraru Publicat în: Ediția nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Iertări umane, stări divine ce tind timid spre absolut Un înger alb cu aripi negre se scutură încet de lut Trăiri terestre, vise-nalte, ce zburdă căutând lumina La gândul unui minim soare, eu tremur să nu-mi stric retina Suspin forat din infinit, un plâns constant, dar fără lacrimi Îmi stau în spate ca o umbră și-n fata ca un ghid de patimi Dar
TRĂIRI TERESTRE de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Trairi_terestre_alexandru_florian_sararu_1385389268.html [Corola-blog/BlogPost/347250_a_348579]
-
grădina unui tincan. Familia rămasă fără el a luat drumul bejeniei, „la Italia” cum spun nepoții rămași fără „toto”, pe care îl iubeau tare mult. S-au aclimatizat de urgență copiii, noilor condiții, printre străini, unde n-au cum să zburde ca aici, la Tincuța. Merg acolo la grădiniță, dar când se întorc acasă nu au voie să iasă la joacă, să nu-i deranjeze pe vecinii lor. Vara Seba și Alex vin cu drag aici, cu părinții și bunica văduvă
HAIBUN (4) SĂ TRĂIEŞTI, MAICA MEA! de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_gentiana_groza_hai_gentiana_groza_1375025034.html [Corola-blog/BlogPost/365139_a_366468]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > LIGYA DIACONESCU - RENAȘTE PRIMĂVARA (POEZII) Autor: Ligya Diaconescu Publicat în: Ediția nr. 2287 din 05 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului RENAȘTE PRIMĂVARA Când răsare ghiocelul Se- aude iarba cum crește Zburdă pe câmpie mielul Totul, totul reânoiește Fetele își poartă țanțoș Mărțișoarele pe piept Mamele fac mucenicii Păsările zbor discret Și în fâlfăit de aripi Prin glas de izvor de munte Se ivește o cireadă Cu vite mari și cornute Se
RENAŞTE PRIMĂVARA (POEZII) de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ligya_diaconescu_1491365289.html [Corola-blog/BlogPost/354374_a_355703]
-
soare cu dinți, Eu, merg cu aleasa-mi sortită, Cu trenul la Dorna, cuminți, Cuminți, fiindcă stinsă-i văpaia Din anii ce stam ca pe jar Și nu ascultam, vorba aia, De dulce și ... de amar ... Atunci, tinerețea-mi cuminte, Zburda nesătulă, visând, Acum, greu topesc în cuvinte Senzații, ce-mi pleacă ... oftând! Atunci, cu rucsacul în spate, Pe schiuri zburând fericit ... Acum, cu valiza pe roate Și brâul la șale-nvârtit ... Atunci, nesătul de mișcare, La griji și necazuri - absent ... Acum
BABĂ IARNĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 by http://confluente.ro/Baba_iarna_ionel_davidiuc_1340221929.html [Corola-blog/BlogPost/357656_a_358985]
-
era când "Capricornul" A sărutat-o, prima oară. Sau s-ar fi scufundat în valuri, Să fie a "Peștilor" regină, La gât, cu un șirag de perle, A "Racilor" stâpână. De mult deja, trecuse rana, Pe care o lăsase "Arcașul"... Zburda pe cer, ca o copilă, Liberă ca fluturașul. Presăra în inimi doruri, Pasiune și iubire, Aștepta să întâlnească Adevărata fericire. El era mândru, elegant, Coarnele-și purta semeț, Posesiv, ca orice bărbat, Dar spiritual și foarte isteț. A privit-o
PALETE de ADA SEGAL în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ada_segal_1441734692.html [Corola-blog/BlogPost/374728_a_376057]
-
e târziu ca omul să cânte, dacă e străin nu e târziu să cânte, dacă plânge nu e târziu să cânte, dacă a descoperit fericirea nu e târziu să cânte, dacă a pierdut fericirea nu e târziu să cânte, dacă zburdă nu e târziu să cânte, dacă se izbește de diguri nu e târziu să cânte...! Mai presus, două sunt în viață idealurile: zilele omului și fericirea. Amândorura le este izvor cântecul! Viața e vitraliul faptelor și conștiinței, cântecul e soarele
PAUL SURUGIU (FUEGO). CALIGRAFIERI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1466166856.html [Corola-blog/BlogPost/373557_a_374886]
-
tu c-al morții nevăzut paing I-nvăluie în nevăzute plase? Nu ești sentimental dar uite, sunt Și amintiri amare-ngrozitoare Ce-ți înfioară gândul ca un vânt Și te opresc deodată pe cărare. Și-atunci atâta duioșie simți Privind cum zburdă-n faptul dimineții Acest copil ce râde cu albi dinți, Acest copil ce l-ai întors vieții. Dar doctore, în cuiburi tâlhărești Bancherii pregătesc dezastre care Ar fi mai mari ca tot ce-ți amintești În amintirile îngrozitoare. Și lupta
Încă o poezie inedită a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5888_a_7213]
-
socot/ Că era dreaptă cumpănire/ În toată-a ei alcătuire.”651 Femeia deține toate calitățile cerute într-o epocă în care formalismul purtării nu putea fi încălcat: „Da, fiinc-atâta de frumos/ Danța, atâta de duios/ Cânta, și-atâta de unduios/ Zburda, și-atât de luminos/ Căta, și-așa prietenos/ Vorbea, cu sunet mângâios,/ Cum n-a mai fost ca ea vreodată/ Minune binecuvântată.”652 Unicitatea este dublată de mister, căci perfecțiunea tinerei este percepută ca aparținând unei alte lumi: „Pe drept
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
privitor la zămislirea sufletelor 2. Pe cât se pare, (F) În tot acest pasaj Hesiod a vrut, de fapt, să facă o aluzie enigmatică la incendierea Universului care - verosimil -, atunci când se va produce, va distruge, o dată cu substanțele lichide, și Nimfele, care «zburdă prin frumoase păduri, pe lângă izvoare, pășind prin iarba fragedă a poienilor»”3. 12. Cleombrotos reluă cuvântul: - „Pe mulți i-am auzit vorbind despre astfel de lucruri. Dar, după cum observ, incendiul universal predicat de stoici, care invadase de mult versurile lui
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
oilor este pe frunte; de aceea se și încep a tunde de la frunte, unde se face cu foarfecele semnul crucii. Nu e bine să țeși cu roșu și să împletești la lînă, că-ți mor oile. Cînd oaia sare și zburdă, face a vreme rea. Cînd vei avea pagubă în oi semn este că ți-a „pișcat“ cineva din haine. Oii care nu i se tunde lîna, ci se lasă a-i cădea singură, trăiește mult. Cînd ți-a pișca din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
uitat când ți-am spart mingea? Si eu te-am supărat atunci. Mai bine hai să nu mai pierdem timpul. Acuși trebuie să plecăm acasă. Au urcat împreună dealul și-au pornit apoi, la vale, zburând pe săniuță. În jurul lor zburda vesel Lăbuș și , privindu-l, nu știai dacă era un cățel alb și pufos sau un bulgăre însuflețit de zăpadă. EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * De ce iubesc toți copiii săniușul așa de mult? * De ce a considerat Emanuel că el trebuie să
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
aici nu ajung nici coconeturile cu cărnuri moi și basmale multicolore, nici domnii cu burtă, nici bohema care infestează plaja și nici - supremă fericire - orchestra simfonică a cinema tografiei. Pe blo curile mari de piatră și ciment prăvălite în mare zburdă și pescuiesc ado lescenți arși de soare, grațioși, fericiți, rău-crescuți și cu ochii blânzi. Marea - verdele tare, nobil al adâncimii, care n-are nimic a face cu braga sordidă de lângă plajă - clocotește necontenit printre stâncile artificiale, deși azi e prima
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
dă notă exactă a stărei noastre sufletești de atunci. LUI IACOB NEGRUZZI 111 Suflă vijelia-n geamuri, eu pe-o carte stau plecat Urmărind slovele negre, de mii gânduri spulberat. Într-un colț nevasta coasă pentru opt copii ștrengari, Care zburdă împrejuru-i și-i fac capul călindar; Eu însă n-aud nimica din furtuna de afară. Din furtuna dinlăuntru, a mea-nchipuire zboară La ce-i scris în cartea veche: anu-ntăi de Convorbiri. Și ce văd pe fila scrisă?... O, amice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]