1,495 matches
-
culturală, poți spera că vei intui sau chiar afla din gura lui simpatiile ideologice. Dar să vedem despre ce scrie Cărtărescu. În primul rînd, șterge pe jos cu PSD-ul (,cel mai mafiot partid din istoria României") și îi face zdrențe, ori de cîte ori are ocazia, pe Ion Iliescu & Adrian Năstase (,un politruc de care am ajuns să-mi fie silă și milă"), e dezamăgit de oportunismul postelectoral al UDMR, îl intrigă la culme faptul că artizanii corupției de azi
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
și-o construise doamna Musca le-a dat încredere să continue atunci cand mitocanii din partide le-au stigmatizat și le-au trimis la copiii, la cratița sau la feminitatea lor. Lovitură de credibilitate încasată de Mona Musca aproape a făcut zdrențe ideea că femeile au ce căuta în politică. Obișnuiți să ne pese doar de tărișoara noastră, de Ana Pauker și de Elenă Ceaușescu, nu voim să știm de Europa dumisale, a doamnei Ségolène Royal, sau de America doamnei Hillary Clinton
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
de prurit agitatoric, DB se apucă să croșeteze, pt ca apoi sa poata deșira, fantoșa “noului misoginism politic”, născut din căderea Monei Musca în plasă CNSAS-ului. “Lovitură de credibilitate pe care a incasat-o Mona Musca, aproape a făcut zdrențe ideea că femeile au ce căuta în politica” zice bricoleurul nostru de subiecte rasuflat-apocaliptice, uitînd să ne spună însă pe ce se bazează cînd emite asemenea proclamație ridicolă. De cînd a început toată tevatură cu Mona Musca, am întîlnit destui
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
Ăla cu buturuga, biți și mesaje porcoase prin băi. Pt Nora, Codruț, Lector. Nora - Mulțumesc că ai mutat postarea mea anterioară la rubrică potrivită. Codruț - Tu spui: ““Lovitură de credibilitate pe care a incasat-o Mona Musca, aproape a făcut zdrențe ideea că femeile au ce căuta în politica” zice bricoleurul nostru de subiecte rasuflat-apocaliptice, uitînd să ne spună însă pe ce se bazează cînd emite asemenea proclamație ridicolă.” Pe ce se bazează proclamația? CEL PUȚIN pe articolul lui Silviu Sergiu
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
din Jefferson Lick era bau-baul orașului, folosit pentru a speria copiii neascultători și, la balul mascat anual din timpul Tîrgului de Primăvară, apăreau întotdeauna și cîte unul sau doi "Omul-țap" din Lick, - zeul Pan picat în Virginia și înveșmîntat în zdrențe. Cînd copiii se găseau la o distanță prudentă de Nissy Poe, își luau curajul să-i strige: "Fiica Omului-țap!" după care fugeau de rupeau pămîntul. Hellen se străduia să-și călăuzească fiica pe o cale mai bună. Cînd fata avea
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
uniformă, se află o mulțime de persoane de sex feminin, famelice și apatice ori excesiv de zgomotoase și cu totul lipsite de pudoare. Creaturi cu siguranta ticăloase, care vor fi comis fapte de rușine, din moment ce au fost tunse și im-bracate în zdrențe. Între toți a-cestia ar vedea și personaje colorate, cu sclipici și cîrpe tipa-toare, ca la circ. Iată și o cucoana de vîrstă bunicii, în fustă scurtă, de piele și părul în două culori bizare, tăiat scurt sau mai degrabă ciopîrtit
Priviri semnificative by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14775_a_16100]
-
în zăpadă își arată caninii puri./ Această dorință de slăbiciune/ Mă atrage ca matricea ta./ Zi și noapte de absență,/ Membrele-mi sînt sfărîmate în arome./ Îmi sprijin sîngele la băutura ta,/ Străin ca florile/ Ce nu știu ale suferinței/ Zdrențe îngrozitoare" (Fără suferință de viață șvariantăț). Provocată prin extrapolarea "senzațiilor elective" ale eului, materia însuflețită ca și cea neînsuflețită se reîntoarce asupra emitentului liric în starea sa devalorizată, primordială, precum o foaie albă. Existența apare în sine, despuiată de atribute
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
îți face părul măciucă. Jurnalistul rămâne din greșeală închis peste noapte laolaltă cu bolnavii psihic de la Tg. Ocna. Pagini întregi în care înregistrează comportamentul "colegilor" de celulă sunt înfiorătoare: "Un epileptic aflat în criză se tăvălește pe jos, sfâșiindu-și zdrențele de pe el. Indiferent la tot ce-i în jur, pe un pat din aceeași încăpere, un tânăr urinează pe un perete și pe capul unui alt bolnav. "Plouă! Plouă! Babele se ouă!" gângurește acesta, râzând bezmetic. O fată, ce pare
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]
-
din pornire proprie, ci pentru că vrea să fie "la înălțime" pentru copiii ei, dar și pentru a nu face notă discordantă în această nouă ambianță în care, spune ea, numai exteriorul contează. Așa, "nu mai e o ființă împuținată în zdrențele bătrâneții, ci revine de la egal la egal în câmpul acțiunii umane". Atunci confuzia crește fiindcă rolurile se inversează. Întrebări fără răspuns apar: cine e încă tânăr și cine mai bătrân? Cine e părintele protector și cine copil supus? Cine e
Memoria salvată by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15407_a_16732]
-
pitic cocoșat. Fusese odinioară o fată frumoasă, susținea legenda, apoi, atinsă de un blestem, decăzuse într-un monstru murdar și urît mirositor, cu malformații congenitale. Era un moșneag lățos, aspru, nebărbierit, cu sprîncene groase, ce-i acopereau pleoapele, îmbrăcat în zdrențe, pătate cu uleiuri și vopsele, se mișca greoi prin hrubă, tușea și scuipa o flegmă galbenă. Își dăruia energia unor experimente, umbla după un panaceu, o pudră cu efecte afrodisiace, în jur zăceau tratate de alchimie, alambicuri, retorte, balonașe, săruri
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
ocazie, Colonelul, nea Luca, Victoraș, Marius, Dan Dinescu, Mihai, Costel, Barbă, Oroveanu, Alba, Ovidiu, Bujor, Ghiuri și Mariana, eu și alții, și alții, și alții, ne adunăm laolaltă, ca la un mare apel al datoriei, în noroaiele cleioase amestecate cu zdrențe și cu gunoaie, pierduți în vacarmul de trupuri și de voci, acompaniați subtil de șipotul supurațiilor aburinde ale cîte unei țevi de canalizare sparte. în acest peisaj desenat cu trupuri și cu fizionomii reale de către Bosch, Bruegel și Goya la
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15540_a_16865]
-
fost purtați Gheorghe Brătianu, Mircea Vulcănescu, doctorul Voiculescu o tradiție există și sunt îndreptățite speranțe că asemenea umiliri de intelectuali vor continua, spre încântarea maselor și bunul mers al fascinantei Românii. Afară numai dacă, actuala Putere, slabă în fața gurii de zdrențe a presei, va începe să dea înapoi. n menghina unor asemenea tensiuni au și mărimile zilei nevoie să fie păzite de ferocitatea directorilor de biblioteci, au dreptul la ceasurile lor de relaxare. Nimic nu te reface mai deplin, nimic nu
O mie și o sută de pisici sălbatice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14397_a_15722]
-
sugerează o structură copleșitoare, alimentată de trăirile și gesturile inșilor ce foșgăie la baza ei. Din caietul program aflu că sursa de inspirație a fost Edificiul din cartea lui Umberto Eco, Numele trandafirului. Prin jocul luminilor, aceleași costume par ba zdrențe, ba straie elegante, ilustrând dinamica internă și schimbând perspectiva externă. Între piesa anonimă și opera celebrului său contemporan există pasarele, stabilite de spectacol, în primul rând prin scenografie. "Istoria este o poveste plină de zgomot și furie povestită de un
Un vechi fapt divers by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14044_a_15369]
-
în preajma magazinului pentru cetățenii sovietici. Sonia simte apropierea catastrofei, imploră, protestează. "Prea tîrziu. Trec pragul și observ sute de persoane care stau la coadă și care duhnesc a mizerie. Imposibil de găsit ceva mai murdar, mai sordid. Nimic altceva decât zdrențe, chipuri răvășite, îngrozitoare. Toată lumea se împinge. Suficient pentru autorul lui Maigret ca să înțeleagă că viața reală se desfășoară în altă parte decât este el condus. De asta dată, semnul e înțeles. El intră în sistemul de investigații pe care Simenon
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
2-3 luni o adevărată AGORA, o Academie a peripateticilor, când Prof. Ion Petrovici a trecut în revistă aproape toate școlile, sistemele, curentele și problemele fundamentale ale filosofiei [...] Oricine își poate închipui ce ridicoli, chiar caraghioși, puteam părea, plimbându-ne în zdrențele noastre în jurul «monumentului», în timp ce ascultam prelegerile profesorului Ion Petrovici. Dar noi făceam total abstracție de priveliștea dezgustătoare, absorbiți de cuvântul curgător, elegant și elevat al Profesorului.” Încoronare cu scandal Au vuit ziarele centrale scandalizate că un bulibașă local, Ilie Stănescu
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
în bună măsură plăcerea de a va vedea la lucru, dar în același timp și în aceeași bună măsură, și bucuria de a vă face plăcere. Iată pentru început Orașul iluziilor: "Printre clădiri în ruină,/ resemnate,/ câini vagabonzi,/ copii în zdrențe / delincvenți suprarealiști/ trăiesc zodii bizare;/ fantomatici,/ bântuie iluziile./ lepră timpului, opresiva,/ malaxează urbea,/ clipă. În continuare, sensibil, un poem filiform, neintitulat, dispunând de 13 terține: "marele ceas/ pietre reci/ nici o rază// speranța/ cuibărita în ochi/ tremura// îmi dăruiai/ culori răvășite
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13756_a_15081]
-
sunt aparatele de gimnastică". Printre ele, K. mănâncă și face amor cu una din chelnerițele cârciumii ( fostă iubită a unuia din funcționarii castelului), pe care vrea s-o ia în căsătorie. În aceste interioare-scenă este întotdeauna dezordine, sunt pline de zdrențe ( și în America), iar persoanele care le ocupă sunt dezordonat și caraghios îmbrăcate, cu fulare care curg ( unul din cei doi servitori ai lui K. "avea în jurul gâtului o cârpă ale cărei capete zburătăceau în vânt, lovind fața lui K.
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
aici. Eu puteam să fiu oriunde". Arestată la vîrsta de numai 16 ani, Oana Orlea e confruntată cu ideea punctului pînă la care un om își poate conserva conștiința: "Tortura poate transforma pe oricine, într-o fiară sau într-o zdreanță. Mai tîrziu sau mai devreme, în funcție de rezistența fizică și cea morală. Și amîndouă nu sînt întotdeauna la același nivel. Cineva poate avea o bună rezistență morală și o slabă rezistență fizică la durere". Entuziasmul adolescentin îi inspiră "nebunia" de-a
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
multă vreme și mă gîndesc cum să fac să mi se piardă urmele să nu mă mai umilească - o face cu voluptate, chiar acum, acum cînd vreau să ies din sinele meu ca un prunc din pîntecele mamei lui cu zdrențe de sînge pe gură mă pune să latru la luna plină care tocmai s-a așezat ca o țigancă cu fundul mare pe pervazul ferestrei: ham, ham ...! Și mîine dimineață iar trebuie să-l bărbieresc. Întind pasta albă, o frec
Lama by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/3730_a_5055]
-
masă cu Petru, nimeni nu va învia a treia zi decît în scriptele lor ca niște beciuri adînci, capul celui ce va striga va sta în tipsia lor roșie cu seceră și ciocan, cerul va fi o corabie cu pînzele zdrențe, tu vei purta cravată roșie de pionier, spînzuratului îi va curge din gîtiță arginții ca niște solzi de pe spinarea unor pești braconați - muți, făceam toate astea, în timp ce o dihanie roșie se lăbărța peste capetele noastre retezate - Vasile Blajinîi scîncea vesel
MASA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/3693_a_5018]
-
Ioana Ieronim Arta tânără Lui Tom Brânduș rock hip-hop și rave beția peisajelor laser cutreierând carcasa noastră omenească între munții cu păduri mustoase de august și zidurile cetății fără de anotimp în mâna ta lumea devine Una zdrențe de suvenir, frânturi de iarbă focuri de artificii explodând în zenit semințe muguri sexe în floare care expandează peste cele 3 ceruri inferioare din amintiri stocate la arhivă umpli câteva ecrane printr-o apăsare de buton : pionieri, militari, sudori în
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/6619_a_7944]
-
marele inamic care stă ascuns, de veacuri, în nedefinit. Ziua venea cu o indicibilă plăcere. Luna se cățăra pe munți sveltă - un atlet al zeilor gata oricînd să arunce săgeata în căpriorul rătăcit. Dar poetul? Desculț, flămînd, cu hainele numai zdrențe Cerșea la poarta dinspre nord, pe acolo pe unde intrau în oraș Învingătorii. Toți îl loveau cu coji de fructe, cu semințe de vorbe, El le prindea din zbor, multă poftă de viață îți trebuie Ca să pui în cuvinte tot
Cum a dispărut orașul grecesc Cnossos sau Poetul bătrîn își declamă faima by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6512_a_7837]
-
boturile lor cerul; O, '................! Cerul era umed, igrasios, îngerii se dezlipeau Ca abțibildurile lipite provizoriu Cu limba, Lunecau de pe înălțimile rugăciunii Ca de pe tobogan Oamenii îi îmblînzeau Îi foloseau ca îngeri de companie. Dar poetul? Desculț, flămînd, cu hainele numai zdrențe Cerșea la poarta dinspre sud, pe acolo pe unde ieșeau din oraș Învinșii. În coșul de gunoi a aruncat zdreanța unui poem care începea așa: Doamne, cît de bine era pe atunci! Brutarul cocea pîine; Croitorul făcea haine pe măsură
Cum a dispărut orașul grecesc Cnossos sau Poetul bătrîn își declamă faima by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6512_a_7837]
-
rugăciunii Ca de pe tobogan Oamenii îi îmblînzeau Îi foloseau ca îngeri de companie. Dar poetul? Desculț, flămînd, cu hainele numai zdrențe Cerșea la poarta dinspre sud, pe acolo pe unde ieșeau din oraș Învinșii. În coșul de gunoi a aruncat zdreanța unui poem care începea așa: Doamne, cît de bine era pe atunci! Brutarul cocea pîine; Croitorul făcea haine pe măsură; Pantofarul făcea pantofi care zburau vrăjiți; Grădinarul planta tufe de flori ale căror lujeri se rupeau Sub greutatea mierii; Zidarul
Cum a dispărut orașul grecesc Cnossos sau Poetul bătrîn își declamă faima by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6512_a_7837]
-
somn în fericita insulă nu e, chiar dacă visele și turtele cele mai scumpe se ard ca jertfă - pe toate le înghite valul ridicat din străfund de fulgerul pornit. Împotriva cui a grăit sângele și fumul jertfei? împotriva celui hirsut, în zdrențe roșcate, sau împotriva celui exilat în fundătura mileniului nostru? Eu am văzut pe fiecare urcat pe umerii celuilalt, pe sub pietre, după o gură de aer, rupându-și din carne, carnea-nroșită; să vină cel de deasupra și să-mi reteze mâinile
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7102_a_8427]