263 matches
-
doar s-o găsi cineva că să știe... Fără ea, la palat, n-a mai fost bucurie. Și când toate păreau, resemnare a sorții Noaptea fu spintecată de răsunetul porții Spre palat se-ndreptau sub sclipirea de lună Un slujbaș zdrențăros cu prințesa de mână O găsise-într-un câmp plin cu iarbă și flori Când sclipește pe cer prima rază din zori Sub răcoarea de lună și arșița din soare A dormit zile-n sir... mirosise o floare. N-am să spun
ÎMPĂCAT, ÎN PĂCAT ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Impacat_in_pacat_marin_bunget_1331572243.html [Corola-blog/BlogPost/354500_a_355829]
-
televiziune german ZDF. Un alt memorabil exemplu de grosolană manipulare îl constituie enciclopedia franceză „Le petit Robert - Limbile Europei” (apărută în 2002) unde sunt două pagini despre România și limba românească însoțite de o mare poză color înfățișând o șatră zdrențăroasă de țigani nomazi. (2) Demnă de semnalat ne pare și țigănirea post-decembristă a muzeelor reprezentative pentru multimilenara cultură românească: Muzeul țăranului român și Muzeul satului românesc. Cum aflăm din Amintirile lui H.H. Stahl (Editura Minerva, București, 1981), Muzeul satului românesc
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
aștepta șalupa sau o barcă să-i ducă acasă, căruțași și camionagii cu mijlocul înfășurat în brâuri albe în care au înfipt bicele de care nu se despart o clipă, muncitori cu șepci ponosite și chipuri încruntate, vagabonzi murdari și zdrențăroși, copii ai străzii flămânzi, cu ochii după furat, gospodine cu sacoșe pline, câte un Ostap Bender îmbrăcat țipător în căutare de naivi pe care să-i îmbrobodească cu năstrușnice propuneri de afaceri, vreun țigan lăutar cu vioara sub braț sau
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
rangul de „Neologisme de Onoare” și de-atunci aleargă cu nerușinare pe limbile românești, complet nude, așa cum le-a făcut mă-sa lor limbă de-acolo de unde-au venit. Ce să facă și biata Limbă Românească, dacă vechile ei cuvinte zdrențăroase n-au fost în stare s-o servească în treburile simandicoase ale lui Mister Laptop? Că alte limbi semețe și orgolioase, precum spaniola sau maghiara, nu le-au permis să le intre în cetate, obligând-o pe ladi PiSi să
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
mărite cu Ică, iar mama Lăzărica care era prezentă la eveniment avea să se căsătorească în curând. Tărziu în noapte petrecerea a luat sfârșit, când toții nuntașii, gălăgioși și plini de voie bună, se îndreptau spre mașinile lor, un bărbat zdrențăros și murdar, duhnind a mahorcă proastă și a nespălat, beat, abia se ținea pe picioare, le-a tăiat calea: -N-aveți să-mi dați un leu? -Glasul dogit și incoerent i-a făcut pe băieți să se oprească, cândva îl mai
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1491542619.html [Corola-blog/BlogPost/385349_a_386678]
-
harnic decât alții, iar vitele îl plăceau foarte mult considerându-se perfect compatibile cu el. O singură problemă apăruse. Cea mai importantă la această vârstă. Fetele nu voiau să iasă cu el la horă (acesta este un eufemism!) fiindcă era zdrențăros și puțea a balegă de vacă. Dacă ar fi fost de oaie alta era situația. Dar așa... E drept că își mai rezolvase problemele firești de unul singur, sau în compania unor văduve care avuseseră chiar cuvinte de laudă pentru
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412441895.html [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]
-
unul singur, sau în compania unor văduve care avuseseră chiar cuvinte de laudă pentru el, însă, așa cum știm, văduvele nu sunt chiar cele mai altruiste persoane din lume, iar la capitolul posibilități materiale el era la fel cu îmbrăcămintea. Foarte zdrențăros! Poate din această cauză își dorea ca odată împlinită vârsta de optsprezece ani să se înscrie în armată și după ce-o primi bonetă cu stemă și bocanci cu tureatcă, știa bine, nici o fată nu-i va rezista. Până atunci
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412441895.html [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]
-
acceptat serviciul de gardă. Deodată, cineva a bătut violent în ușa cabinetului și năvăli disperat înăuntru, țipând: - Vă rog, domnule doctor! O fată are nevoie de dumneavoastră! spuse băiatul apărut în cameră. Este urgență! Voinescu privi și văzu un copil zdrențăros, murdar. Se gândi că este o glumă a micului golan și nu dădu nicio atenție cererii acestuia. Gabriel, că astfel se numea băiatul, ieși în stradă și văzu un polițist. - Nene, o fată are nevoie de medic! Vă rog, nu
“CRĂCIUN AL COPIILOR STRĂZII” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1451151404.html [Corola-blog/BlogPost/370118_a_371447]
-
spune Ieronim. Așa am hotărât noi. Epilog Trecuseră câțiva ani de la întâmplare. Voinescu își terminase serviciul la Maternitate și dori câteva minute de reflexie în natură. Urcă în zona verde din spatele Bibliotecii. Se opri visător pe o bancă. Niște copii zdrențăroși, ai străzii, îl priveau cu insistență. Intrase pe teritoriul lor. Bărbatul se gândi că, în oraș, întâlnești foarte mulți homeless, pe orice bulevard, oriunde te-ai duce și foarte multe persoane cu handicap. Nu mai pare deloc un oraș turistic
“CRĂCIUN AL COPIILOR STRĂZII” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1451151404.html [Corola-blog/BlogPost/370118_a_371447]
-
cu treizeci de ani, că ei fac traseul zilnic. Acum, chiar aleea de pe prima serpentină poate reprezenta o adevărată escapadă. La știri am văzut două fete, care au fost violate în acest loc, ziua în amiaza mare”. Unul dintre copiii zdrențăroși, se apropie de medic. - Ce mai faceți domn’ doctor? se auzi o voce cu ton obraznic. Medicul privi imediat fața celui ce glăsuise și recunoscu câteva trăsături cunoscute. Era Gabriel, băiatul din Ajunul Crăciunului. - Mulțumesc, bine! Dar voi ? Ieronim este
“CRĂCIUN AL COPIILOR STRĂZII” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1451151404.html [Corola-blog/BlogPost/370118_a_371447]
-
2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache (imagine răsturnată) pornesc fuga de la capătul catedralei de foc a gândului, până în marginea tăcerii. nu departe de mine, este lanul de grâu. e crud. e cald. răsuflarea mea alungă păsările sunt păpușa zdrențăroasă a haosului din gânduri. zborul fragmentat și ploile. au secat izvorul de visuri. la coacerea grâului, voi redeveni om. poate... Referință Bibliografică: poate... / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 527, Anul II, 10 iunie 2012. Drepturi de
POATE... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 by http://confluente.ro/Poate_anne_marie_bejliu_1339364417.html [Corola-blog/BlogPost/362012_a_363341]
-
pe Calea Victoriei, aducerți perfuzorul, intubatorul, strigă un puști legat de stâlpul Primăriei de Roșu, telefonul mobil înghite continentele, simt palma ta mică în îmbrățișarea degetelor mele înghețate de emoție, peste oraș s-a tolănit toamna cea cu șolduri late, un zdrențăros cântă Concertul de vioară al lui Paganini, o criză de inimă în plus, ca la poker, patru inimi, calul se nalță din bronzul său, are testicule gigantice, dar tu treci , nepăsător ca o criză de inimă. Deci , era odaliscă venită
NEBUN CAP.2 de BORIS MEHR în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nebun_cap2_boris_mehr_1349924778.html [Corola-blog/BlogPost/343583_a_344912]
-
mai interesa nimic, pierduse și noțiunea timpului, nici prezența în somnolentele amfiteatre, ascultând dreptul roman cântat pe nas de Hering sau bazaconiile bătrânului Zimmerman, nu-l mai interesau! La dracu cu Pandactele lui von Arndts sau cu economia și dreptul zdrențărosului de Lorenz von Stein! Irupsese brusc o primăvară sălbatic de frumoasă cum numai în vise se poate imagina; pomi înfloriți și păsări ce ciripesc pe crenguțe într-o nuntire celestă; o veselie și-o exuberanță peste tot; prin toate cafenelele
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398262530.html [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
plin de târgoveți, de gospodine în costume de lucru; vânzătorii în fața tarabelor își strigau marfa, lăudând-o, ucenicii zăbovesc pe străzi cu gurile căscate la te miri ce, pierde-vară care-și încearcă norocul, copii dănțuind, cerșetori bătuți de soartă, șchiopi, zdrențăroși, morți de foame cu mâinile întinse după pomană... erau două tabere, deci, cei dedați plăcerilor și pleava, scursura... Din prima categorie apare călare pe o butie, cu o frigare în mână, înfiptă într-un cap de purceluș, acel personaj rubicond
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398262530.html [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
100 din 10 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului A venit iarăși primăvară (știu că inginerii de texte nu recomandă să începi un text cu o propoziție atît de mălăiață, dar lăsați-mă să-mi tihnească bucuria). Tot cerul bătrîn și zdrențăros, care părea gata-gata să se prăvălească pe pămînt, s-a luminat. Norii uriași, cenușii, ce l-au acoperit cît a ținut iarna, au lăsat loc unei zări larg deschise. Peste tot lucesc băltoacele în soare. În vîrful nucilor din grădini
POLITICA SEMINŢELOR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Politica_semintelor.html [Corola-blog/BlogPost/348213_a_349542]
-
Publicat în: Ediția nr. 578 din 31 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Pe Daniela mi-o voi aminti întotdeauna așa cum am văzut-o prima dată: o fetiță de 12 ani, desculță, tremurând de frig, îmbrăcată într-un capot de stambă zdrențăros și decolorat de prea mult purtat, pe cap cu un „batic” încropit dintr-o batistă bărbătească. Era începutul lui octombrie 1989 atunci când am cunoscut-o și mă aflam împreună cu elevii mei, printre care se număra și ea, la practică agricolă
DANIELA (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Daniela_prima_parte_corina_diamanta_lupu_1343735093.html [Corola-blog/BlogPost/358738_a_360067]
-
venit în România și au găsit la marginea unui mare oraș, la groapa de gunoi, mai mulți concetățeni de-ai noștri, țigani din tată-n fiu, care se ocupau cu căutatul de mâncare și obiecte printre munții de gunoaie. Erau zdrențăroși, murdari, cu copii și câini după ei. Ceva mai departe aveau instalate corturile, ori case de chirpici, în care-și duceau traiul claie peste grămadă, ca vai de ei. Imaginile filmate într-un asemenea peisaj apocaliptic au rulat zile în
„CINSTITA” PRESĂ BRITANICĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1363925070.html [Corola-blog/BlogPost/349049_a_350378]
-
umflate, pierduseră instinctele și vigilența de altădată, când, aflate pe dealul Capitoliului, au dat alarma în cetate. Grupul acela snopensian, refugiat la adăpostul cortinei de gărduraniță, format în marea lui majoritate din supraviețuitori ai atrocităților războiului părea un guvern al zdrențăroșilor în exil. Locul era taman potrivit pentru astfel de discuții, cu toate că nici unul nu trecuse Pacificul și nici măcar nu văzuse o plantație de bumbac, toți fără excepție fiind victimele unui regim la care un yankeu complicitase totuși prin parafarea acelui act
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxiv.html [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]
-
și mama în căsuța de lemn, murdară, sărăcăcioasă și foarte friguroasă. Amintirea lui îi dădea mereu senzația aceea ciudată și supărătoare de înțepături în ochi, care făcea să-i curgă lacrimi șiroaie pe obrajii murdari. Mânios, le șterse cu mâneca zdrențăroasă a ... Citește mai mult Îngrozit și tremurând amarnic, cu inima bătând să-i spargă pieptul, Iliuță spera ca bestiile apocaliptice care îl urmăriseră înfuriate și înfometate, ca și el dealtfel să nu descopere gaura prin care trupul său firav se
SILVIA GIURGIU by http://confluente.ro/articole/silvia_giurgiu/canal [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
și mama în căsuța de lemn, murdară, sărăcăcioasă și foarte friguroasă. Amintirea lui îi dădea mereu senzația aceea ciudată și supărătoare de înțepături în ochi, care făcea să-i curgă lacrimi șiroaie pe obrajii murdari. Mânios, le șterse cu mâneca zdrențăroasă a ... IV. TEMNICER NEIDENTIFICAT, de Silvia Giurgiu , publicat în Ediția nr. 2306 din 24 aprilie 2017. Observ cu uimire perpetuă comportamentul acestei făpturi minuscule, aparent inofensive, ba chiar înduioșător de vulnerabile, care la prima vedere inspiră în cei ce nu
SILVIA GIURGIU by http://confluente.ro/articole/silvia_giurgiu/canal [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
căldură iar eu cu inima deschisă te-am primit, ca mai apoi a norilor nedreaptă ură să mi-o trimiți, prea luminatul meu iubit? N-a fost de-ajuns să-mi usuci a ochilor plânsoare cu ploaia strânsă-n griul zdrențăros?! Sau crezi că poți cu-o prefăcută floare s-alini a sufletului rană, iubirea ce m-a ros?! Cu razele-ți tardive nicicând rușinea-mi surdă nu vei putea-o duce în lan făr’ de păcat Îndrăgosteala vieții nicicum nu
SONET 34 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1460382783.html [Corola-blog/BlogPost/370828_a_372157]
-
se răsuceau, iar în urma încleștării lor zburau prin tot cerul flendurile vineții sau alburii. Viteazul Nor Alb apucă de plete un lungan cu armură plumburie, îl învârti de câteva ori ca pe o praștie și-l aruncă cu putere în mijlocul zdrențăroșilor vineții, rostogolindu-i unul peste altul, de zburau armurile de pe ei. Aceștia, când se dezmeticiră, încă buimaci, o luară la fugă, lăsând în urma lor cerul senin prin care zburau doar norii albi, care duceau trăsura Primăverii în urale de bucurie
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425060673.html [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
suflă cămeșoiul până în înaltul cerului. Până la urmă se încleștară unul în altul, rostogolindu-se prin prăpăstiile cerului, ca o avalanșă în munți. Nu-ți mai dădeai seama care era Nor Alb și care Nor Vânăt. Lupta deveni mai crâncenă când zdrențăroșii nori vineți, aduși de Nor Vânăt, se aruncară asupra vânjoșilor luptători ai lui Nor Alb, împresurându-i cu numărul lor mult mai mare. Pe pământ, Mărțișor și luptătorii căpitanului Zefir fură împresurați și atacați de armata de matahale, mult mai
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425060673.html [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
spre a-i cheltui... Și cum merge fredonând Doar cu bogăția-n gând Se împiedică din nou De ceva mare și greu... Se oprește și-nciudat Vede ce l-a-mpiedicat: Jos, în colb stătea chircit Un biet suflet chinuit... Obosit și zdrențăros Adormise-acolo, jos... Omu-o clipă se gândește, Pe sărman îl ocolește Și se depărtează-n grabă Nici o vorbă nu-l întreabă Și parcă mai cu avânt Merge-ntruna fredonând... Dar, deodată se oprește... Parcă-o voce îi șoptește: "Doamne
UN SĂRMAN ŞI UN DRUMEŢ de MARIA LUCA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_luca_1436078158.html [Corola-blog/BlogPost/377152_a_378481]
-
acceptul Marelui Stăpân. Astăzi, doar astăzi poți profita de această șansă, de acest privilegiu care se ivește după îndelugatele rugăminți, în singurătatea și tăcerea indiferentă a odăii. - Fugi de-aici, pocitanie! Cum să fii tu norocul meu? Nu vezi ce zdrențăros, lipsit de maniere și arogant ești? Păstrează distanța, altfel vei primi vreo două perechi de palme de-o să răsune strada și-o să se minuneze toți gură cască. M-am oprit în loc, furioasă, cu pumnii strânși în buzunarul hainei de fâș
ÎNTÂLNIREA CU NOROCUL... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Valentina_becart_1396471569.html [Corola-blog/BlogPost/341865_a_343194]