16 matches
-
trecut demult... Prin haine ponosite ...suflet și cuvânt Privesc păsări fără aripi ,zboară! Ceru-i diform nu-i pentru-ntâia oară... Și-acoperișul zdrențuit a zilei mă omoară Dar ce știi tu mamă viață, n-o să-nțelegi? Că sufletu-mi zdrențuit și-i zălog ramas Pe-aici pe pământ cu lut roșu frământat Crengile-s scheletice și-au mâini ridicate Pe vitralii-s desenate bucăți de suflete Grotești imagini și-n fulgere vezi moarte Asfințitul îi plin de-ntuneric e mut
IMAGINI GROTEȘTI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 by http://confluente.ro/zamfira_rotaru_1493792218.html [Corola-blog/BlogPost/383651_a_384980]
-
vrea în mine lăutarul care își simte-ntruna harul când cer senin și când pământ. Nu vreau decât să pot să-ncânt și-atunci când îmi descriu amarul, când strig: Prieteni, sus paharul, fiți veseli că n-am fost înfrânt. E zdrențuit al meu veșmânt, dar sufletul e plin de darul dat când mi-au spus să fiu icarul ce-arìpi să-și facă din cuvânt. Chiar dacă par o frunză-n vânt, cu sânge îmi pictez altarul în timp ce-mi simt fierbinte
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1425842315.html [Corola-blog/BlogPost/377229_a_378558]
-
din când în când o babă/ se mai uită lung la mine/ și mă-ntreabă cu uimire:/ „ce e Titină cu tine?” ”. Și peisajul s-a schimbat: „În salcâm, pe lângă casă,/ avea cuibul chiar o barză/ acum a rămas pustiu/ zdrențuit precum o varză.”. Totul pare distrus și înstrăinat, gardul cade, nucul bătrân nerecunoscând-o îi aruncă în cap o nucă, doar „teiul sfânt” o ninge cu floare. Sfatul lunii: „nu te frământa atâta/ ce-i trecut, trecut rămâne” o face
TITINA NICA ŢENE – NOSTALGIA ÎNTOARCERII de VIRGINIA BRĂNESCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/virginia_branescu_1462338023.html [Corola-blog/BlogPost/376533_a_377862]
-
să descifreze taina cuvântului, el poposește la „Cina cea fără de taină” căutând înțelesul a ceea ce e condiția existențială. Un ingenios imaginar poetic transferă nichitian abstractul în gesture aparent prozaice, purtătoare însă de sensul tainic al împărtășirii din mister: „Au venit zdrențuiți de verbe prietenii la cină/ în găuacele nucilor să le-mpart nimicul/ din palmă/ în mâini bătătorite de adjective c-un blid de lumină“. (pag.66) Despre permanența în veșnicie vorbește „Nucul dintre două veacuri”, „Iarba crește ca o rugăciune
„ÎNTOARCEREA STATUILOR” DE AL FLORIN ŢENE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_intoarcerea_statuilor_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/350447_a_351776]
-
se cuvine să citez două poeme frumoase, în care metafora își calculează înălțimea visului pentru a reuși definiția exactă a stării și o transmite în câteva expresii tușante: “îmi vindec nopțile de parfumuri amestecate visul îl tot împart la doi zdrențuit ca un cerșetor tipic timpul siluiește singurătatea lacrimi tresar din zăpada prea albastră de dor” (Comedie absurdă) “rup detalii din marginea cerului redecorez fiecare bătaie de inimă îmi spun că singurătatea poate muri în sălbăticie de fapt cuvintele mele sunt
ADRIANA BUTOI- PRESCURTAREA LITEREI MARI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1448082894.html [Corola-blog/BlogPost/369918_a_371247]
-
unități care au reușit să aterizeze in forța. Apărările au fost mai slabe, de asemenea, departe de trecători, astfel, avantajele au fost făcute acolo. Un alt aspect cheie al următoarele câteva ore a fost conducere. Planul inițial a fost în zdrențuit, cu atât de multe unități care nu au aterizat, dezorganizate și împrăștiate. Cel mai mulți dintre comandanți au murit sau au fost absenți, și au existat puține modalități de a comunica, altele decât comenzile strigate. În câteva locuri, grupuri mici
Plaja Omaha () [Corola-website/Science/313753_a_315082]
-
care îl scoate rivalul lui Tom din desenele animate și iradiază atât de tare, încât nu te poți uita la el decât cu masca de sudură. Suna măgulitor, dar eu aveam altă părere. Nebunia lui Cezar, ca și treningul lui zdrențuit, erau necesare, completau și viața, și perspectiva. Puteam să scriem un roman colectiv, un triplu creier la lucru, ascuțit și nesănătos, difuzând realitatea prin trei perechi de ochi. „Ăsta-i felul lui de-a spune că de ce nu ne cărăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
primejdios; putere de viață; puturos; recesiune; relativ; român; rupe pămîntul; rupt; sau rege; sărac; sărăcie; sens; simplitate; simplu; singurătate; sîrguincios; soartă; social vulnerabil; societate; fără speranță; speranță; student; suferință; la suflet; suflet; supărat; șomer; de tot; truditor; uman; unic; viață; zdrențuit; zero; zgîrcit (1); 787/239/81/158/0 sărbătoare: Crăciun (111); veselie (90); bucurie (56); petrecere (51); fericire (50); distracție (35); familie (23); Paște (24); duminică (18); mare (16); odihnă (12); vacanță (12); frumoasă (11); zi (11); Anul Nou (10
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rochie; ros; rufos; rulat; rutină; sacou; școală; scurgere; second; sentiment; sigur; sistemul; special; stîncă; străin; șifonat; șifonier; țărănesc; tare; testament; din timp; timp; ca tine; tînăr; tovarăș; tradiții; trage; unghii; util; utile; utilizat; uzual; vag; vechime; veșnic; veteran; ca vremea; zdrențuit (1); 785/ 244/74/170/2 vecin: prieten (140); ajutor (31); apropiat (30); bun (25); cunoștință (22); vecină (19); amic (18); om (18); rău (18); aproape (17); dușman (17); coleg (14); casă (12); cunoscut (12); gard (11); gălăgie (9); alături
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de Aur a pariurilor. În mod absolut surprinzător, după ce Împături ziarul buna dispoziție nu-i dispăru. Se uită În jur; restaurantul era acum aproape gol, un singur bărbat stătea la bar - Înalt, musculos, vopsit blond, Îmbrăcat Într-un tricou gri zdrențuit. Mânca niște clătite, cu ochii țintă la ecranul unui televizor unde se transmiteau știrile locale din Los Angeles: — O felină domestică din Studio City este acum În cușcă pentru că terorizează vecinii. Autoritățile au luat măsuri drastice pentru a Împiedica felina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
de anchetă. — în ordine, Wilt, urlă el, ți-ai făcut glumița și zău c-a fost una al dracului de urâtă! Așa că acum o să uităm de toate amănuntele și-o să trecem la esența poveștii ăsteia. Wilt studie bucata de plastic zdrențuit. — Părerea mea sinceră e că arată mai bine așa, zise el. Mai naturală, dacă înțelegeți ce vreau să zic. — Tu o să arăți al dracului de natural dacă nu-mi răspunzi la întrebări! țipă inspectorul. Unde-i ea? — Unde-i cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
are de făcut. Insistă. Amintește-ți, prietene, de recentul dezastru din octombrie, de la Slobozia! Kutuzov a rupt pur și simplu liniile marelui vizir, după care i-a luat și oamenii, și muniția, și tezaurul. Amândoi știm la fel de bine cât de zdrențuit arată, în realitate, „invincibilul” imperiu al sultanului după această înfrângere. Oare chiar merită să se piardă totul jucând doar pe cartea măsluită a francezilor? Nicolae privea cu admirație șoimii albi ai prințului care se odihneau, alături de ceilalți șoimi, pe spalierele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
marginea geamului simțeam venind particule intime, foarte fine de aer. Pădurea acoperea cerul până în dreptul geamului, și cerul era întunecat. Se mai vedea din tren numai acea linie fină ce le separa, și aceasta era când continuă, când atât de zdrențuit decupată încât, din pricina trepidațiilor nu se vedea prin câteva locuri nimic. Copacii luau forme cunoscute ( mintea lucrează mereu cu amintiri, cu ceea ce am învățat). Mi s-a părut și apoi mi-ar fi plăcut să fi fost într-adevăr o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
intrarea principală, fără uși și cu ferestrele ca niște mari orbite speriate. Doar când ajunse, pe trotuar, chiar în fața porții, își dădu seama că odăile din fund dispăruseră, lăsând să se vadă, stingher, un perete cu tapetul albăstrui, de mult zdrențuit, și sus, la etaj, restul scării de lemn care ducea în pod. Mai cercetă o dată, cât de departe izbuti să pătrundă cu privirile prin ploaia măruntă, dar nu întîlni decât aceeași stradă îngropată în noroi, pe alocuri înecată în băltoace
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
part. zaharisit, -ă nom. zaharisirea, zaharisitul A SE ZDRELI Ion se zdrelește la deget tranz.: Ion își zdrelește degetul part. zdrelit, -ă nom. zdrelirea, zdrelitul A SE ZRENȚUI Lui Ion i se zdrențuiesc hainele tranz.: Ion își zdrențuiește hainele part. zdrențuit, -ă nom. zdrențuirea, zdrențuitul A SE ZGÂRIA Ion se zgârie la deget tranz.: Ion își zgârie degetul part. zgâriat, -ă nom. zgârierea, zgâriatul A SE ZVÂNTA Rufele se zvântă la soare tranz.: Ion își zvântă rufele la soare part. zvântat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
zaharisirea, zaharisitul A SE ZDRELI Ion se zdrelește la deget tranz.: Ion își zdrelește degetul part. zdrelit, -ă nom. zdrelirea, zdrelitul A SE ZRENȚUI Lui Ion i se zdrențuiesc hainele tranz.: Ion își zdrențuiește hainele part. zdrențuit, -ă nom. zdrențuirea, zdrențuitul A SE ZGÂRIA Ion se zgârie la deget tranz.: Ion își zgârie degetul part. zgâriat, -ă nom. zgârierea, zgâriatul A SE ZVÂNTA Rufele se zvântă la soare tranz.: Ion își zvântă rufele la soare part. zvântat, -ă nom. zvântarea, zvântatul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]