2,219 matches
-
română se predau ore întregi despre tradițiile care ne leagă pe noi românii, chiar dacă suntem la 2000 de kilometri depărtare de casă. Astăzi, drag mi-a fost să văd cum româncele au mâncat atât mucenici moldovenești cât și muntenești (în zeamă), unii copii chiar pentru prima dată. Atmosferă a fost destinsă, agreabilă, s-au făcut multe cunoștințe... dar eu aveam totuși o apăsare pe suflet... moartea tragică a unui român, de numai 28 de ani cu o seară înainte, datorită excesului
9 MARTIE 2014: PĂSTRAREA TRADIŢIILOR ROMÂNEŞTI ÎN CIPRU de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 by http://confluente.ro/Veronica_ivanov_9_martie_p_veornica_ivanov_1394583168.html [Corola-blog/BlogPost/350382_a_351711]
-
ce prevesteau o cină reușită. Am ales din meniu saramura de crap, pentru că de obicei îmi place și pentru că nu o mai încercasem aici. Comanda a venit în aproximativ 20 de minute, deși era foarte aglomerat. Peștele părea apetisant, iar zeama aburindă și mămăliguța mi-au făcut imediat poftă să gust preparatul. Farfuria a fost echilibrată. Mă temeam că s-ar putea să găsesc gust prea picant în farfurie, pentru că la saramură se folosește ardei iute, dar de această dată nu
Saramură de crap la Roata Norocului by http://www.zilesinopti.ro/articole/14215/recenzie-saramura-de-crap-la-roata-norocului [Corola-blog/BlogPost/96824_a_98116]
-
plictisești. Aparent, crezi că firul povestirii rămâne brusc nedepănat. Dar Ioan Gh. Tofan îl reia la fel de neașteptat, de acolo de unde îl lăsase, cu și mai mare intensitate narativă. Lectura e atractivă, indiferent de subiect. Episodul cu activistul mahmur care cere zeamă de varză celor doi copii, să se dreagă după o beție strașnică, este antologic. Nota de autoironie și permanentă autopersiflare a lui Ionel, face din personaj unul foarte simpatic și prin limbajuul frust, cotidian, nefiltrat, care se apropie de sufletul
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
care descărcau sclavii din pântecele galerelor acest om se ridica și îi privea pe toți cei care treceau prin fața sa. După cum poate știți sclavii sunt duși imediat în piață spre a fi vânduți fiindcă viețile unora sunt foarte fragile iar zeama care li se oferă acestora drept hrana îi,,costăˮ foarte mult pe negustorii de sclavi. Acest om participa la licitații și cumpăra de obicei cei mai ieftini sclavi pentru că erau cei mai slăbănogiți, cei pe care nimeni nu-i voia
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
Vasilica stătea așezată pe bordura de piatră a gardului din apropierea terasei, trăgând în piept fumul care se înălța de pe grătarul încins. Îi putea vedea pe cei câțiva clienți cum învârteau micii prin muștarul auriu, lăbărțat pe cartoanele ondulate înmuiate de zeama fierbinte scursă din carnea rumenă. Înghiți în sec, întorcând privirea către bărbatul tânăr care ducea leneș la buze o halbă aburită cu bere. Nu-l mai văzuse prin zonă. Când asistenta apăru pe terasă și se așeză la masa lui
VASILICA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1443496892.html [Corola-blog/BlogPost/343932_a_345261]
-
Prin aerul umed se simțea miros picant de carne pe grătar. Se îndreptă încet spre chioșcul din colț. - Hei, ce faci? E ziua ta liberă! Costi rostogolea micii, împingându-i cu furculița lungă, cu coada de lemn arsă, atent la zeama care curgea pe cărbuni. - Dă-mi cinci bucăți! Strânse pachetul cald la piept și o luă încet spre casă. I se păru că vede apropiindu-se de stație un tramvai galben condus de un Nicu țanțoș și plin de sine
VASILICA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1443496892.html [Corola-blog/BlogPost/343932_a_345261]
-
zile-n șir! Dar ne scula cu-o vorbă blândă Tata: - Hai copii la treabă Că vine foamea și ne-ntreabă Burta: cu ce-o umplem, că-i flămândă? Și foamea asta ca un dinozaur O mințeam cu câte-o zeamă lungă Mai mult cu mămăligă, să ne-ajungă Dar visele erau de aur! M-aș întoarce azi să cer azil În propria-mi copilărie Și nimenea să nu mă știe Când intru sau când ies, tiptil Referință Bibliografică: Mi-e
MI-E DOR de ION UNTARU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Mi_e_dor_ion_untaru_1357634821.html [Corola-blog/BlogPost/346304_a_347633]
-
împrăștiat peste tot, am întins peștele pe sfoara legată de doi copaci, pentru scurs de saramură și uscat la vânt, cât de cât. Apoi, am băgat tot peștele în saci curați și bine legați la gură, ca să nu se scurgă zeama în genți. Deja credeam că am scăpat de greutatea bagajelor, dar nu a fost așa: chiar dacă s-au mai redus unele, ele s-au completat cu altele. In jarul focului am ars toate gunoaiele, adunate din zona noastră de activitate
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400004705.html [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
intrând în imobil direct prin balcon. Prima greșeală. A călcat cu piciorul stâng într-un bidon cu varză acră.**** Spintecând cu raza lanternei bezna de la locul ispravei, constată cu groază că a nimerit prost. Într-adevăr, piciorul stâng era. Scutură zeama puturoasă prin zvâcniri de picior și intră în imobil înjurând cu mâna la nas. A doua greșeală. A uitat să deschidă ușa la balcon. Stinse rapid lanterna pentru a nu fi descoperit când va urla de durere. Ghinion cu noroc
TREI DINTR-O LOVITURA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Trei_dintr_o_lovitura_lica_barbu_1336228484.html [Corola-blog/BlogPost/342132_a_343461]
-
cu putință. Avea nevastă și un băiețel de dorul căruia nu mai putea. Cine l-o fi învățat să forțeze o reformare prin îmbolnăvire, nu știu. Dar s-a apucat să strângă mucuri de țigări, le-a fiert, a băut zeama aceea otrăvită de tutun, s-a îmbolnăvit a fost lăsat la vatră, dar n-a mai putut să se vindece. A procedat copilărește, tăindu-și fără să vrea, de la această vârstă fragedă, firul și așa destul de firav al zilelor. Când
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
caii erau folosiți mai puțin. Stropitul viței de vie era una din operațiunile destul de grele, mai ales pentru cei mai tineri. Deoarece se plătea destul de bine Suman a solicitat să meargă și el l-a stropit. Pompa Vermorel care cu zeama bordeleză cântărea puțin peste 20 kilograme avea să-i zdruncine umerii tânărului Suman. Perioada stropitului a ținut peste o săptămână însă nimeni nu l-a auzit pe Suman să se plângă. Între timp apăruse și Tudorel care încercase să găsească
VIAŢA LA BRIGADĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Ciclul_tunica_si_suman_viata_la_brigad_mihai_leonte_1356600117.html [Corola-blog/BlogPost/341538_a_342867]
-
te sufocă, te strivește, te ia în stăpânire, până nu mai rămâne nimic din tine. Nici aerul nu ți-l lasă. Cineva spunea: „Dacă m-ar pune acum sub un teasc, si m-ar stoarce, n-ar ieși picătură de zeama din mine”. Cam așa e și cu depresia. Te usucă. Nu mai ești om. Nu mai poți stă pe picioare. Nici să te clatini nu mai ai putere. Doar să zaci cu ochii fixați undeva, în bagdadie. Și gândurile dispar
DUMNEAEI, DEPRESIA... de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Reflectii_si_sentimente_cezarina_adam_cezarina_adamescu_1334428654.html [Corola-blog/BlogPost/348324_a_349653]
-
sâmbătă, în Postul Mare. În cele 40 de zile, nimeni nu gătea altceva decât mâncare de post: varză călită, fasole bătută cu garnitură de „troșie”( corcodușe puse la murat într-o putină specială), sfeclă fiartă cu mujdei, coleș (ciulama) din zeamă de sfeclă de zahăr, fasole fiartă cu sfeclă, urzici, praz și ridichi negre(„cârnați” și „brânză” după cum glumeau țăranii din Purani), mâncărică de gutui sau prune afumate. Săptămâna de dinaintea Paștelui se numește Săptămâna Mare, fiind cea mai aspră săptămână de
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Purani_de_videle_traditii_de_floarea_carbune_1367566522.html [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
străzi umbra mi-o preumblam, Ea mă ajută.. în eul cel urmăream. Eu în față, ea.. politețea o socoate, Făcând parte dintre lumi ‘roboate’, Doar o știiam far’a o bagă-n seama, Privind la aeram ce-i’norii de zeamă. Alergam..ploaie densă, strada pustie, Puteam a și muri-n picurii de bucurie, Cine-ar putea știe că nu-i 'meserie', Doar o emoție, veselie... e omenie! Se vedea, o altă umbră ce se apropia, Acu părea mică, o silueta
OAMENI BUNI.. ÎN UMBRĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1401978468.html [Corola-blog/BlogPost/360956_a_362285]
-
simțea că o ia leșinul de poftă. Își scoase cuminte traista, răsturnă fructele în coșarca de lângă masă, se spălă în fugă pe mâini și pe obraji, după care se așeză la masă lângă Moșu. Ascultă rugăciunea cu ochii pironiți pe zeama aburind în blidul din fața ei. Înghiți de câteva ori în sec, pierzând șirul cuvintelor. - ...acum și pururea și-n vecii vecilor... - Amin, șopti recunoscătoare. Prima farfurie o topi fără să stea pe gânduri, apoi îi ceru bunicului încă o porție
RACAMEŢII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1427357075.html [Corola-blog/BlogPost/357787_a_359116]
-
încă o porție. Moșu, îi turnă fălos, încă o porție generoasă, încărcată de varză. Mai multă varză decât carne și decât ciorbă, dar ea era atât de flămândă! Spre sfârșit, când deja se săturase, plimbă de câteva ori lingura prin zeamă, întrebându-se dacă lui Ceușescu, cine-o mai fi fost și acela, i-ar fi plăcut racameții strânși covrig și inerți, care se vedeau pe fundul blidului. Referință Bibliografică: RACAMEȚII / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1546
RACAMEŢII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1427357075.html [Corola-blog/BlogPost/357787_a_359116]
-
nostru cu cel mai puternic câmp energetic nu e creierul, ci este inima. Creierul nu face diferența dintre imaginație și realitate. Daca nu ma crezi, te rog sa faci urmatorul test : imaginează-ți o lămâie, tăiată în doua, aromata, si zeama ei acră. Imaginează-ți că o pui pe limbă. Deja cred ca salivezi. Cum se poate ca o lămâie care nu există să îți provoace un efect fizic? Eram de 21 de ani când am cunoscut-o. De îndată ce am văzut
TREZIREA DIVINĂ de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1472804099.html [Corola-blog/BlogPost/369219_a_370548]
-
Și ce tari Se cred în Parlamentul de hârtie, Scuipați de oamenii de omenie Ce nu mai rabdă false lamentații Și nu-s soluții să ne-avem ca frații. Ei , prea sătui de toate și de tot Noi, mulțumiți cu zeama din compot De coji de fructe de pe la gunoi Și de speranță și de zâmbet, goi. O, Doamne, răstigniți suntem pe cruce Poporu-acesta ce păcat își duce? Referință Bibliografică: Poporu-acesta , ce păcat își duce? / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
POPORU-ACESTA , CE PĂCAT ÎŞI DUCE? de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Poporu_acesta_ce_pacat_isi_duce_.html [Corola-blog/BlogPost/361240_a_362569]
-
împrăștiat peste tot, am întins peștele pe sfoara legată de doi copaci, pentru scurs de saramură și uscat la vânt, cât de cât. Apoi, am băgat tot peștele în saci curați și bine legați la gură, ca să nu se scurgă zeama în genți. Deja credeam că am scăpat de greutatea bagajelor, dar nu a fost așa: chiar dacă s-au mai redus unele, ele s-au completat cu altele. In jarul focului am ars toate gunoaiele, adunate din zona noastră de activitate
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444627371.html [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
pe viață bietul om și față de cârciumar, de parcă nu era suficient biciul boierului.. În Ardeal, breslele organizaseră o clasă de meseriași liberi atrăgând și muncitorii agricoli car nu mai lucrau cu paiele din gura porcului în rol de meteorolog și zeama de varză în loc de medic. Banul crea locuri de muncă în Ardeal încă din secolul XVII atestat documentar. În restul țării nici astăzi nu există o tradiție de investitor. Cei avuți își beau la propriu tot avutul în neîncetate chefuri. În
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470212513.html [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
pe marginea drumurilor. Își aruncă pălăria din păi pe patul din polatră, lângă cămașa scorojită de transpirația din timpul zilei și se duse să se răcorească la uluc. Îi era foame și simțea nevoia să golească o strachină cu o zeamă caldă, apoi să se întindă un pic pe pat, poate adoarme știind că la ora patru dimineața trebuia să se întoarcă să lege în snopi grâul ce l-a secerat astăzi. - Ai terminat de legat și secerat? Îl întrebă Jeni
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
ciorbă de pasăre și pâinea de casă și le așeză pe masa din polatră. Victor luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama grasă și gustoasă ce aburea în strachina de lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? O întrebă Victor pe soție. - Da, că se bătea tot timpul cu cel roșcat și nici nu lăsa găinile în pace. Mai mereu sărea gardul la
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
fiola de lăptișor de matcă, o lingură de fruct pisat (măr, banană, avocado), 10 picături de tinctura de propolis. - Mască dintr-o lingură ulei de măsline, o lingură de tarate, 10 picături de infuzie de mușețel, o lingură de amidon, zeama de la o jumătate de castravete sau lămâie, 10 picături de tinctura de propolis este recomandabila celor care au un ten gras. Se aplică 20 de minute și se îndepărtează cu apă călduța. - O mască simplă se face din 60 ml
10 MASTI NATURISTE CU PROPOLIS CARE ITI INTINERESC TENUL de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/10_masti_naturiste_cu_propolis_care_iti_intineresc_tenul_georgeta_nedelcu_1327419338.html [Corola-blog/BlogPost/359663_a_360992]
-
primească toți nutrienii de care au nevoie. - Mască preparată din cu avocado și banană Se pisează cu o furculița o jumatate de fruct de avocado și o jumatate de banană, se amestecă cu o lingrita de miere, o linguriță de zeama de lămâie proaspăt stoarsa și 10 picături de tinctura de propolis. Se aplică pe față și se lasă să acționeze 30 de minute. Prezintă proprietăți nutritive, având rolul de a hidrata tenul și de a închide porii. - Mască preparată din
10 MASTI NATURISTE CU PROPOLIS CARE ITI INTINERESC TENUL de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/10_masti_naturiste_cu_propolis_care_iti_intineresc_tenul_georgeta_nedelcu_1327419338.html [Corola-blog/BlogPost/359663_a_360992]
-
și se lasă să acționeze 30 de minute. Prezintă proprietăți nutritive, având rolul de a hidrata tenul și de a închide porii. - Mască preparată din măr și miere Se dă prin râzătoarea fină o jumatate de măr, folosindu-se cu tot cu zeama. Se adaugă ulterior o lingură de miere și 10 picături de propolis. Se amestecă foarte bine până devine o pastă și se aplică pe ten, pastrandu-se 30 de minute după care se clătește. Mască oferă un aspect întinerit tenului
10 MASTI NATURISTE CU PROPOLIS CARE ITI INTINERESC TENUL de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/10_masti_naturiste_cu_propolis_care_iti_intineresc_tenul_georgeta_nedelcu_1327419338.html [Corola-blog/BlogPost/359663_a_360992]