253 matches
-
Melchisedec, reiki, terapii complementare etc.). Dar să o luăm pe rând. Regele Dreptății Melchisedec l-a binecuvântat pe Avraam, părintele comunității religioase, care a devenit important în diverse religii pentru iudaici, creștini sau musulmani. Avraam i-a dat lui Melchisedec zeciuială, dijmă, lucru ce semnifică o mare importanță deoarece acesta nu era obligat, el fiind iudeu și făcând parte din preoții care erau descendenții lui Aron. Melchisedec este Regele Păcii sau regele Salemului (melech ha shalom) și semnifică Regele Dreptății (Melech
Agenda2003-34-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281385_a_282714]
-
cum e cea a lui Herodot, mărturiile despre petrol sunt mult mai sărace, urmare și a utilizării lui la scară mai redusă. În fapt, chiar și la începutul secolului al XIX-lea, când codicele lui Caragea și Colimachi scuteau de zeciuială păcurarii, petrolul avea puține întrebuințări. Din țiței se extrăgea doar păcura groasă, restul fiind considerat fără valoare. Se folosea doar la unsul osiilor, ca medicament pentru bolile de plămâni și de piele și, pe scară redusă, la iluminatul convoaielor de
Agenda2003-36-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281440_a_282769]
-
cum e cea a lui Herodot, mărturiile despre petrol sunt mult mai sărace, urmare și a utilizării lui la scară mai redusă. În fapt, chiar și la începutul secolului al XIX-lea, când codicele lui Caragea și Colimachi scuteau de zeciuială păcurarii, petrolul avea puține întrebuințări. Din țiței se extrăgea doar păcura groasă, restul fiind considerat fără valoare. Se folosea doar la unsul osiilor, ca medicament pentru bolile de plămâni și de piele și, pe scară redusă, la iluminatul convoaielor de
Agenda2003-36-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281440_a_282769]
-
Melchisedec, reiki, terapii complementare etc.). Dar să o luăm pe rând. Regele Dreptății Melchisedec l-a binecuvântat pe Avraam, părintele comunității religioase, care a devenit important în diverse religii pentru iudaici, creștini sau musulmani. Avraam i-a dat lui Melchisedec zeciuială, dijmă, lucru ce semnifică o mare importanță deoarece acesta nu era obligat, el fiind iudeu și făcând parte din preoții care erau descendenții lui Aron. Melchisedec este Regele Păcii sau regele Salemului (melech ha shalom) și semnifică Regele Dreptății (Melech
Agenda2003-39-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281524_a_282853]
-
vocală își deșira ecoul spre cer: treizeci și treeeeeei de trepte; a întins o mâna: "Încă puțin, urcă!" Mai erau 7 obstacole până dincolo. Ion Scăraru spunea că fiecare trecere este o înzecire pentru ceea ce ai fost, și nu o zeciuială pentru ceea ce urmează să fii: Dumnezeule vameș, nu-mi ajunge să mă plătesc nici măcar pentru primul pas. "Dumnezeu gândește, ajută și rabdă pe fragmente", spunea Cioran. Prostii! Dumnezeu se descompune în miliarde de particule, se culege din miliarde de firimituri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
nu poate scăpa din vedere nici tradiționaliștilor noștri și-n special minorității din cler anticremaționiste, care vede-n cremațiune însăși abrogarea religiei creștine, dacă nu chiar instaurarea idolatriei. "Vai de voi cărturari și Farisei fățarnici!" spune Mântuitorul. Pentru că voi dați zeciuială din izmă, din mărar și din chimen și lăsați nefăcute cele mai însemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila și credincioșenia; pe acestea trebuia să le faceți și pe acelea să nu le lăsați nefăcute. Povățuitorilor orbi, cari strecurați țânțarul și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
averile mănăstirești, luând practic satul de sub epitropia mănăstirii și punând-o sub cea a orașului, putem vorbi de schimbarea stăpânului... Dependența față de celebra mănăstire lasă însă un gust amar. La 1743, obligațiile înseamnă douăsprezece zile de muncă (corvada boierescului) și zeciuiala "din pâine, din fânaț, din prisăci cu stupi, din pomiți și din tot locul, pe obicei" (iată pentru ce protestau sătenii). Ce-i datora humuleșteanul mănăstirii la începutul secolului următor o precizează un document din 1820: cele douăsprezece zile de
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
care puțini îl văd, știu și cunosc, deși toți îl invocă cu speranța că vor fi și ei printre cei. Religiile, pelerinajele de toate soiurile, crează iluza că poți fi salvat de la disparița totală , dacă te rogi, te căiești , dai zeciuiala sau chiar te sacrifici. De garantat însă, nimeni nu se încumetă, doar biserica încearcă să te ademenească în ,, ispită,, și reușete foate bine până acum. Toți se laudă cu miliarde de credincioși, toți inventează minuni și fel de fel de
EXTRAS DIN MEMORIA ILUZIILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384955_a_386284]
-
pocăința lui, ci spuneau despre Mântuitorul că „a intrat să găzduiască la un om păcătos“. Duminica trecută, vameșul smerit și realist a fost judecat și desconsiderat de fariseul corect, care se ruga, postea de două ori pe săptămână și dădea zeciuială. La fel și Duminica viitoare, a Înfricoșătoarei Judecăți, apar două personaje colective, cei de-a dreapta și cei de-a stânga Mântuitorului, care vor fi judecați după criterii care vizează exact raportarea cu iubire milostivă față de ceilalți, față de cei considerați de
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
și livezi, grădini de legume, pe lângă țarini, aveau acces la apă și la imașurile satului (toloaca satului), aveau fâneață și izlaz. Pentru tot pământul aflat în folosința țăranului clăcaș, acesta era dator cu un număr de zile de clacă, cu zeciuiala din produse, cu zile de reparat (meremet) la iazuri, mori, curtea boierească, cu alte daruri și corvezi. în satele de răzeși, țăranii aveau loturi proprii, dar stăpâneau și în devălmășie (pădurea, izlazul, apele), situație care s-a menținut până la începutul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din tot locul, cu tot venitul pi obiceiul țării.” „Obiceiul țării” era cuprins în reglementarea raporturilor dintre boieri și săteni, dat de Constantin Mavrocordat în 1749, prin care boierul avea dreptul la a zecea parte din produsele gospodăriei țărănești. Pe lângă zeciuială, s-au impus pentru fiecare cap de familie 12 zile de clacă pe an. Obștea Filipeni liberă a ajuns, prin vânzarea ocinilor răzășești, obște dependentă de boierii din familia Rosetti. Cel care și-a vândut ocina putea rămâne în sat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
familie 12 zile de clacă pe an. Obștea Filipeni liberă a ajuns, prin vânzarea ocinilor răzășești, obște dependentă de boierii din familia Rosetti. Cel care și-a vândut ocina putea rămâne în sat, pe aceeași delniță, dar trebuia să dea zeciuială și să facă munca de clacă pe moșia boierului. Vechile familii proprietare din Filipeni s-au pierdut, au plecat în alte răzeșii sau au căutat loc de așezare în altă parte, pe altă moșie, satul Filipeni a rămas, s-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Domniței), din fostul ținut al Tecuciului, a fost colonizată cu bejenari bucovineni, la fel ca satul Lunca. Toți cei care se așezau pe moșie boierească sau mănăstirească, uneori chiar răzășească, ca să se hrănească de pe acea moșie, erau datori proprietarilor cu zeciuiala, claca, alte dări și plocoane, după obiceiul vechi, înscris în legile secolului XVIII-lea și al XIX-lea. în Slobozia - Filipeni s-au așezat cei sărăciți, lipsiți de mijloace de trai, care căutau un loc de așezare. Indiferent de unde erau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și astăzi, ceilalți au primit nume de familie după introducerea, în 1864, a Registrelor de Stare Civilă. Toate familiile birnice care au locuit pe moșia Filipeni erau lipsite de pământ propriu; primeau pământ în folosință de la boier, pentru care plăteau zeciuiala și prestau zile de clacă. Chiar după înfăptuirea reformelor agrare din 1864, 1921 și 1945, lipsa de pământ s-a făcut permanent simțită, încât familii întregi erau nevoite să lucreze cu ziua pe moșia boierească și, când n-au mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
XV-lea. ranii fără ocină, pierdută din diferite cauze (vânzare, cedare pentru a scăpa de o pedeapsă, donare silită etc.), puteau rămâne în sat pe moșia și ocina asupra căreia nu mai avea decât dreptul de folosință pentru care plătea zeciuiala și, mai târziu, făcea și 6 zile de clacă. În această situație trebuie să fi fost răzeșii din Filipeni care și-au vândut părțile de moșie și unii răzeși din Fruntești care și-au vândut părțile de ocină boierilor Rosetti
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ghica al II-lea. În 15 articole „așezământul” stabilește îndatoririle locuitorilor de pe moșiile boierești, mănăstirești și răzășești, fixând claca la 12 zile pe an, repartizate astfel: 4 zile primăvara, 4 vara și 4 toamna. Clăcașii erau datori stăpânilor proprietari cu zeciuiala din toate, inclusiv din grădinile de legume, dacă produceau pentru piață. Acest așezământ al lui Grigore Ghica al II-lea a fost completat de un altul, dat de Grigore Ion Calimah în 28 mai 1768 care precizează: „Locuitorii ce se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
limitând în aceste „păduri oprite” pășunatul vitelor și creșterea porcilor. Numai rediurile și dumbrăvile puteau fi oprite de stăpânii hotarului, dar se putea lua liber lemnul de fag, și căzăturile. În cazul în care lemnul era făcut cherestea, întreprinzătorul dădea zeciuiala. în baza acestor „Așezăminte” s-au așezat locuitorii care au format satul Slobozia și bejenarii care au format satul Lunca. La așezare au fost liberi să ocupe locă de casă, de grădină, să planteze pomi și vie și, atunci când și-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au ocupat și îngrădit mai mult loc, fără să fie impus la zile de clacă suplimentare. Pentru vite primeau locă de păscătoare și locă de cosire, iar pentru arătură, primea de la proprietar atât pământ cât putea lucra, de pe care plătea zeciuiala. Documentele de cancelarie, dar și cele particulare, de moștenire, de vânzare, abundă în mărturii despre robii țigani care puteau fi dăruiți, vânduți, despărțiți și care se conduceau după dreptul robilor. Când un rob era eliberat (tătari prinși în războaie), intra
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sau cai „un sprijin”. Așezământul din 1851 intitulat „pentru reciprocile drepturi și îndatoriri ale proprietarului și lucrătorului pământului” recunoaște dreptul de proprietar deplin al boierului, iar săteanul este considerat „chiriaș”. Pentru pământul primit prestează 22 zile de clacă și dă zeciuiala din cereale, iar pentru fânațuri una din cinci. Se recunoaște dreptul țăranului chiriaș de a se muta pe altă moșie după interesul și folosul lui, iar proprietarul avea dreptul s încredințeze moșia cui i-ar conveni mai bine și să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cuvintele domnitorului nostru Cuza: „Claca este desființată de-a pururea și de astăzi voi sunteți proprietari liberi pe locurile supuse stăpânirii voastre.” Pământurile „supuse stăpânirii voastre” coincideau cu pământurile aflate în folosința țăranilor clăcași, primite de la boier, pentru care dădeau zeciuiala și efectuau zilele de clacă, al căror număr a crescut de la 6 la 12 și de la 12 la 22-24 zile de muncă pe an, la care s-a introdus norma de lucru „nartal”, care nu putea fi efectuată într-o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
după venirea bejenarilor bucovineni, unii dintre ei și-au plantat vii și livezi. Chiar dacă nu aveau teren propriu, țăranii așezați pe moșia boierească care plantau vii și livezi rămâneau să le stăpânăească ei și urmașii lor, cu condiția să plătească „zeciuiala” (a zecea parte din recoltă). După distrugerea vechilor plantații de vii, în podgorii s-au plantat viță altoi, iar țăranii au cultivat o viță hibrid. Viță nobilă avea la Lunca preotul Ion Păvăluță, iar la Fruntești (Moara lui Conachi) un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Gheorghe Antohi, se mai făcea „nunta cu vedre” și orații de nuntă. Vadra, după câte se știe, este o unitate de măsură pentru capacități, cu care se măsura vinul. Am făcut atâtea vedre de vin, spuneau gospodarii răzeși, sau plăteau zeciuiala vinului către domnie tot în vedre. Când vorbim de nunta „cu vedre”, avem în vedere două aspecte: câte vedre de vin se „cheltuiau” cu nunta și, al doilea aspect, mirii erau întâmpinați cu vedrele pline cu vin, dar nu știm
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
numărul adevăraților urmași ai apostolilor este jenant de mic. Căci bisericile nu numai că au admis și continuă să admită bogăția, dar chiar se zbat din răsputeri să înșface noi și variate bunuri (donații libere ori impuse sub formă de zeciuială, diverse tranzacționări de acțiuni și alte valori etc.), banii și avantajele materiale oferite la schimb fiind de cele mai multe ori singura modalitate, pe cât de concretă pe atât de convingătoare, în acțiunile de atragere a neofiților, respectiv - așa ca în cazul bisericilor
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
posturi erau de cate o singură zi. Cu vremea, evreii au ajuns să postească în fiecare lună câte o zi, iar cei mai zeloși (fariseii) cate două zile pe săptămână, luni și joi: „postesc de două ori pe săptămână, dau zeciuiala din tot ce câștig”[13]. Vechiul Testament mai amintește și de posturi generale speciale, practicate și în diverse împrejurări triste din viața poporului evreu ori pentru înlaturarea unor pedepse divine[14]. De asemenea, în Vechiul Testa¬ment se practică și postul
ÎNVĂŢĂTURA BISERICII NOASTRE DESPRE POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352070_a_353399]
-
v. 11). În plus, pentru păcatele poporului - dar nu și pentru ale sale, cu toate că era iudeu - postea de două ori pe săptămână, lunea și joia, deși Legea prescria pentru aceasta un singur post anual - cel din Ziua Ispășirii, și plătea zeciuiala cuvenită din tot ce cumpăra, însă nu și din grâul, vinul și untdelemnul obținute din noua recoltă, din care ar fi trebuit să dea zeciuială producătorului. Rugăciunea trufașă a fariseului din Evanghelia Sfântului Apostol Luca 18, 11 păstrează linia rugăciunilor
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352085_a_353414]