49 matches
-
Simona Vasilache Avangardiștii zeflemiseau Universitatea pentru aerul ei de bunică vioaie, dar foarte suspicioasă cînd e vorba de schimbări. De fapt, pentru fardurile în nuanțe pastel care-i "îndulceau" pedanteria severă. Totuși, universitățile, scoase de sub "patrafirul" constructului cultural de la început de secol, de still
Pudriera bătrînei doamne by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12028_a_13353]
-
nu recunoască anume deznodăminte decât să măsoare și să palpeze puterea legăturilor, a nodurilor și verigilor ce alipesc discret, enigmatic un fapt de altul în ordinea unor temeiuri ale dezinteresului față de arta sunetelor. O artă care în copilăria ei nu zeflemisea și nu se sulimenea niciodată; în schimb, se emoționa în fața gingășiei și grației necăutate, simțindu-se atrasă de frumusețea frustă, pentru că ea însăși, asemenea copiilor, era gingașă, grațioasă, chiar frumoasă, iar între făpturile care se aseamănă se stabilesc legături tainice
... și termodinamică by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12385_a_13710]
-
Simona Vasilache De cînd pămîntul, unii fac și alții se miră. Cască ochii și bat mătănii sau zeflemisesc pre limba lor. Chiar și prin lumea noastră răsăriteană, presărată cu ienibahar și-nsiropată ca baclavaua, prima purtare nu mai e de bon ton. Că tot prostul vede și tace. Coțcar e cine poate să zică, așa fel cît să stîrnească
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
de propriul sine, devine un observator sagace al celor ce se petrec în jur: Când suntem la un loc, rar se întâmplă să comunicăm într-o atmosferă de sacră (de ce sacră, mă rog?) prietenie. De cele mai multe ori ne înghiontim, ne zeflemisim, bârfim, ne certăm, ne suspectăm, ne măsurăm. La sfârșit suntem veseli că am consumat din timp sau triști că l-am pierdut." Sau: Cu Cioran și Costică Floru la Herdan și apoi, vorbind despre moarte, depresiuni și de-ale vieții
Arșavir, omul lui Dumnezeu by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8193_a_9518]
-
că cu ochii tăi l-ai văzut acolo pă Hrebenciuc, bă, țăranco! Până și-n Dubai, unde neam dă neamu' tău n-a fost, te-am dus, mă, de-am spart șapte mii dă coco pă curu' tău..." "Daa!", îl zeflemisi ea. Că lanțu' ăla de o mie două sute dă parai mie mi l-ai luat! Sau bricheta aia dă cinci sute. Hai, nu te mai dădea lovit!" "Mămă, ce tupeu obraznic ai în tine, să mor! Da' ție nu ți-
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
o asemenea apreciere a lui Pirgu, încât îl plasează în sfera creatorilor: ar fi putut ajunge un mare scriitor, cu experiențele pe care le avea: "Era dat în Paște, dar dracului. A! să fi voit el, cu darul de a zeflemisi grosolan și ieftin, cu lipsa lui de carte și de ideal înalt și cu amănunțita lui cunoaștere a lumii de mardeiași, de codoși și de șmecheri, de teleleici, de târfe și de țațe, a năravurilor și a felului lor de
Pirgu și dandismul by Alina-Nicoleta Ioan () [Corola-journal/Journalistic/8053_a_9378]
-
un lucru, musai de împlinit înaintea tuturor treburilor care-l apasă și care, iarăși, tipic pentru profilul țărănesc pe care-l reprezintă, sunt nenumărate. Țăranul lui Preda se naște (și moare...) ocupat, permițându-și, însă, luxul să amâne și să zeflemisească urgențele. Așadar, Florea Gheorghe se hotărăște să scoată calul din bătătură, drumul pe care o va apuca fiind destul de evident dintru început. Se și grăbește, ca să nu se răzgândească, trage și de timp, vrea și nu vrea să termine treaba
Care pe care by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4406_a_5731]
-
știrbă, privirea ei se-ncruntă. - La mănăstire?, strigă cu mânie neașteptată. De ce? Ce cauți acolo înăuntru? Nu ți-e milă de tinerețea ta? Tânărul tăcea; bătrâna clătină capul ei jumulit; șuieră ca un șarpe: - Ca să găsești pe Dumnezeu?, întrebă ea zeflemisind. Glasul tânărului se auzi foarte încet: - Da. Bătrâna dădu o lovitură de picior câinelui care se împiedica în picioarele ei subțiri ca trestia, se apropie de tânăr. - Ei, sărmane, strigă ea, dar Dumnezeu nu se află în mănăstiri, se află
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
adversar până atunci obscur și impalpabil ieșise din umbră, dovedindu-se la fel de periculos ca un dușman În carne și oase. - Credeai că vor sta cuminți să se lase străpunși de soldații tăi, ca turcii de mucava de la Întrecerile cavalerești? Îl zeflemisi priorul. Celălalt tuși violent, Încercând să scape de praful din gâtlej. În jurul lor se pornise un haos de oameni În fugă, orbiți de praf, Îngroziți că prăbușirea se putea repeta. Cei rămași teferi căutau Între timp să se reorganizeze, târându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
și acoperindu-și fața cu mâinile, ca și când o flacără vie ar fi țâșnit din mașinărie. O expresie disperată o Înlocui pe aceea batjocoritoare pe care o atătase cu câteva momente mai Înainte. - Ce spui de semnul acesta, messer Bonatti! Îl zeflemisi poetul. De acum, În ce horoscop mincinos Îi vei introduce forma? Părul lung al bătrânului, lovit de una din razele circulare, părea să fie cuprins de flăcări. Cu Încetineală, Își scoase o mănușă. - Asta e o lucrare de vrăjitorie... Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Amory s-au pierdut În trecut. După mulți ani, când s-a Întors la St. Regis’, parcă uitase cu desăvârșire succesele din clasa a șasea, reușind să se imagineze doar ca un băiețel neadaptat, care se strecura iute pe coridoare, zeflemisit de colegii săi Înverșunați, nebuni de prea mult bun-simț. Capitolul 2 GARGUIE ȘI TURLE La Început Amory n-a observat decât bogata lumină solară ce luneca peste lungile peluze verzi, dansând pe geamurile vitraliilor și unduind În jurul turnulețelor și fleșelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Nu am câtuși de puțin intenția să glumesc, atunci când voi afirma că una dintre marile dorințe ale vieții mele a fost să vizitez Mizilul. [ ... ] Să vedem, îmi spuneam cu oarecare gravitate, ce este cu acest Mizil, pe care l-a zeflemisit odată Caragiale și asupra căruia nimeni nu s-a mai aplecat de atunci. E poate timpul să se afle în întreaga țară ce-i Mizilul - Mi-zi-lul - cum trăiesc, cum gândesc, la ce visează, cum iubesc și cum mor, acolo, în
2012 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364860_a_366189]
-
mâncat nimic în ziua respectivă. - Ia uite-le ce mănâncă, sărăcuțele! exclamă Petre, zâmbind, mândru de fapta bună pe care tocmai o făcuse, fără să fi avut vreo clipă intenția asta. - Da!... Dacă nu erai tu, mureau de foame, îl zeflemisi femeia. Zii, mai bine, că iar dă târcoale pe lângă gard, „păluga” aia cu sticla de țuică-n buzunar. „Păluga”, este a doua poreclă a lui Stemate în preferințele consătenilor săi, după cea de „Păsărilă”, căruia - înalt și slab, fiind - ambele
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
problematica imitației (pe care nu o deosebește de influență), pe acest teren, însă, inventivitatea exegetului căzând în extravaganță. În polemici, ia partea lui Hasdeu și sare ca ars când cineva îi contestă maestrului său vreo teorie. Pe M. Dragomirescu îl zeflemisește, și tot așa pe G. Bogdan-Duică și N. Iorga. Pe cât de nedrept poate fi în persiflări, pe atât de cordial devine în portretele conturate lui B. P. Hasdeu, G. I. Ionnescu-Gion, Gr. Tocilescu sau Iuliei Hasdeu. Despre scriitorii francezi (Sully
APOSTOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285407_a_286736]
-
de povara corpului mult prea greu și Îndesat, are o insațiabilă poftă de a trăi, e neglijent, chiar neîngrijit, dar visează În taină la eleganța dandy-lor. Îi admiră și, deopotrivă, Îi disprețuiește pe acești filfizoni, când copiindu-le stilul, când zeflemisindu-i. Vor fi făcut senzație În epocă mănușile lui, nasturii auriți, cravatele, accesorii Îndeobște elegante, dar nu Împopoțonând un trup transpirat, În veșminte slinoase. Să fie atunci Tratatul de viață elegantă o revanșă? Tot ce se poate. Pentru că deslușim În
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
și numeroase „Gogoși” - înflăcărarea fals-patriotică a jurnaliștilor. Se face haz, de asemenea, de cei care încearcă să exploateze orice eveniment politic în favoarea lor, de amatorii de știri senzaționale, de naivii care dau fiecărui gest al unei personalități semnificații ultraimportante. Este zeflemisită și buna credință a cetățeanului simplu, avid de noutăți, dezinformat, gata să creadă în orice. Tot moravurile gazetarilor timpului sunt vizate și în articolele Către cititori sau Deslușire. Primul dintre ele este un atac împotriva publicității exagerate pe care și-
CLAPONUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286292_a_287621]
-
învățămînt profund, care zice multe despre natura curajului. Barbarii abia dacă se mai zăreau la orizont când lângă Rim ajunseră aproape două sute de călugări înarmați. Spre marea surpriză a quintului, erau conduși de Abate. ― Sfinția Ta! Te expui inutil, îl zeflemisi Rim. În fuga lor, barbarii ar putea lansa vreun blestem care să îți tulbure digestia în noaptea asta! Bătrânul coborî sprinten de pe cal și fără să dea vreo atenție spuselor lui Rim îl bătu ușor pe umăr. ― Ai făcut o
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
acum avem cu toții un pașaport de ieșire. Cine mai face un copil... ― Să dea Sfântul Augustin cel Nou să avem cu toții un asemenea permis de trecere, strigă Stin. ― Păi, Augustin ăla de care zici tu, a și dat unul! îl zeflemisi Murrelius. Sfinte Augustine, ai în grijă pe bietul Stin, căci încercarea asta e peste puterile unui Abate, darămite peste aceea a unui tânăr care abia învață ce e politica! ― Folosești cuvinte care parcă ar dori să ascundă ceva, viclene Murellius
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
politica! ― Folosești cuvinte care parcă ar dori să ascundă ceva, viclene Murellius, se răsti Stin. ― Teamă îmi e, conducătorule, că ascunziș pentru cuvintele mele nu pot fi decât limitele unor minți înguste. Ce e de neînțeles în vorbele mele? îl zeflemisi din nou Murellius. ― Să spună ceilalți atunci dacă au înțeles ceva, zise Stin făcând un gest larg. ― E simplu, strigă și Benedict. De vreme ce până și noi știm că e nevoie de doi oameni pentru a concepe un copil, e clar
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și pe tatăl lui, pe Kasser, dar în trufia voastră ignorați și învățăturile pe care le-ați fi putut desprinde din destinul lor! - Și care ar fi alea? Cum să stai șaptesprezece ani pe o i planetă cultivând rădăcini? o zeflemisi Bârna. - Nu! Ci înțelegînd că, atâta vreme cât ne veți lăsa în pace, noi ne vom face treaba și vom fi cea mai importantă unealtă pe care o aveți la dispoziție. Oksana dădu să spună ceva, dar mâna lui Durdrin, așezată pe
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
în jurul chipului lui Socrate! Alcibiade ajunge târziu acasă la Agathon, gazda Banchetului. Socrate își încheiase deja cuvântarea, încât Alcibiade nu a auzit nimic din ea. Ce spune Alcibiade în contul lui? Că Socrate „își petrece viața făcând pe prostul și zeflemisindu-i pe oameni”, „își petrece viața eirōneumenos și glumind cu oamenii”. Ce înseamnă asta? Vlastos citează pe Quintilian (Institutio oratorica, IX, 2, 46) care observă că ironia poate caracteriza un text după cum poate caracteriza și o viață de om (vita
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
materialitatea corporală, fizică, e trăită în romanele lui de-a dreptul, deloc abstractă, nici măcar «povestită»” (N. Manolescu). Binomul pândă-seducție e prezent nu numai în spațiul ficțiunii, ci și la nivelul lecturii: naratorul caută să-și seducă cititorul, să-l domine, zeflemisindu-l, agresându-l, păcălindu-l. Unul dintre principalii factori ai impactului romanelor asupra publicului rezidă în contrazicerea necomplezentă a orizontului de așteptare anterior constituit. Operație săvârșită nu fără „viclenii”, motivate prin intenționalitate artistică: iluzia realistă e instituită pe ample porțiuni
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
un acord tacit. Femeia și-a întrerupt lectura. Probabil a simțit că nu e atent. Se ridică, se duce la dulap, scoate un umeraș. Adolescentul își drege glasul, pregătindu-și o voce aspră, care va pune întrebări, va acuza, va zeflemisi. Mai cu seamă va zeflemisi aceste seri de sâmbătă, fostul său paradis, cu lecturile auzite printre pocnetele șinelor de cale ferată și suspinele bețivilor, în mijlocul unui uriaș neant încărcat de zăpadă și locuit în silă, care e țara lor. Se
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
a întrerupt lectura. Probabil a simțit că nu e atent. Se ridică, se duce la dulap, scoate un umeraș. Adolescentul își drege glasul, pregătindu-și o voce aspră, care va pune întrebări, va acuza, va zeflemisi. Mai cu seamă va zeflemisi aceste seri de sâmbătă, fostul său paradis, cu lecturile auzite printre pocnetele șinelor de cale ferată și suspinele bețivilor, în mijlocul unui uriaș neant încărcat de zăpadă și locuit în silă, care e țara lor. Se întoarce spre femeie, dar ceea ce
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
primii noștri arheologi, era aceea de a explora fondul străvechi dacic, pentru a reconstitui o mitologie românească. Înainte de B. P. Hasdeu, formulează, în articole (dar și în unele poezii), teza dacismului. Propunând însă ipoteze riscante, se expune ironiilor, A. I. Odobescu zeflemisindu-l în maniera lui spirituală, ca întotdeauna. Însemnările de călătorie ale lui B. dezvăluie bune însușiri de prozator. Dar el obține performanța scriitoricească în gazetărie. După întoarcerea din exil, se dezlănțuie în adevărate campanii de presă (de exemplu, în problema
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]