8 matches
-
sărărița, scafa pentru pisat usturoiul, lingurile din lemn de paltin sau de plop, polonicul, iar în tindă drugul cu care se asigura ușa închisă și toiagul din lemn de carpen sau de corn. Pentru cei mai înstăriți, dacă aveau beci(zemnic) în el erau butoaiele pentru vin, teascul cu șurub din lemn tare, iar afară haragii pentru vie și leasa pentru uscat prunele. Multă vreme s-a întrebuințat plugul de lemn, grapa formată din crăci de mărăcini, grebla, furci de adunat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
este dată în primul rând de primele două componente, pe care le întâlnim în slavul zemlea (genit. pl. zemelĭ) “pământ”, vprus. semme “Ib.”, lit. žēmas “jos, șes (șeasă)”, vgr. chamelós “Ib.”, lat. humus, frig. zemela “pământulmamă”, vsl. zemĭnŭ “pământesc”, rom. zemnic “groapă săpată în pământ și acoperită, beci”, la vechii greci Semele era “adorata lui Zeus, mama lui Dionis”. Cel de al doilea component al acestor cuvinte îl formează segmentul -bel-, -mol-, -min-, -ml-, mnetc, rezultat al altor evoluții precedente, pe
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
oferă și alte pronunții: θεός, beot. θιός „zeu, erou”, compusul χθών denumind pământul, solul, lumea, țara, orașul, fiind totodată și zeița pământului. Fără consoana inițială, rămășiță a unei silabe care însemna „raportat la”, exista forma θέμις (cf. sl. zem, rom. zemnic) cu sensul de „cutumă”, de „obicei al pământului”, adică v ntul auto/h/ton. Ducerea ideii de zeu suprem în preexistență în calitate de creator s-a opus din antichitate perceperii realiste a lumii pentru care gândirea umană este rezultatul evoluției și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
54 voce, 98 vodă, 53 voievod, 138 vorbă, 98 a (se) veseli, 57 vraf, 69 vrană, 136 Vrancea, 136 vraniță, 136 vrednic, 137 vrej, 129 Vucova, 57 Vucșor, 57 Zamolxis, 140 zară, 134 a zămisli, 99 zău, 139 zeamă, 99 zemnic, 141 zer, 134 Zeus, 139 zgău, 105 a zgâi, 105 ziuă, 143 zori, 97 a zornăi, 127
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
picioarele ne-au băgat în gârla morii în vreme de iarnă și, după ce ne-au scos din gârlă, ne-au pus de am mutat bolovani din loc în loc; și nici așa nu ne-au lăsat și ne-au băgat în zemnice și ne-au închis și ne-au dat fum de potloage și abie de n-am murit". Ancheta din același an confirmă ororile: "Asemenea sărăcie este foarte sporită și prin grozave bătăi și schingiuiri ce bieții lăcuitori munteni le-au
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
mai soarbă lumină, ci numai în casa urâtului se înădușea... Ș-a început a o bate, săraca, a început a o bate bărbatul... Ș-o bate azi, o bate mâni, nimeni nu știa... a grămădit-o într-un rând în zemnic ș-a bătut-o... A fugit Ileana la tatu-său și la mă-sa, dar n-au vrut s-o primească bătrânii... — Ai casă și barbat... Du-te la barbat, du-te la casa ta și la copiii tăi... Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
au luat Irimiia vătavul”. La aceeași dată 4 iulie 1685 (7195), Constantin Cantemir voievod judecă pricina dintre Gligorașco vierul domnesc, și Irimiia, vătav de vieri. Acesta din urmă “i-au luat” lui “Gligorașco, vieriul domnesc... douăzeci și patru de matce scoase din zemnic (beci n.n) de primăvara și-i ține la dânsul de roiescu de patru ai (ani n.n) pentru un viier ce-au fugit, anume Chiriiac, și i-au luat și niște loc cu trei dugheni în Târgul Făinii tot
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pază, chivără, sabie, surlă, trâmbiță, bucium; agricultură: ogor, lan, hat, toloacă, pârloagă, brazdă, loviște, prăjină, potcoavă, cramă, streșină, stâlp. Alte cuvinte slave: vadră, găleată, câblă, merță, chilă, drob, pogon, ploscă, cobză, lăută, obor, nedeie, zbor, ocol, corabie, cârmă, plută, pivniță-beci, zemnic, ispravă, treabă, pagubă, scump, spor, cârciumă (slav)-han (turc.)-făgădău (mag.). Organizarea socială și de stat: stăpân, voievod, cneaz (sl.)-jude (lat.), sfat (slav)-adunare (lat.), jupan, bir, moșie, ocină, baștină, siliște, pâră, osândă, dovadă, gloabă, gospodar, graniță, dajde (dare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]