KorAP: Find »[drukola/base=zenana & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 >

37 matches

Corola-blog/BlogPost/375094_a_376423

sul viso", sau a unui vals rusesc, evoluează personaje de farsă burlescă. Beția e generală. Doi pitici dansează alături de Vitalie Bantaș (Catindatul) care pare Gulliver pe lângă ei. Ipistatul în haine militare are un cap de porc, Iordache în capot de zenana arborează un uriaș abajur de veioză, câțiva își arată doar chipul, restul e acoperit de uriașe panouri cu femei grăsane în stil Botero, Crăcănel are un nas de clovn dintr-o bilă roșie, Nae face șpagate și roata țiganului, un

„D’ALE CARNAVALULUI” DE I.L. CARAGIALE LA TEATRUL MIC de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1469082134.html [Corola-blog/BlogPost/375094_a_376423]
Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694

cuier de haine cu ciorapii puși la uscat de către «colocatari», eventual șí alte rufe, mai intime, apoi dulapul de bucătărie vernil lângă bufetul de nuc, și zăreau (până să-i poftim, repede, în dormitor) o tânără în capod înflorat de «zenana», mergând cu vase către bucătărie, sau un bărbat în pijama, trecând (spre baie) cu prosopul pe umăr. Uneori, mai auzeau un radio urlând. După un timp, mai ales către mijlocul anilor ’60, începuse să se atenueze urgia traiului cu «colocatari

[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647

de curând, s-a instalat panica și bazarurile s-au golit. Apărură tot felul de povești din zonele mai îndepărtate, despre sate fantomă și vagoane cu boi găsite în plin câmp, cu mecanicii morți pe locurile lor. Când spitalele și zenanalele n-au mai putut face față, familiile bogate au început să-și ofere casele ca saloane de izolare temporară. În pofida apartenenței sale la felurite societăți de binefacere, Pandit Razdan refuză să facă același lucru. În schimb se apucă imediat să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
blestemat să petreacă un an ca vrăjitor hermafrodit. Arjun, marele luptător, mergea din sat în sat, îmbrăcat în fustă, repetând: Și acum, domnilor și doamnelor, dacă mi-ar putea împrumuta cineva o brățară... Unele din aceste hijra se ocupă de zenanalele din casele nobile, însoțind femeile în călătorie ca paznici, polițai. Probabil în casele nobile, bogate, precum cea a nababului de Fatehpur. Pran lasă privirea în jos, spre trupul său îmbrăcat modest în negru. Se uită apoi spre cele două femei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
ce resfrâng ecoul zgomotelor de pași de parcă ar fi bulgări de zăpadă prăbușindu-se cu o amploare elefantină, fără sens. Mai multe gărzi și o teatrală ușă gigantică, multă fâțâială cu cheile, zăngănit de lanțuri, și Pran se trezește în zenana, locul unde se află femeile palatului. Nici un pogon de carne despuiată nu se ivește cu urgență în dreptul ochilor lui. Simte totuși o adiere promițătoare de trandafiri și pătrunde într-o anticameră cu faianță roz, în nuanțe variate, cu un aer

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
domnul Jonathan Flowers, membru al foarte eficientului Serviciu Politic Indian. Este unul dintre foarte bunii ofițeri tineri ai maiorului Privett-Clampe. Dacă te întreabă maiorul Privett-Clampe, va trebui să spui că el te-a adus aici și te-a ascuns în zenana. Ai înțeles? Pran încuviințează. — Isuse! repetă englezul, care stă să izbucnească în lacrimi. Diwan-ul se uită urât la Pran. — Ăsta este? Sper c-a meritat banii. De unde ziceai că l-ai adus? — Agra, sâsâie Khwaja-sara. — Ei bine, exclamă fotograful cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
să fugă de aici. Îi sugerează asta lui Khwaja-sara care-l pleznește peste față și-i spune că dacă încearcă s-o facă, va fi adus înapoi în lesă. Se decide să renunțe la acest gând. Pe când se întorc la zenana, pe holurile palatului se observă mișcare. Khwaja-sara îl ascunde vederii în spatele unui discobol de marmură în mărime naturală, în timp ce o fată goală, o europeancă, trece în viteză pe bicicletă cu o oglindă așezată orizontal, într-un echilibru precar, pe ghidon

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
goală de Dom Perignon învârtindu-se pe podea, în urma lor. Khwaja-sara privește scena dezgustat. — Vezi cu ce trebuie să ne mulțumim? mormăie mai mult pentru sine, decât pentru Pran. Cum crede papițoiul ăsta că poate conduce Fatehpurul? Odată întorși la zenana, Khwaja-sara se așază la o măsuță joasă, plină de recipiente și boluri închise. Degetele lui lungi ca de maimuță, mânuiesc pisălogul și mojarul, presărând un pic dintr-o cutie, apoi un pic din alta, strivind amestecul până se transformă într-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
se strecoară un sentiment de dezgust. Uluit și rănit zace pe pat, încercând să învăluie într-o cochilie tot ce i s-a întâmplat. După o vreme, o pereche de hijra apare ca din ceață și-l duce înapoi la zenana, unde fotograful, al cărui ackhan de brocart are o gaură neagră pe piept, discută în contradictoriu cu diwan-ul. — Ești un incapabil! strigă acesta.Ce naiba facem acum? N-a văzut nimic, rostește scurt fotograful, trecându-și cu prudență degetele prin barba

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
În fiecare zi, se așteaptă să fie rechemat în camera chinezească. Acest lucru nu se petrece și, pentru câteva săptămâni, existența sa se desfășoară în limitele spațiului strâmt, destinat eunucilor. Nu are acces nici la mandanea, aripa bărbaților, nici la zenana. Este Rukhsana, cea care plutește între două lumi. Dincolo de porticul trandafiriu, se află un paradis al femeilor și al apei curgătoare. Sunt probabil peste o sută de femei acolo, de la babe până la copile. Unele sunt concubinele sau soțiile nababului. Altele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
viața aici și nu în afara pereților. Altele au ajuns aici prin ciclul universal al obligațiilor de familie: văduve, verișoare de gradul doi, mătuși obscure, venite să-și trăiască aici ultimele zile de viață, în camere aflate în curtea răcoroasă a zenanalei. Servitoarele se țin după stăpânele lor, iar hijra după toată lumea. Pot fi servitoare, bodyguarzi, spioni, lingușitoare, pot aplica pedepsele și arbitra disputele, trăiesc într-un spațiu restrâns din afara zenanalei, pregătite să răspundă la chemarea stăpânelor. Vocile lor aspre taie aerul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
ultimele zile de viață, în camere aflate în curtea răcoroasă a zenanalei. Servitoarele se țin după stăpânele lor, iar hijra după toată lumea. Pot fi servitoare, bodyguarzi, spioni, lingușitoare, pot aplica pedepsele și arbitra disputele, trăiesc într-un spațiu restrâns din afara zenanalei, pregătite să răspundă la chemarea stăpânelor. Vocile lor aspre taie aerul cum scârțaie lama foarfecelor pe un material. Trece timpul. Noaptea, Pran zace cu ochii deschiși în micul său alcov fără ușă, aproape de dormitorul lui Khwaja-sara. Vrea să-și facă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
ar fi mai bine? Nopți la rândul reia acest ciclu de întrebări de parcă ar învârti tamburul de rugăciune, în liniștea grea a Fatehpurului. O undă de melancolie pulsează în adâncul palatul. Este prezentă în ritmul de bază al vieții de la zenana, este bătaia inimii care susține toate celelalte fibrilații minore: vizitele nababului. Sunt neașteptate și fără un program anume, dar se desfășoară la fel. Primul semn este un mesager care sosește în fugă și se năpustește la hijra. Imediat, cineva aleargă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
program anume, dar se desfășoară la fel. Primul semn este un mesager care sosește în fugă și se năpustește la hijra. Imediat, cineva aleargă în camera gongului, o cameră de la etaj, cu o fereastră zăbrelită, aflată chiar deasupra intrării în zenana. Gongul uriaș este lovit și încăperea acționează ca o cutie de rezonanță, dislocând o serie de sunete înfundate, ca un râgâit dulceag ce vibrează în toată aripa făcându-i pe locuitorii ei să intre în priză alarmați și să-și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
stăpânul lor este înăuntru, gărzile stau de strajă la poartă, scărpinându-se și schimbând priviri lungi cu hijra, care le răspund la ocheade. Nici atunci când se îndreaptă spre ieșire, nababul nu pare mai falnic. Nu stă niciodată prea mult la zenana și de obicei iese pe jumătate alergând, de parcă ar fi fost expulzat de acolo, cu presiune. De obicei, are o privire neputincioasă și îndurerată: chipul unui om care n-a reușit să se ridice la nivelul așteptărilor. În timp ce soldățoii își

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-i permite să-și propună o nouă întâlnire. Astfel, Pran este păsuit o vreme. Probabil din cauza încercării de sinucidere, hijra încep să-l trateze mai bine, adresându-i-se cu amabilitate, lăsându-l să ia parte la unele activități de la zenana. I se permite chiar să iasă pe terasă. Ajută la pregătirea băii begum-ei, ducând vasele de argint cu uleiuri aromatice, lota cu infuziii de plante, vasul cu mangal parfumat deasupra căruia își va usca părul. Într-o după amiază, i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
aromatice, lota cu infuziii de plante, vasul cu mangal parfumat deasupra căruia își va usca părul. Într-o după amiază, i se permite chiar să iasă din palat. Ocazia este una din cele mai temute pentru o hijra; să însoțească zenanaua la plimbare. În fața intrării principale, sunt aliniate Rolls-Royce-uri, ai căror șoferi așteaptă în picioare, în livrelele lor gri dungate, cu garnitură roz, culoarea caracteristică Fatehpurului. Doamnele și servitoarele lor, urcă în primele șase mașini închise, cu draperiile lăsate, astfel încât să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
fiecare și-a găsit locul și hijra au fost trimise înapoi după eventualii piepteni uitați, bijuterii, medicamente și șaluri, cortegiul pornește încet. Destinația lor este o zonă liniștită pe malul râului, adăpostită de un șir de copaci. Imediat ce ajunge, membrele zenanalei coboară din mașini, ca infanteria dintr-un tren ce transportă trupele. În câteva minute, iau în stăpânire zona, instalează plasele de badminton, mesele și scaunele, cutiile elaborate pentru mâncare și samovarele, acestea din urmă în mijlocul unor fortificații de valize din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
nu poartă văluri, iar țăranii sunt gata să-și dea și viața, doar ca să le zărească. Toată după-amiaza, hijra sunt în astfel de misiuni de recunoaștere, dar în rest stau aliniate într-un cordon static, purdah, delimitând cu fermitate zona zenanalei de malul râului. E bine să fii afară. Confuzia labirintină a palatului pare să nască nesiguranță, generând mereu noi și subtile împrejurări prin care să te poți pierde. În săptămânile care au trecut, amintirile lui despre viața de la Agra sunt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
ceva din alcătuirea peisajului face ca ideea în sine să pară ridicolă. Îi este mai ușor să se gândească la lucrurile pe care le poate face imediat. E mai bine să stea întins pe malul râului, uitându-se la femeile zenanalei care se distrează pe malul râului. În timpul după-amiezii, Pran observă că există două grupuri distincte. Unul alcătuit din jucătoarele de badminton, femei mai tinere, adunate în jurul uneia din concubinele foarte tinere ale nababului. Și un alt grup cu o medie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
complet nedumerit, până când, Yasmin, cea mai tânără dintre hijra, din tot palatul, îi explică. O dată cu explicația i se lămuresc și alte lucruri legate de Fatehpur. — Copiii, șoptește Yasmin. Fiii. Care alta crezi că ar putea fi problema? Nababul vine la zenana, dar nu poate face dragoste. Doamnele mai în vârstă spun că este vina celor mai tinere. Cele tinere îl acuză pe el. Câteodată, nababul se înfurie, dar tot nu poate face nimic. Au trecut zece ani de la moartea tatălui său

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
face mișcări spasmodice din mână, în sus și-n jos, și scoate strigăte de vânătoare, nu prea mai au ce fotografia. Planul lor s-a năruit. Pagină separată Între timp, viața la palat continuă. Nababul încă se mai duce la zenana, de unde iese distrus și nefericit. Pare mulțumit doar când încalecă pe iapa sa albă preferată, la desele parade din Fatehpur. În zilele paradei, parcă are arcuri la picioare, se învârte autoritar prin preajma asistenților și își mișcă biciușca cu gesturi imperiale

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
discriminare. Masacrul păsărilor de la lacul Fatehpur este doar o eliberare, un ritual complex, care domolește pasiunile ce domină viața din interiorul palatului. O partidă de vânătoare de la Fatehpur este întotdeauna o petrecere veselă. Chiar și una sau două femei de la zenana au voie să participe, și astfel se face că și Pran ia parte și are ocazia s-o vadă pentru prima oară pe binecunoscuta doamnă Privett-Clampe . Ca de obicei, protocolul stă la baza lucrurilor. Soțiile conducătorilor din lumea politică a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
cu totul altceva. Pe măsură ce ochii lui Pran se obișnuiesc cu întunericul, observă și alte figuri, pe tânărul francez cu chip mohorât, care mereu pierde timpul în preajma pathanilor, pe Flowers și o dansatoare suedeză de prost renume, despre care femeile de la zenana au citit în ziare. — Aha! strigă Firoz. Se aude hârâitul acului de gramofon și o muzică dramatică, de pian, inundă încăperea. Pran se uită peste spătarul scaunului și vede un titlu care luminează brusc ecranul: Sylvia sau teroarea traficului cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
sunt evidente. Recoltele au fost foarte slabe în ultimii ani. Astronomii au observat conjuncții nefavorabile ale lunii cu Venus. Și desigur, există multe alte fenomene mai puțin vizibile pentru public, dezlănțuite în pijamaua lejeră, la lumina secretă a lămpii din zenana. Degetele reci ale destinului sunt strânse în jurul testiculelor nababului, strivindu-i sperma și slăbindu-i erecția care ar trebui să asigure viitorul Fatehpurului. Însăși soarta l-a prins strâns de testiculele sale învelite în mătase. Nababul este în drum spre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]