374 matches
-
acel an. Scăpă un oftat și se scarpină îngrijorat după ureche, când obținu rezultatul socotelilor făcute. Optimismul începu să se cam risipească și se gândi că nimeni nu va observa dacă mai șterge o mică parte din "păcatele" ce se zgâiau la el de pe foaia neîncăpătoare, deja. "Ufff, cum de s-au adunat atâtea!? își zise el cu obidă. Mai e timp până vine Moșul și poate mai pot îndrepta ceva! Ce mă fac dacă nu găsesc nimic în ghete poimâine
POVESTE DE IARNA de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1482156950.html [Corola-blog/BlogPost/374342_a_375671]
-
de mii pe lună, da' să văz și eu mai întîi luna aia, acoperată de nori, hai? și cică el ne duce pe noi, ca Neacutare Pandișpan, spune, Alunică, de ce taci, eu nu mai suport una ca asta, să se zgîiască alde Dunăreanu Cezărică la cracii lu' fiică-mea, avocada și să-i împartă la doi, cum adică, că eu nu știu multe, domnule, și odată te iau la întrebări, ce poftești, domnule, cine ești, de unde vii, cu ce ocazie, cum
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_32_35_ioan_lila_1337508203.html [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
japonez? Adelina nu mai știa cum să scape din ghearele lu' madam Jorjet, era frîntă de oboseală, bătea magazinele și le moderniza, le occidentaliza, mai simplu spus, pentru că, odată cu creșterea prețurilor, trebuia să crească și curiozitatea romînului de a se zgîi la vitrinele la care avea acces doar pe dinafară, pentru că înlăuntru, cum bine știa toată lumea, nu era loc de-ntors pentru pungile lor. Madam Jorjet o apucase de bluză și îi explica: Fă, uite-te tu la mine, așa, cum zic
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_32_35_ioan_lila_1337508203.html [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
la stânga parcă ne soarbe o gaură neagră un necunoscut a tăiat lebedele lacul a rămas gol plin de broaște balerinele s-au trezit fără cap degas încearcă să le împăieze muzeul este închis pentru totdeauna chipurile umane nu se mai zgâiesc la noi orpheu a înnebunit a luat lira la spinare și a fugit din tracia. miercuri, 19 iunie 2013 Referință Bibliografică: astăzi / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1638, Anul V, 26 iunie 2015. Drepturi de Autor
ASTĂZI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1435300319.html [Corola-blog/BlogPost/352974_a_354303]
-
Opinii Aceasta-i întrebarea... Acum câțiva ani mă zgâiam la concerte pe HBO și obideam supărată în barbă că n-am avut și eu norocul să mă nasc la Londra sau la Berlin, să vină și la mine-n oraș U2 vineri și Pink Floyd sâmbătă, să stau pe
Rock the City sau B’estfest? by http://www.zilesinopti.ro/articole/99/rock-the-city-sau-bestfest [Corola-blog/BlogPost/100052_a_101344]
-
dat, David frânează brusc și dau cu capul în parbriz. Deschid ochii speriat. - Să nu-mi spui că am ajuns în port? David zâmbește cu gura până la urechi. - Suntem în Le Havre, sir! În fața noastră se vede rada portului. Mă zgâiesc prin parbriz. Cheiul, înțestat de iahturi, feriboturi, pescadoare, nave comerciale, de croazieră, barje, ambarcațiuni ușoare, în toate formele și culorile posibile, mi se pare de-a dreptul impresionant. - „Paul Gauguin” e acolo, la mijloc! continuă David, arătând cu mâna. Scrie
DRUMUL APELOR, 52 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1493083430.html [Corola-blog/BlogPost/374013_a_375342]
-
Un bărbat masiv cu părul zbârlit și ochii rotunzi ca două farfurioare s-a proțăpit cu mâinile încrucișate pe piept barând accesul: -De unde vii, bagaboanto, la patru dimineața? -Opss am nimerit la grădina zoologica. În poziție echer s-a zgâit tâmp la ipochimenul care-i bara intrarea. -A dat drumu' la elefanți în oraș? sughiță, clătinându-se, rânjind ca pisica din Chesire. S-a sprijinit cu palma de tocul din lemn. Privirea-i era tulbure. Ca prin ceață a văzut
NONSENS? de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 by http://confluente.ro/Nonsens_camelia_constantin_1335883683.html [Corola-blog/BlogPost/358564_a_359893]
-
lacrimi în ochi, coana preoteasă a părăsit curtea școlii și am urmărit-o cum mergea cu capul plecat, la braț cu preotul, tânărul ei soț. Iar domnul Arsu își frângea mâinile de ciudă. Pierduse o minunată învățătoare. Noi, cu ochii zgâiți pe geam, ne certam și ne învinovățeam unul pe altul și toți pe Dică și Ionel pentru cele întâmplate. Într-un târziu, domnul Arsu a intrat în clasă, adus de spate, târșindu-și picioarele, el, care avea un mers majestuos. S-
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1456338583.html [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
ce să-și rupă gâtul, răsucindu-se în dreapta și-n stânga, amețind și căzând ca prostul în coadă. - Cred că m-am îmbătat! zise el ca un nătâng și rămase în zăpadă uitându-se printre copaci. Măi, să fie! se zgâi lupul în gol, ca un hăbăuc, clipind des din ochi. Dar în timpul ăsta, Mărțișor și Norocel se strecuraseră pe lângă blegul de lup și intrară în palat. Aici croncănitorii lui Negru-Cioară văzură cele două căciuli cu ochi sclipitori, dar fiecare credea
MĂRŢIŞOR-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421406197.html [Corola-blog/BlogPost/359703_a_361032]
-
enormitate debitată de mine!? Cel puțin mie, da, m-ar fi introdus în atmosfera stânjenitoare că puținul „zumzet” verbal nu s-ar stinge atât de vizibil pe măsură ce timpul trece. Și nici Vasile nu mă scoate din „ambuteiaj”, trece prin fața rafturilor zgâindu-se interesat la titluri, răsucește ca pe un sul foile veline de caiet studențesc ca să-și facă de lucru. Recunosc că nu sunt în stare să întrețin o ambianță destinsă, priceperea într-ale volubilității și antrenului nu sunt punctul meu
SCRIITOAREA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Scriitoarea_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/354246_a_355575]
-
imn!). Femei cu fețe disperate, că nu puteau și ele să-și ridice fustele în văzul lumii (dar avem imn!). Omor, ca la Oituz, pentru fiecare milimetru de șosea (dar avem imn!). Oamenii din sate ieșiți pe la porți să se zgâiască la noi, cu milă (dar avem imn!). Mașina postului de știri Antena 3, pe contrasens și ea, ca să transmită mai repede traficul infernal (dar avem imn!). Apoi, autostrada. Una dintre cele două pe care le are România (dar avem imn
Doamna Udrea, vă mulțumim că avem vezicile pline și imn! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20151_a_21476]
-
nevoiți să ascundem dulciurile aduse pentru familiile pe care urmează să le vizităm prin genți și pe sub geci. Și să vrem nu îi putem bucura pe toți cu câte-un biscuit, așa că e mai bine să nu-i vadă. Se zgâiesc la noi, curioși și râzăreți, și senzația mea e că tot ce ar trebui ca să-i urce pe pereți de fericire e o minge. O singură minge rostogolită prin sat și ar crăpa piticii, jucându-se cu dânsa... La familiile
Oare s-a supăra mama voastră dacă-i zic “mamă”? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20293_a_21618]
-
cer a fost de referință ci și ploaia intensă de trei zile care a urmat peste cortul pus undeva într-o să spre Setea Mara/Mică... Interesantă a fost și eclipsă privită dintr-o altă perspectivă: în timp ce toată lumea în Ro se zgâia spre cer, noi cei de pe munte ne uităm unii spre alții: interesantă perspectiva... să observi reacțiile celor din jur, de la olandezii care ciocneau cutiile de bere, la ciobănii care își mânau oile fără grijă întunericului care se lasă peste toți
Fug în munţi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82592_a_83917]
-
o să trăiești mai studențește, așa, cu mâncare de pe stradă. Unde „mâncare de pe stradă“ înseamnă o felie de pizza, un sandviș, o prăjitură, un grătar, o salată de fructe de mare sau o porție de paste din nenumăratele trattorii care-și zgâiesc apetisant galantarele în tot centrul vechi. E tot ce trebuie să faci ca să te transformi instantaneu într-un mare încasator de țepe și să poți ulterior candida, cu șanse maxime de câștig, la titlul de „cel mai fraier turist din
Cum să fii cel mai prost turist din lume by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19830_a_21155]
-
aia în care, orice pas ai face, îți va exploda o mină sub talpă? Așa e Florența la capitolul „capcane turistice pe bază de mâncare“. Știți femeile alea atât de frumoase încât îți taie respirația, care profită că tu te zgâiești ca boul la ele, ca să te facă la buzunare? Așa e Florența la capitolul „abordare a turiștilor“. Suspectez că „țeapa“ e politică municipală și că cei care o încalcă, vânzând altceva decât mâncare arătoasă, scumpă și extrem de proastă, sunt pur
Cum să fii cel mai prost turist din lume by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19830_a_21155]
-
îmi iau o rochie. Evident nu poate fi orice rochie. Așa că am trecut, acum câteva seri pe Lipscani, să mă conving că într-adevăr e plin de strasuri și sclipici în toate magazinele cu rochii de mireasă. După ce m-am zgâit la vreo 4 vitrine (era deja închis la ora aia) am ajuns la concluzia că va trebui să caut o croitoreasă desăvârșită, să îmi iau o săptămână concediu că să plec în căutarea mătăsurilor ălora finuțe și care să curgă
De ce sunt miresele isterice – cea mai savuroasă confesiune by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18578_a_19903]
-
Tache Aseară, între 22,00 și 22,30, am făcut următoarele drumuri: - până la ai mei, în fața blocului. N-am urcat, doar le-am vizionat balconul și am plecat. - până la socri, în Bacău. La fel, n-am urcat, doar m-am zgâit nițel la balcon și am făcut stânga-mprejur. - până la câteva apartamente scoase la vânzare în diverse zone ale capitalei - până la câteva restaurante din București - până în poarta unei prietene din Buftea - prin Praga, un pic Cum au fost posibile atâtea în
Unde s-a ajuns, domnule! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20960_a_22285]
-
nou la Cluj, da’ tu - domn deștept cum ești - o să treci cu bine și prin asta! Asta neagră ce-o mai fi, seamănă cu o gură de canal - parca-ar fi Guta, parcă n-ar fi el - de se se zgâiește dinăuntru fără diacritice. De bere belgiană să te ferești, frumosule, că arată aici durere mare de cap și arsura în capu’ pieptului! În rest, maica, vaz sănătate fără număr, viață lungă și bani să-ți ajungă de alergătura pe internet
Cântarea Nedormiei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19070_a_20395]
-
România în afară. Dați-mi voie să mă doară puțin în cot, astăzi, de cum ne văd cei din afară și să discut despre imaginea pe care-o are România înăuntru, la ea acasă. Despre ce vede România însăși când se zgâiește ca proasta în oglindă. Nu văd de ce ne-ar preocupa ce gândesc străinii, atâta timp cât o mare parte dintre români mai au un pic și-și pun ștreangul de gât, de disperare și de nervi. România e țara în care ți
SĂ SCOATEM BÂTELE! Îndemn explicit la violență simbolică! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20132_a_21457]
-
Flanco, de promovare a campaniei Black Friday, contract care prevedea, printre altele, o relatare de la unul dintre locurile lor de vânzare. M-am trezit deci cu gândul că îl iau pe Nic, dăm o tură prin Flanco din Unirea, ne zgâim un pic pe-acolo, apoi vin repede acasă și vă povestesc ce-am văzut. Și, cum stăteam eu așa, adormită, cu telefonul în brațe, mi-a venit ideea să arunc un ochi pe catalogul lor, ca să văd ce mi-aș
Ce mi-am cumpărat de Black Friday by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20755_a_22080]
-
regulă “râdem, glumim, dar nu părăsim incinta”. Incinta adăpostea cam 5,000 de oameni și o duzină de toalete, demne de o soartă mai bună într-o peliculă semnată Kusturica. Chiuvetele la care nu curgea apă și bodyguarzii care se zgâiau prin ramele goale ale ușilor de la WC-uri întregeau imaginea de penitenciar. Un străin (să-i spunem Robin), căruia România nu i-a atrofiat încă simțul igienei, a avut ideea nefericită de a-i cere unui bodyguard să-i permită
Igrasia noii Ibize a Europei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83078_a_84403]
-
doar-doar s-o răsturna menajeria, doar-doar s-o închide Gura Leului VOLUMUL ÎNTÂI Gândurile autorului despre acest op al său sau cum își proiecta Gura Leului acest demers tipografic adresat celor care-o ascultaseră iar acum voiau să se și zgâiască preacitind-o: ...La începutul cărții va fi o prefață în care spun că este vorba, de fapt, de un roman avându-mă ca personaj principal pe mine în ipostaza de om cu gură mare și slobodă. Capitolele lui descriu, de fapt
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_72]
-
bal tematic ce sărbătorea domnia țarului Alexei I, care a avut loc pe 11 și 13 februarie 1903. Marele Duce Alexandru Mihailovici considera ulterior această ocazie ca „ultimul bal spectaculos din istoria imperiului... [dar] o Rusie nouă și ostilă se zgâia prin ferestrele mari ale palatului, în timp ce noi dansam, muncitorii făceau grevă și norii din Extremul Orient atârnau periculos de jos”. Întreaga familie imperială, țarul ca Alexei I, împărăteasa ca Maria Miloslavskaia, toți îmbrăcați în ținuta extravagantă a secolului al XVII
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
Urcasem un dâmb plin de brazi, ca să se uite ea mai aproape la acea casă care avea cocoțată sus acea odaie ca o hulubărie. Cine o fi acolo? Se rezemă de gard și rămase minute lungi cu ochii ei mari zgâiți în sus. Te pomenești că nu stă nimeni! Și, vedeți geamurile cum veghează ele așa mititele... Cum s-o fi urcând în ea, prin ce parte? Ah, uitați, are o scară exterioară, vedeți? în stânga, în fund..." Niște câini flocoși țâșniră
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mine cu un mic surâs viclean și în privire cu un fel de zeflemea, vrând parcă să-mi sugereze că știe că n-o să-i fac nimic, deși... Cine, îi spusei lăsînd-o să se aplece peste planșetă și să se zgâiască în hârtii, uitând sau prefăcîndu-se că nu ia în seamă de ce o chemasem, ar trebui să cred că îți merge mintea, dar mă întreb dacă maică-ta n-a greșit că nu ți-a croit la timp și câteva la
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]