328 matches
-
sau, variantă, în cazul în care genealogia respectivului nu lăsa loc de interpretări, ,...dar trebuie să fi avut și vreun cap de evreu prin preajmă". Eu însumi am cunoscut evrei de toate felurile: inteligenți, spirituali, sclipitori, plini de umor, generoși, zgîrciți, oportuniști, resentimentari, deschiși spre dialog, chiar și în chestiuni foarte delicate, sau incapabili să treacă dincolo de anumite șabloane de gîndire ori de barajele mentale pe care și le autoimpuseseră. Cum relațiile mele sînt cu oameni, nu cu etnii, pot spune
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
a dat multă poezie dramei, În vreme ce ăștia, banalii pofticioși de bani de la Siegmaringen, au coborât-o la nivel de afaceri meschine: Carol, Îndrăgostitul, a jucat la bursă ca să se-mbogătească și a pierdut vreo cincinzecisicinci de mii de franci; Anton, tatăl zgârcit, a făcut o criză și l-a consemnat În domiciliu obligator, cu un paznic-contabil obligându-l să scoată bani din piatră seaca; totul s-a redus, după firea lor uscată, la bani și la afaceri, fără nimic din Înaltele trăiri
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
data aceasta am înțeles-o, brusc, în alt fel. Pentru cei care au uitat-o, iată, pe scurt, ce povestește Grușenka. Se zice că a existat o femeie extrem de păcătoasă. Nu făcuse nici un bine în viața ei, era rea, egoistă, zgîrcită, ticăloasă, depravată. Nu iubise pe nimeni și inima ei nu se înmuiase niciodată. Era o pacoste și un blestem pentru cei din jur. Cînd i-a venit timpul să moară a nimerit, pe drumul cel mai scurt, în iad. Dar
Firul de ceapă by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14286_a_15611]
-
ca la poetul Mircea Ivănescu. Intenția lirică ne este permanent comunicată; în jurul nostru se constituie o bibliotecă frecvent evocată, pe ale cărei rafturi Hegel stă lângă romane polițiste. Locurile de excepție, propice poeziei, nu-l ispitesc pe autor - în afara unor zgârcite indicații asupra „orașului de sub munte”, Sibiul de adopțiune unde locuiește de trei decenii. Pe lângă vechea casă cu scară interioară și bibliotecă - ea s-a mai extins, cu anii, până în fundul curții -, trebuie amintit bufetul (căci: „bufetul termita este de departe
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
ar mai putea fi concepută și dacă epopeea reîntoarcerii mai face parte din prezentul nostru. Noțiunea de patrie în sensul nobil și sentimental al cuvîntului, consideră Kundera, este legată de scurtimea relativă a vieții noastre, care ne oferă un prea zgîrcit răgaz pentru a ne putea atașa de o altă țară (sau țări) și de alte limbi. Devine astfel limpede că ultimul roman al lui Milan Kundera este, în pofida aparențelor, unul fundamental autobiografic. În jurnalul său Ușa interzisă, Gabriel Liiceanu descrie
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
Firește, e un pariu la mijloc: nu trebuie să te dai bătut în fața decorurilor desuete și inestetice, a personajelor taciturne și, în consecință, a tăcerilor lor prelungite, a cadrelor recurente, a scenariului care mai mult ocultează decît arată, a vocabularului zgîrcit și a cuvintelor folosite redundant, a desfășurării tramei în ritm de melc senil sau a modului de filmare (din partea celor doi autori ai lungmetrajului uruguayan, Juan Pablo Rebella și Pablo Stoll, fixitatea camerei e respectată precum dogma de un bigot
Medicație estivală by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10479_a_11804]
-
iaz cald Ce-și poartă lin pe nuferi cîte-o broască Avînd coroană mică de smarald, Și zînele se duc să-și ieie dresuri Din prăvăliile deschise-n scorburi mari Sau în adînc de peșteri cu mușchi moi De zmeii cei zgîrciți și cîrciogari
Poveștile n-au timp să se sfîrșească… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7313_a_8638]
-
Ștefan cel Mare în Apus de soare, și metoda lui Constantin Popescu nu e nici o diferență. Și aici natura simpatizează cu drama personajelor: „E frig și noaptea se întinde ca o clisă peste tăcerea strânsă, adulmecând rosturile, răutățile și neîmplinirile zgârcite.”, „Vântul bate parcă mai încet...”, „E o noapte rece și vorbele parcă încep a îngheța.” De fapt, aceasta e și marea problemă a romanului. Mesteci și respiri... se vrea un roman al timpului, paradigmatic, serios, o emblemă a României acestor
Proză cu ph-ul scăzut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13336_a_14661]
-
nu știau să facă multe cu mîinile. Și într-o vreme cînd casele burgheze erau supraîncărcate, fiindcă obiectele erau mult mai rare ca azi. Mama era o bună economă, dar eu nu vedeam la ea decît excesul și o socoteam zgîrcită. îmi arătam ostilitatea față de obiceiul de a strînge, față de obiecte, și afișam chiar opacitate artistică în cazul vreunui bibelou ori tablou. Jumătate din tot ce aveam aș fi vîndut sau aruncat. Am abandonat apartamentul foarte plin de la București cu conștiința
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
finem, cum ziceau cei din vechime. Economisește la timp și vei avea la nevoie, spuneau bunicii din copilăria bătrânului de azi, când mai merita să pui ceva de-o-parte. Poate visul de bătrânețe al rațiunii e să fii la tinerețe mai zgârcit cu speranțele, ca să rămână și mai târziu câteva. De ce n-am meșteri un frigider în care să păstrăm o bună parte din speranțele tinerești, spre a le scoate mai târziu, proaspete și nefolosite? Acesta era, în orice caz, visul bătrânului
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
în aceeași noapte în care m-am nascut eu și a întârziat era grăbită și înfierbântată Simt în degete lungimea gâtului ei și spuma din ochi începe cu litera U începe cu propriul nostru abecedar Gustul acela Sunt cinică și zgârcită. Mă droghez cu scorțișoară Gustul meu de acum se va schimba repede nu te teme. Mă voi îndragosti din nou de mugurii trandafirii de pe oalele din bucătărie Dar perdele la fereastră nu-mi voi pune! Povești Cauți un lucru din
Poeți cehi în românește by Mircea Dan Duță () [Corola-journal/Journalistic/2511_a_3836]
-
cu detergenți inscripțiile... Altele, însă, săpate cu dalta în marmura ilustră, rămân acolo pe veci. Să nu se prescrie nimic, nici măcar în raport cu eternitatea... Citesc și recitesc, încremenit, ce s-a scris și se tot scrie pe Arcul, de altfel modest, zgârcit, al lui Titus... Nici două milenii și ceva, câte trecură de atunci, nu potolesc ura... * * Sept. 1976, Barcelona. Ajung la orele nouă seara într-un oraș imens, luminat ca ziua. Ies imediat, după miezul nopții, pe bulevardele largi, exotice, îmbătătoare
Un bordei de lut inexpugnabil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16738_a_18063]
-
interpretează pe Enzo Molinari, prietenul din copilărie și rivalul lui Mayol în arta scufundării. El e cel care încearcă să-l aducă și cu picioarele pe pământ. Mai există și Joanna (Rosanna Arquette), personaj cu care scenariștii au fost destul de zgârciți. Dilema ei e una previzibilă: e incitată de exotismul lui Jacques, dar nu poate trăi cu el din cauza acestui exotism. Rezolvarea conflictului e mereu în mâinile protagonistului: ce va alege, amorul terestru sau cel acvatic? Acestui film i s-a
În apărarea Marelui albastru by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11845_a_13170]
-
sale ar fi „un post limbaj, marcând o experiență culturală consumată: e un lirism scris după și împotriva unei întregi poezii limbute, realizat printr-un efort de epurare a expresiei, de refuz al retoricii - adevărată asceză a limbii. Selecția extrem de zgârcită a cuvintelor pune în valoare expresivitatea lor”, iar Adrian Popescu, poetul de la Steaua, încă de la apariția primului volum, în 1974, releva că „poemele sale «naturiste» sunt niște reacții destul de complicate meditative, nu simple acuarele emotive sau ierbare de impresii în
Despărțirea de Rózewicz by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2566_a_3891]
-
și Luiza Seche, Editura Litera Internațional, 2002 ...Într-o cronică la o piesă în limba maghiară, cro nicarul ei (Bogdan Zenko) subliniază: "Pantalone dei Bisognosi, interpretat de György Molnár, prin faptul că a reușit să construiască UN PERSONAJ ATÂT DE ZGÂRCIT ȘI AVAR" cf. teatroblog.wordpress.com. ...Ei bine, presa românească, scrisă și, mai cu seamă, audio-vizuală (urmând modelul cel mai nociv, al celei americane!), în majoritatea ei îngrijorătoare, a devenit atât o presă de "pantalonari", în sensul de "șmecheri manipulatori
PRESA LUI... PANTALONE. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/90_a_405]
-
modelul cel mai nociv, al celei americane!), în majoritatea ei îngrijorătoare, a devenit atât o presă de "pantalonari", în sensul de "șmecheri manipulatori"/"nădrăgari de Ferentari", ipocriți și ticăloși cât și, de multe ori, una de imbecili. O presă extrem de zgârcită și ocultă, în ce privește informațiile esențiale și o "peltea nesfârșită", în ce privește fleacurile ..."de senzație". În niciun caz, o astfel de presă nu servește publicului audio vizual, ci pierderii inutile a timpului și energiilor telespectatorilor și, nu mai puțin, manipulării grosolane, cu
PRESA LUI... PANTALONE. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/90_a_405]
-
dar ți-e teamă că, vreun neofit din vreo televiziune, va "scăpa", totuși, cândva (nu se știe când, dar, cu siguranță, CÂNDVA!), pe post, vreo imagine cenzurată (sau... prea târziu decisă a fi cenzurată!) despre...PANTALONE, "UN PERSONAJ ATÂT DE ZGÂRCIT ȘI AVAR" ...și tu nu vei fi fiind "la post"! ...precum au și fost, în anii aceștia din urmă, vreo două imagini, cu totul interesante: cea de la Antena 3, din toamna lui 2010, cu Isărescu Mugurel, în fața căruia se aplecau
PRESA LUI... PANTALONE. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/90_a_405]
-
ei sunt poporul alegător și și-au dat chiar votul. Confundă avutul țării cu propriul buzunar Dacă averile de carton ar crea în țară locuri de muncă nu ar fi nimic rău. Dar acești pseudo-lideri care dețin puterea sunt prea zgârciți ca să plătească impozitele pe venit și înstrăinează capitalurile prin „paradisuri fiscale” ceea ce este o crimă. Referință Bibliografică: Membrul și arta / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2034, Anul VI, 26 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emil
MEMBRUL ŞI ARTA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380115_a_381444]
-
nu se vede și în În 2012, Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și Muncă (Eurofound) a publicat un studiu pe tema „Calitatea locurilor de muncă din Europa“. Potrivit studiului, angajații români sunt victime ale unor angajatori abuzivi și zgârciți, România clasându-se pe ultima poziție în clasamentul statelor cu condiții decente la locul de muncă. Din perspectiva programului de lucru, studiul arată că 35% dintre români lucrează în zilele de sâmbătă, iar 28%, chiar și în cele de duminică
Românii, cei mai nefericiți și mai ineficienți angajați din Europa by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/79985_a_81310]
-
frunte cu Andrei Magier, episcopul Aradului și Ștefan Cioroianu din Comloș, autorități locale. P.O.D. dr. Cioroianu oferă regelui o icoană veche pictată pe lemn, reprezentându-l pe Arhanghelul Mihai. La 11,05 sosește Simplonul, iar soarele, până atunci zgârcit, răsare. Coboară regina Elena: „Un sobru ansamblu de lenaj bleu îmbracă silueta-I sveltă. În cap poartă o simplă pălărie de pae conotier, puțin închinat în față, cu voaletă. Două mari perle ornează cerceii M. Sale, un colier «tour de
Agenda2006-02-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284623_a_285952]
-
au murit cele două Chirocele, Băbușcuța a trăit mult și bine că i-a uitat Dumnezeu numărul anilor. Grădina lui Cioabă era destul de mare, toată era plină cu copaci, avea și vie în câmp, nu era un om rău sau zgârcit. Cu baba lui a avut o familie unită, iar copii lui au fost: Tudor, Anica, Gheorghe, Profira, Dumitru și Vasile, care au rămas în casa bătrânească, cu fântână în curte, cu budui din piatră cioplită ce se află în stânga casei
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
fim în ochii lumii fericiți. Dar noi ne trăim viața pentru lume? Eu îmi trăiesc viața pentru mine și am aflat în ultimul timp cum poți trăi bine! Dacă ești bogat, nu înseamnă că ești și norocos, pentru că poți fi zgârcit și lacom. Dacă ai bani, poți fi fericit, poți fi bun, ești tot acea persoană, doar cu o capacitate mai largă. Pentru asta, ai nevoie de idei și de creier, care să te ajute să-ți pui proiectele în practică
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
pământ: de unde bucate dacă nu mai erau? Doar Îndrăgostiții se priveau ca doi porumbei. Peste câteva zile boierul primi o scrisoare de la celălalt boier, În care Îi spunea că fiul său nu va lua de nevastă pe fata unui om zgârcit și hapsân, care nu știe să-și primească musafirii și-i ține flămânzi după atâta cale lungă. Fata plânse, țipă și se Încuie În camera ei, boieroaica bătu din picior, iar boierul o chemă la el pe Tușa, o certă
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
și mai mofturos se făcea. El trăia singur, nu avea pe nimeni. Avea numai miere și bani. Când Îl căuta vreun străin, Întreba de moșul cu mierea. Cum să vă zic, dar trebuie să vă zic, moșul nostru era tare zgârcit. Zgârcitul zgârciților, nu așa! Nu scăpa vreun bănuț, Doamne frerește! Degeaba striga câte o văduvă la poarta lui, degeaba câte un cerșetor aștepta milă. Moșneagul bodogănea În barbă, devenind tot mai acru. Și mereu se văita că e sărac, că
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
nimic. S-a trezit că trebuie să renunțe la casa din strada Nishikata, casa în care a trăit atâția ani, ca să înceapă o viață modestă, într-o căsuță de munte. Numai noi două. Dacă mama ar fi fost aspră și zgârcită și ne-ar fi certat, sau dacă ar fi căutat să se înavuțească în vreun fel, nu și-ar fi dorit niciodată moartea astfel, oricât de mult s-ar fi schimbat vremurile. Pentru prima oară în viața mea îmi dădeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]