202 matches
-
contemple calzi turtiți în palmă după ce trenul trecuse peste ei cu toată greutatea vagoanelor sale -aruncă pietre și ascultă cu urechea ecoul din adâncuri xxx minte cu aerul că spune adevărul și spune adevărul ca și cum ar minți e un generos zgârcit și un zgârcit generos umilința sa e roasă de orgoliu și orgoliul său e plin de umilință iubește cu dușmănie și urăște cu tandrețe de altfel ura e o formă disperată de iubire și iubirea o formă acceptată de ură
DIMINEȚI LIGURE by Mircea Petean () [Corola-journal/Imaginative/6495_a_7820]
-
în palmă după ce trenul trecuse peste ei cu toată greutatea vagoanelor sale -aruncă pietre și ascultă cu urechea ecoul din adâncuri xxx minte cu aerul că spune adevărul și spune adevărul ca și cum ar minți e un generos zgârcit și un zgârcit generos umilința sa e roasă de orgoliu și orgoliul său e plin de umilință iubește cu dușmănie și urăște cu tandrețe de altfel ura e o formă disperată de iubire și iubirea o formă acceptată de ură - zice scrie făcând
DIMINEȚI LIGURE by Mircea Petean () [Corola-journal/Imaginative/6495_a_7820]
-
gânduri adună averi pentru bătrânețe, se ostenesc numai pentru viața aceasta, se tem că nu vor avea ce mânca și ce bea, își avortează copiii, spunând că nu vor avea cu ce-i hrăni, se ceartă pentru averi, sunt foarte zgârciți și iubitori de bani, nu fac milostenie și sunt egoiști. 6. Din spate ne ispitesc diavolii cu aducerile aminte ale păcatelor și patimilor care ne-au stăpânit în tinerețe, îndemnându-ne să le facem din nou. Că ne aduc aminte
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
spectru Dostoievski. Pentru ce se instalează Mîșkin, care are bani cu nemiluita, cînd vine de la Moscova, într-un hotel de mîna a treia, "în două odăițe întunecoase și sărăcăcios mobilate"?? Are el "gustul" mizeriei? Sau e, pur și simplu, un zgîrcit? Dar știu că dă bani, în dreapta și-n stînga, la toți cei ce-l solicită. Singura ipoteză plauzibilă ar fi că Mîșkin e cu "domiciliu forțat". Nu stă unde-i convine lui, ci autorului!! Bănuiesc că pentru "atmoferă". În seara
“Sinucigaș ratat, bășică de fiere spartă pe două picioare” by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13979_a_15304]
-
Israelului din Statele Unite, dacă ar fi să protesteze la toate notele auto-ironice din filmele lui Woody Allen, ce taxează moravurile urbane evreiești. La fel, Avarul lui Molière ar trebui interzis în UE fiindcă sugerează că francezii sînt o nație de zgîrciți, ceea ce pare destul de adevărat, dacă stai să te gîndești că nu prea lasă bacșiș. Așa-s oamenii, în fond. Rid unii de alții, asimilîndu-se unor grupuri mai mari, eventual forțînd notă. O să vă spun un secret: bancurile cu Ițic și
Au uitat că suntem fii din popor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82622_a_83947]
-
aș fi pus pariu și că în afacerile lui era de o probitate de neclintit. Sînt și astfel de bogătași - dar musai în America, patria lui FORD... Devenisem, fără voia mea, un centru de interes al seratei, al partiului, cam zgîrcit la care mă nimerisem. Un bun prieten, grec (tot grecii!) îmi sărise repede în ajutor după ce explicasem asistenței că la vamă, de fapt fusesem întrebat de formă, dacă am în bagaj ceva interzis, alcool, țigări, tutun, iar eu, decis încă
Un parti de 80 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17271_a_18596]
-
au un efect pozitiv asupra angajaților, potrivit unui studiu realizat de Casa de asigurări de sănătate AOK /Allgemeine Ortskrankenkasse, cea mai mare casa de asigurări de acest tip din Germania/. În pofida acestui lucru, realitatea este alta, iar șefii sunt destul de 'zgârciți' cu laudele. "Angajații ar dori mai multă atenție și laude din partea conducerii, pentru o activitate profesională bine realizată, însă mulți șefi nu procedează astfel", afirmă directorul AOK, Helmut Platzer, citat de . Potrivit studiului AOK, 54 la sută dintre angajații germani
Angajaţii lăudaţi de şefi se îmbolnăvesc mai rar () [Corola-journal/Journalistic/25428_a_26753]
-
în farfurie, pe cînd necinstitul se uită pe geam să nu vie un om al stăpînirii". Și: "la două locuri se cunoaște omul cinstit, la voiaj și la joc de cărți". Sau, în altă parte: "a aștepta binele de la un zgîrcit este întocmai cum ai căuta mintea la un nebun, virtute la o femeie depravată și pește pe uscat". În altă secțiune găsim această judecată cu tîlc evident: "Sunt unii oameni care pun casele și alte obiecte la asigurare, bine ar
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
Și ca autor? Reta: Mai încape îndoială?... Celebra Reta Curcubea! Gârlici: cum, lăsând gluma la o parte, doamna mea... Măria (jucând teatru, ușor geloasă): Domn` Gâr lici, păi, dă-o, Doamne iartă-mă, de treabă, după ce nici că mai poți, zgârcit, aoleu, de belea, acum, ca să vezi? Ba că ai vrea, ba că n-ai vrea, dar, când cu mine, când cu ea! Gârlici: Mărie, ține-ți, fă, clanța! ...Ai și tu răbdare și-om mai vedea! Ia zii, draga mea
Preţ pe dispreţ. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_109]
-
așa, doar nu vă închipuiți că, în lumea Vițelului de Aur, ar putea subzista ceva, fără un scop lucrativ, foc de rentabil! Presa "mare"( cel puțin așa se socotește...ea însăși!) este, precum se știe, în mâna negustorilor ("ATÂT DE ZGÂRCIȚI ȘI AVARI"!)..."mondialiști", ai trusturilor lui Rothschild, Rockefeller, Morgan...Deci, în cazul României (sluga Marelui Licurici și a... Licuricilor Oculți), presa, pe zi ce trece, este tot mai apropiată de idealul..."Sfinxului din Canaan" și, firește, al servitorilor săi "valahi
PRESA LUI... PANTALONE. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/90_a_405]
-
spune o poveste în timp ce pune ață-n ac. Bunicul ține-n a lui brațe o nepoțică zulufată, Și amândoi ascultă-acuma, povestea cea de mult uitată: Cândva trăia un moș hapsân, ce nu-mpărțea nimic cu alții, Era amarnic de zgârcit și-și necăjea într-una frații. La poarta lui veni să ceară la ceas de seară- adăpostire, Feciora sfântă spre a naște, a lumii sfântă mântuire... Bătrânul moș nu vru s-audă și-i alungă făr să se uite, Sfânta
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
spune o poveste în timp ce pune ață-n ac.Bunicul ține-n a lui brațe o nepoțică zulufată,Și amândoi ascultă-acuma, povestea cea de mult uitată:Cândva trăia un moș hapsân, ce nu-mpărțea nimic cu alții,Era amarnic de zgârcit și-și necăjea într-una frații.La poarta lui veni să ceară la ceas de seară- adăpostire,Feciora sfântă spre a naște, a lumii sfântă mântuire...Bătrânul moș nu vru s-audă și-i alungă făr să se uite,Sfânta
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
doi turturei ar fi înnoptat într-un loc mizerabil, numit Cabana cu pești, și s-au ospătat cu carne de porc și cu mici. Evident că el zice acum că l-a dat pe spate mâncarea românească. Deși e un zgârcit, e posibil totuși să se fi simțit bine, dar nu de la mititei, ci datorită Mădălinei. Ce e interesant este că, atunci când o va părăsi Butler pe Ghenea, ea va zice exact ca Iulia Vântur despre Salman Khan, că n-a
Ce spune Radu Banciu despre relația Mădălinei Ghenea cu Gerard Butler by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77735_a_79060]
-
și naiv, crede ferm în destinul băiatului său; Lică din Moara cu noroc e ființa malefică oricînd capabilă să comită crime pentru cîștig; Simina din Pădureanca personifică femeia fascinantă și îndrăgostită fără noroc; Paraschiv Ciulic din Vecinii sau Mara - pe zgîrciții incurabili. Toate personajele lumii lui Slavici se împart în buni și răi. Ca și în basme, verosimilul situațiilor contează destul de puțin, căci acțiunea se îndreaptă, precis și irezistibil, spre finalul tragic ori fericit, împinsă de un destin pe care personajele
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
luat paharu’ de la gură! de față cu Ionel! (Plânge!) Rareș: (Categoric.) - Nu-i voie!... Era să dai colțu’... și acum!... Nu se poate!... Exclus!... Nici să nu te gândești!... Ana: - Unu pentru Ionel și unu pentru tine. De ziua ta, zgârcitule! (fragment)
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
competiție nu te descuraja, poate cândva victoria îți va surâde și ție. Marele câștig este însăși participarea la întrecerea pentru laurii timpului. Florile - semn al dragostei și frumuseții; pomii - leagăn al vieții și împlinirii. Nu cântări tot timpul ca un zgârcit cât ai adunat, ci adună ca bun gospodar cât poți mai mult, ca să ai ce cântări când nu vei mai putea aduna! Când vrei mai mult decât ai, ascultă de părerea celor din jur care nici într un caz nu
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
mai mofturos se făcea. El trăia singur, nu avea pe nimeni. Avea numai miere și bani. Când Îl căuta vreun străin, Întreba de moșul cu mierea. Cum să vă zic, dar trebuie să vă zic, moșul nostru era tare zgârcit. Zgârcitul zgârciților, nu așa! Nu scăpa vreun bănuț, Doamne frerește! Degeaba striga câte o văduvă la poarta lui, degeaba câte un cerșetor aștepta milă. Moșneagul bodogănea În barbă, devenind tot mai acru. Și mereu se văita că e sărac, că nu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
mofturos se făcea. El trăia singur, nu avea pe nimeni. Avea numai miere și bani. Când Îl căuta vreun străin, Întreba de moșul cu mierea. Cum să vă zic, dar trebuie să vă zic, moșul nostru era tare zgârcit. Zgârcitul zgârciților, nu așa! Nu scăpa vreun bănuț, Doamne frerește! Degeaba striga câte o văduvă la poarta lui, degeaba câte un cerșetor aștepta milă. Moșneagul bodogănea În barbă, devenind tot mai acru. Și mereu se văita că e sărac, că nu are
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
de drum, care Îi ceru o lingura de miere și un pahar cu apă, ca să prindă vlagă. Moșul a alungat-o cu vorbe de ocară, neștiind că aceea femeie era Maica Domnului. Lui Dumnezeu nu i-a placut comportarea moșneagului zgârcit și l-a transformat Într-un animal greoi, ursuz-ursul. Și azi ursul trăiește singur, văicărându-se ca Într-o zi are să moară. Și azi ursului Îi place mierea. BUSUIOCUL Când Dumnezeu a făcut florile, fiecare floare și-a căutat și și-
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
a fost întotdeauna zgârcit și nu prea putem conta pe ajutorul lui. Chiar și aseară, ca întotdeauna dealtfel, a uitat de boala mamei ca să mă dădăcească pe mine. Unde s-a mai pomenit în istoria omenirii să prindă muștruluiala unui zgârcit! Asta-i diferența dintre el și noi. Ca de la cer la pământ! Mi se face greață când mă gândesc la oameni ca el! — N-ar trebui să vorbești astfel. La urma urmei, ne întreține pe toți. Ce contează! Mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Simulare Nu toți cei ce se plâng că nu-și văd capul de treburi sunt cu adevărat copleșiți de muncă. Calități prețioase Hărnicia, chibzuința și spiritul gospodăresc prin exemple și exerciții încă din copilărie se dobândesc. Bani Chibzuiții, economii și zgârciții au bani întotdeauna. Risipitorii, cei fără baiere la pungă și bețivii nu au niciodată. Dorințe Casă arătoasă și îmbelșugată, soție vrednică, înțeleaptă și frumoasă, copii isteți și sănătoși sunt dorințele oricărui bărbat. Conștiință Gândul înțelept și fapta bună nu pot
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
Constantin Țoiu Am observat, mai demult, că oameni de la care te așteptai la ceva, îți dădeau cu totul altceva; ori nu-ți dădeau nimic. Că, părând, de pildă, generoși, erau de fapt niște zgârciți. Sau că, făcând impresia că vor sări în ajutorul cuiva, se dovedeau, în fond, niște indiferenți. Una ți se pare, și alta iese... Franțuzul are aici o vorbă: Mefiez-vous de la premiere impression, elle est la bonne. Teme-te de prima
Molto vivace... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9185_a_10510]
-
aș fi mai apetisantă așa. Mă tratează ca pe o curvă, se lăudă ea la urmă. Christina rată Însă ocazia de a aduce vorba despre saloanele de coafură. Întrebă la Întîmplare: — CÎt ți-a dat? — Doar știi cît e de zgîrcit, nu mi dă niciodată mai mult de o sută de dolari. De data asta Însă i-am smuls două sute, căci peruca e pentru plăcerea lui. — Plăcerea e un animal oribil. Numai bucuria e cu adevărat demnă de prețuirea noastră. O
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
obiceiurile. Cine să mă vadă, dragule? Mama, stă cu tine. Sforăie de la lăsarea întunericului. Dar mai trece cineva... Din stradă nu vede nimeni. Cu un binoclu, totuși s-ar vedea. Abia te poți fuduli cu ce ai! Frasin era un zgîrcit fără pereche. Iluminarea curții se făcea prin furt de la iluminatul străzilor. Avea sisteme de supraveghere, dar care nu înregistrau ceea ce vedeau. Cum, necum, dar pe Botgros l-a surprins, așa cum ne învață proverbul cu ulciorul. Ce faci aici? Hî? Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de timiditate punea stăpînire pe el cînd rămînea singur cu vreo fetișcană. Neajunsul acesta de burlac bătrîn îl compensa cu preocuparea pentru studii aprofundate. În afară de acest hobby mai avea și o meteahnă cît se poate de umană. Rîmbu era un zgîrcit fără pereche și nu putea arunca nimic la gunoi. Tot ce cumpărase în ultimii douăzeci de ani se găsea în apartamentul său cu patru camere. Acum să nu creadă lumea că Rîmbu era așa de zgîrcit în orice situație. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]