7 matches
-
învălește-o în celofan subțire. Am să-i dau și Giniolei un exemplar. Cînd voi veni la librărie am să-ți cumpăr una ca s-o ai de purtat. ,,Dăinuiri dăneștene“ - Editura Junimea 1977 Soției mele, Eugenia Buraga Muiere, muiere... Fu zgăul tău leagăn vlăstarelor noastre... Fu mreajă prea înmiresmată zvîrlită în calea simțurilor mele... De sîrgul ciolanelor tale o strachină veche se umple cu bruma poftită la ceasuri cînd vlaga din trup - încercată - sleiește... Spre dînsa mă cheamă un zvon legănat
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
se cam rudenește, măcar pe departe, cu ,,kothas“ din vechea hindusă, în care avea înțelesul de mațe, iar ,,Koșas“ avea înțelesul de teacă. Noi credem că ,,chișcă“ se cam nemurește cu ,,kisthos“, cuvîntul cel care în limba străveche a grecilor ,,zgău“ însemna. Dăinuiește în limba română o vorbă ce-i soră prea bună cu ,,kisthos“ că prea au la fel amîndoule și înțelesul ca și făcătura. Costache Buraga Cronica, vineri, 23 dec. 1977 Viața și petrecerea cuvintelor închipuire. Poveste. Știință - nu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de direcțional. Cu prefixul pos-a marcat formal ideea de potecă și a se poticni, în sl. stezeá „cărare, drumeag”, alb. shteg „drum”, vgr. στοι̃χος „șir, rând”. Din viața limbii române au rezultat formele stânjen și a stânjeni, zgău și a (se) zgâi. Este de observat apoi faptul că rădăcina tog/tež/tek este contrasă dintr-o formă cu miezul lichid l/r, iar consoana inițială putea fi alta sau putea lipsi: magh. tölgy(fa) „stejar”, lat. quercus, it
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
138 vorbă, 98 a (se) veseli, 57 vraf, 69 vrană, 136 Vrancea, 136 vraniță, 136 vrednic, 137 vrej, 129 Vucova, 57 Vucșor, 57 Zamolxis, 140 zară, 134 a zămisli, 99 zău, 139 zeamă, 99 zemnic, 141 zer, 134 Zeus, 139 zgău, 105 a zgâi, 105 ziuă, 143 zori, 97 a zornăi, 127
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
definitorie a ființei noastre. „ Giuncii și cu tauri mă-mpresoară, Cu căscate guri, să mă omoară, Ca leii ce apucă și zbiară, Cu gurile rînjite, pre hiară. Și ca apa fui vărsat afară, Și oasele mi să rășchirară. Inema-n zgău mi să veștezește, Ca o ceară cînd să răstopește. Mi-i vîrtutea ca hîrbul de sacă, Limba-n gingini lipită să-neacă. Și m-ai lăsat, Doamne-n țărna morțîi, Și cînii mă-ncongiură cu toții” (Ps.21). În astfel de versuri
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
-și răsfețe gura-i hămesită cu rămâniacul cel menit. Îl dezmiardă cu preadulci sărituri și-l mângâie cu vorvor de usârdnicii îl strânge ușure între dinți, ca și cum i-ar câmpoți tăria, apoi îl lasă volnic să se-ntoarcă la poarta zgăului cel teferic. Revărsarea e pe-aproape, o simte și Beiul, strigă și el vorbe arsâze, se scufundă în becirlâc, zlobir cum numai el știe să fie când meterezul stâ să cadă și zuzătul luptei e la culme." Și mult(e
Discret, dar te lasă perplex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11885_a_13210]
-
Thomson, devenit sir William și lord Kelvin? Cu care suntem, încă, dom profesor, în onorabilul, dar derizoriul, totuși, domeniu gastronomic. Pornografia-ncepe cu-acela astronomic, cel plin de găuri, albe sau negre Ăfără păr, adică epilate), de hăuri și de zgăuri, mai toată aura acestui cer fiind înlocuită de gaura de vierme! ĂContinuarea în numărul următor) CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Povești de trezit părinții Emil BRUMARU Fluturi asasini. Cine ar fi crezut! În verdele înspăimântător de albastru, întins blând, lânced, indecent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]