119 matches
-
1 ; ... b) șalăul și bibanul, în perioada 20 martie-7 iunie inclusiv; ... c) pietrarul (Zingel zingel), fusarul (Zingel strebel), ghiborțul de râu (Gymnocephalus baloni), cernușca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), șalăul vărgat (Sander volgense), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostrița (Hucho hucho), mihalțul (Lota lota) și caracuda (Carassius carassius), precum și alte viețuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
ORDIN nr. 57/675/2022 () [Corola-llms4eu/Law/253220]
-
b) șalăul și bibanul, în perioada 20 martie - 7 iunie inclusiv; ... c) pietrarul (Zingel zingel), fusarul (Zingel strebel), ghiborțul de râu (Gymnocephalus baloni), cernușca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), șalăul vărgat (Sander volgense), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostrița (Hucho hucho), mihalțul (Lota lota) și caracuda (Carassius carassius), precum și alte viețuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
ORDIN nr. 10/235/2023 () [Corola-llms4eu/Law/264431]
-
aceste dungi abia se pot distinge. Dorsalele, caudala și pectoralele cu pete cafenii dispuse în dungi longitudinale; anala și ventralele nepătate, foarte rar anala cu dungi slab evidente, formate din pete cafenii. Sub aspect morfologic zglăvoaca se poate confunda cu zglăvoaca răsăriteană - Cottuspoecilopus. Diferă prin două caractere morfologice: la zglăvoaca răsăriteană linia laterală este incompletă, nu ajunge până la inserția caudalei și radia internă a ventralei mult mai scurtă decât jumătatea radiei vecine, Bănărescu P. M., 1964. Dimensiuni: 0bișnuit 80 - 100
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
pectoralele cu pete cafenii dispuse în dungi longitudinale; anala și ventralele nepătate, foarte rar anala cu dungi slab evidente, formate din pete cafenii. Sub aspect morfologic zglăvoaca se poate confunda cu zglăvoaca răsăriteană - Cottuspoecilopus. Diferă prin două caractere morfologice: la zglăvoaca răsăriteană linia laterală este incompletă, nu ajunge până la inserția caudalei și radia internă a ventralei mult mai scurtă decât jumătatea radiei vecine, Bănărescu P. M., 1964. Dimensiuni: 0bișnuit 80 - 100, rar 120 - 130 mm lungime totală. Variabilitate: Caracterele cele
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
diametru, se pot folosi și resturi lemnoase d. Structura corpului de apă - cel mai important este prezența vegetației lemnoase de pe mal: rădăcina, resturi lemnoase și frunzele căzute în albie asigură zone de adăpost. Frunzișul asigură umbră. Fără vegetație ripariană zglăvoaca este foarte expusă la încălzirea apei. Cerințe pentru reproducere: Ajunge la maturitate sexuală la doi ani. Se reproduce primăvara, în martie - aprilie. Masculii ”sapă” sub pietre o cavitate, unde păzesc icrele depuse - cerința esențială pentru reproducere este prezența pietrelor în
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
apa/cu oscilații însemnate/au niveluri extrem de scăzute de apă și sunt bariere habitatul este fragmentat, sunt doar habitate moderat adecvate pentru zglăvocii adulți, dar sunt habitate total neadecvate pentru stadiile juvenile, mult mai puțin mobile. Structura și dinamica populației de zglăvoacă: Fischer S. & Kummer H., 2000 într-un studiu detaliează investigarea structurii populației și dinamicii speciei Cottus gobio în trei secțiuni diferite din punct de vedere hidrologic ale unui flux de apă din Austria, care sunt afectate de captarea apei. În
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
captarea apei. În 1998 în total 1357 de exemplare au fost capturate și marcate în 17 stații de colectare. Datele de distribuție după recapturare, arată că specia Cottus gobio nu migrează extensiv. Raza de activitate a majorității exemplarelor 87,5% de zglăvoacă a fost limitată la 150 m. Migrația/deplasarea maximă înregistrată în aval a fost de 330 m, iar cea mai lungă migrație/deplasare în amonte era de aproximativ 250 m. Rezultatele arată că segmentele izolate temporar, din cauza captării apei, nu numai
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
nu se datoarează dificultăților metodologice de colectare, pentru că în aval, în zonele cu apă permanentă s-au capturat și exemplare juvenile. Secțiunile cu oscilație de apă nu conțineau populații structurate în mod natural. Când apa scade, majoritatea exemplarelor de zglăvoacă migrează/se deplasează în aval. Aceste secțiuni au resurse de hrană mai săracă pentru pești, deoarece captarea apei afectează secțiunea tocmai vara, când zglăvoaca are perioada ei de creștere. Creșterea nivelului apei declanșează o migrație/deplasare în amonte și în direcțiile laterale
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
cu oscilație de apă nu conțineau populații structurate în mod natural. Când apa scade, majoritatea exemplarelor de zglăvoacă migrează/se deplasează în aval. Aceste secțiuni au resurse de hrană mai săracă pentru pești, deoarece captarea apei afectează secțiunea tocmai vara, când zglăvoaca are perioada ei de creștere. Creșterea nivelului apei declanșează o migrație/deplasare în amonte și în direcțiile laterale. Când însă scade nivelul apei, exemplarele de zglăvoacă se retrag în zonele cu ape mai adânci din aval. Scăderea nivelului de apă limitează
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
resurse de hrană mai săracă pentru pești, deoarece captarea apei afectează secțiunea tocmai vara, când zglăvoaca are perioada ei de creștere. Creșterea nivelului apei declanșează o migrație/deplasare în amonte și în direcțiile laterale. Când însă scade nivelul apei, exemplarele de zglăvoacă se retrag în zonele cu ape mai adânci din aval. Scăderea nivelului de apă limitează mișcarea zglăvocii. Prin urmare, sectoarele cu flux temporar/cu oscilație sunt colonizate de către exemplare adulte din secțiunile din aval doar temporar și la niveluri mai
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
urmare, sectoarele cu flux temporar/cu oscilație sunt colonizate de către exemplare adulte din secțiunile din aval doar temporar și la niveluri mai ridicate ale apei. Experimentele din teren și cele din laborator, Bless, 1981, 1983, rezultă faptul că larvele de zglăvoacă arată în mod normal comportamentul de plutire în aval și tind să migreze/deplaseze în amonte când capacitatea de înot permite mișcarea împotriva direcției fluxului. În orice caz, secțiunile de unde se extrage apa, cele cu oscilații însemnate, sau care au
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
de unde se extrage apa, cele cu oscilații însemnate, sau care au niveluri extrem de scăzute de apă sunt doar habitate moderat adecvate pentru exemplarele adulți și sunt habitate total neadecvate pentru stadiile juvenile mult mai puțin mobile. Populația de zglăvoacă este semnificativ mai mică și starea ei considerabil mai slabă în zonele izolate/cu oscilații de debit, spre deosebire de secțiunile adiacente, cu debit permanent. Acest fapt, demonstrează în mod clar importanța menținerii continuității longitudinale ale râului pentru specia Cottus gobio
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
ale rezervației naturale 2.818 Cascada Mișina între 27.10.2018 și 16.06.2019. Am verificat și zonele din aval de arii naturale protejate pe râul Mișina și Năruja. Nu am identificat specia țintă. Apele curgătoare din zona sitului nu sunt habitate adecvate pentru zglăvoacă. 3 Statutul de prezență [temporal] Nu este cazul, specia nu este prezentă în aria naturală protejată. 4 Statutul de prezență [spațial] Nu este cazul, specia nu este prezentă în aria naturală protejată. 5 Statutul e prezență [management] Nu este cazul
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
arborilor de pe malurile apelor curgătoare: Arborii de pe malul râului umbresc albia, astfel apa nu se încălzește foarte tare în perioadele de vară. Dacă lipsesc acești arbori, prin încălzirea apei poate scădea cantitatea de oxigen dizolvat în apă, iar zglăvoaca este foarte sensibilă la scăderea cantității de oxigen. Prezența arborilor constituie o importantă bază de hrană pentru speciile de pești, prin căderea în apă a diferitelor nevertebrate terestre. Totodată, apa spală pe sub rădăcinile acestor arbori, creând locuri ideale de
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
arborilor de pe malul apelor curgătoare: Arborii de pe malul râului umbresc albia, astfel apa nu se încălzește foarte tare în perioadele de vară. Dacă lipsesc acești arbori, prin încălzirea apei poate scădea cantitatea de oxigen dizolvat în apă, iar zglăvoaca este foarte sensibilă la scăderea cantității de oxigen. Prezența arborilor constituie o importantă bază de hrană pentru speciile de pești, prin căderea în apă a diferitelor nevertebrate terestre. Totodată, apa spală pe sub rădăcinile acestor arbori, creând locuri ideale de
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
arborilor de pe malurile apelor curgătoare: Arborii de pe malul râului umbresc albia, astfel apa nu se încălzește foarte tare în perioadele de vară. Dacă lipsesc acești arbori, prin încălzirea apei poate scădea cantitatea de oxigen dizolvat în apă, iar zglăvoaca este foarte sensibilă la scăderea cantității de oxigen. Prezența arborilor constituie o importantă bază de hrană pentru speciile de pești, prin căderea în apă a diferitelor nevertebrate terestre. Totodată, apa spală pe sub rădăcinile acestor arbori, creând locuri ideale de
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
arborilor de pe malul apelor curgătoare: Arborii de pe malul râului umbresc albia, astfel apa nu se încălzește foarte tare în perioadele de vară. Dacă lipsesc acești arbori, prin încălzirea apei poate scădea cantitatea de oxigen dizolvat în apă, iar zglăvoaca este foarte sensibilă la scăderea cantității de oxigen. Prezența arborilor constituie o importantă bază de hrană pentru speciile de pești, prin căderea în apă a diferitelor nevertebrate terestre. Totodată, apa spală pe sub rădăcinile acestor arbori, creând locuri ideale de
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
arborilor de pe malul apelor curgătoare: Arborii de pe malul râului umbresc albia, astfel apa nu se încălzește foarte tare în perioadele de vară. Dacă lipsesc acești arbori, prin încălzirea apei poate scădea cantitatea de oxigen dizolvat în apă, iar zglăvoaca este foarte sensibilă la scăderea cantității de oxigen. Prezența arborilor constituie o importantă bază de hrană pentru speciile de pești, prin căderea în apă a diferitelor nevertebrate terestre. Totodată, apa spală pe sub rădăcinile acestor arbori, creând locuri ideale de
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
efecte negative semnificative asupra speciilor prezente. Arborii de pe malul râului umbresc albia, astfel apa nu se încălzește foarte tare în perioadele de vară. Dacă lipsesc aceste arbori, prin încălzirea apei poate scădea cantitatea de oxigen dizolvat în apă, iar zglăvoaca este foarte sensibilă la scăderea cantității de oxigen. ... 5.3.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor Tabelul 83 - Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor Triturus cristatus, Triturus montandoni, Bombina variegata Cod Parametru Descriere E.1 Amenințare viitoare A04.01.05
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
cauze antropice. Pe cursul râului Mișina, imediat în amonte, după confluența râului Mișina cu râul Năruja, există o cascadă naturală foarte înaltă (circa 6 m), care împreună cu altele mai mici din aval, reprezintă obstacole impasabile pentru specia Cottus gobio (zglăvoacă). Se poate afirma de asemenea cu certitudine, că în mod natural, datorită condițiilor de habitat, în speță a lipsei conectivității cursurilor de apă, datorată cauzelor mai sus menționate, specia nu va putea niciodată popula cursurile râurilor din ariile naturale protejate
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
aceste dungi abia se pot distinge. Dorsalele, caudala și pectoralele cu pete cafenii dispuse în dungi longitudinale; anala și ventralele nepătate, foarte rar anala cu dungi slab evidente, formate din pete cafenii. Sub aspect morfologic zglăvoaca se poate confunda cu zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus). Diferă prin două caractere morfologice: la zglăvoaca răsăriteană linia laterală este incompletă (nu ajunge până la inserția caudalei) și radia internă a ventralei mult mai scurtă decâtjumătatea radiei vecine (Bănărescu, 1964). Dimensiuni: Obișnuit 80 - 100, rar 120
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
cu pete cafenii dispuse în dungi longitudinale; anala și ventralele nepătate, foarte rar anala cu dungi slab evidente, formate din pete cafenii. Sub aspect morfologic zglăvoaca se poate confunda cu zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus). Diferă prin două caractere morfologice: la zglăvoaca răsăriteană linia laterală este incompletă (nu ajunge până la inserția caudalei) și radia internă a ventralei mult mai scurtă decâtjumătatea radiei vecine (Bănărescu, 1964). Dimensiuni: Obișnuit 80 - 100, rar 120 - 130 mm lungime totală. Variabilitate: Caracterele cele mai variabile sunt
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
diametru (se pot folosi și resturi lemnoase) d. Structura corpului de apă - cel mai important este prezența vegetației lemnoase de pe mal: rădăcini, resturi lemnoase și frunzele căzute în albie asigură zone de adăpost. Frunzișul asigură umbră. Fără vegetație ripariană zglăvoaca este foarte expusă la încălzirea apei. Cerințe pentru reproducere: Ajunge la maturitate sexuală la doi ani. Se reproduce primăvara, în martie - aprilie. Masculii ”sapă” sub pietre o cavitate, unde păzesc icrele depuse - cerința esențială pentru reproducere este prezența pietrelor în
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
extrage apa/cu oscilații însemnate/au niveluri extrem de scăzute de apă și sunt bariere (habitatul este fragmentat) sunt doar habitate moderat adecvate pentru zglăvocii adulți, dar sunt habitate total neadecvate pentru stadiilejuvenile mult mai puțin mobile. Structura și dinamica populației de zglăvoacă: Fischer și Kummer (2000) într-un studiu detaliează investigarea structurii populației și dinamicii speciei Cottus gobio în trei secțiuni diferite din punct de vedere hidrologic ale unui flux de apă din Austria care sunt afectate de captarea apei. în 1998
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
captarea apei. în 1998 în total 1357 de exemplare au fost capturate și marcate în 17 stații de colectare. Datele de distribuție, după recapturare, arată că specia Cottus gobio nu migrează extensiv. Raza de activitate a majorității exemplarelor (87,5%) de zglăvoacă a fost limitată la 150 m. Migrația/deplasarea maximă înregistrată în aval a fost de 330 m, iar cea mai lungă migrație/deplasare în amonte era de aproximativ 250 m. Rezultatele arată că segmentele izolate temporar (din cauza captării apei) nu numai
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]