18 matches
-
BALADA TURNULUI DE FILDEȘ E galbenă fila cu literi de aur din cartea Izvanei și prințul ei Laur. Spre turnul de fildeș, (Hai, cântă cobzare!) îi cere castelul și-n piatră și-n floare. Pe vârful pe unde n-ajunge zgripțorul, s-arate Izvanei ce-nalt urcă dorul. Că n-a fost prințesă în zări de-Anatolii râvnindu-i din lespezi crin alb de magnolii. Grădinii de piatră, apus ca tabacul, sculptată-i lumina cu dalta și acul. „Hai, spune-mi domniță
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
cu brutalitate. Nemilosul și prea zănaticul venetic, ce se dezlănțuise în vârtejuri amețitoare, pornit tocmai din lăcașul lui ascuns în apele mării printre colțurile stâncilor de la Trieste, le smulgea, fără milă podoabele și demnitățile, în ciuda încrâncenării ramurilor zbuciumate de cruzimea ,,zgripțorului” luptând în zadar a i se-mpotrivi. El se distra făcându-le să sufere, văzând cum frumoasele lor mantii se așterneau pe jos troienind potecile și luminișurile pacului sau erau duse departe, plutind pe oglinzile verzi, translucide ale râului, ale
CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1463339968.html [Corola-blog/BlogPost/383633_a_384962]
-
literatură.) Când prin stele se degajă Măestrii necunoscute, Nu mai știu să-nchin o vrajă Sub fereastra unei ciute. P^ormă, insomnii imunde, Drese-n magma lor letală, Dau buluc să mă scufunde în bulbuci de văicăreală. Hop și-un zgripțor se arată, Să-mi bea vutka și tutunul... Floribunzii ani de-al^ dată N-au marșarier, niciunul... ßcolîrel și școlîrițî N-o să mai putem fi niciodată mici, nu-i așa?" - Kawabata - Fusei și io aproape-n clasa triia, Adulmecând prin
Poezie by Gheorghe Azap [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
tine nu e numai durere - ceva sfâșietor de frumos stă gata să se risipească într-un fel de cântec - plâns într-un fel de mamă-copil cuibărită-n copiii pe care nu i-a avut carne ruptă cu cleștele ca să hrănești zgripțorul din tine - numai gheare și scârnă - numai NU numai NU un fel de somn în sudori reci cu moartea de mână prăvălit între flori de fum piei de șarpe ochi sparți acum ești merișorul sălbatic care își trăiește prima iarnă
Ion Tudor Iovian by Ion Tudor Iovian [Corola-website/Imaginative/10468_a_11793]
-
o înflorire fără rod iarna iernilor neagră iarna iernilor NU da trece prin odăi cu ochii în sânge disperarea se agață de mobile varsă pe covor fiere neagră-verzuie carne și sânge - strigă var și cărămidă - strigă lumină și țărnă - pentru zgripțorul cuibărit în tine înfometatul nesătulul dezmățatul LEAP?D?-L LEAP?D? -L da da o dragoste ostilă împovărează apusul pe tarade se face țăndări lumina se face pământ o mână bătrână și osoasă deșurubează creierul apoi desprinde de sub osul frunții
Ion Tudor Iovian by Ion Tudor Iovian [Corola-website/Imaginative/10468_a_11793]
-
tarade se face țăndări lumina se face pământ o mână bătrână și osoasă deșurubează creierul apoi desprinde de sub osul frunții cu bisturiul și dalta cerul înstelat textul cu poemul acesta în care o mână bătrână și osoasă taie ombilicul unui zgripțor bătrân deja albit deja altul și el să aprindă focuri în hăurile din tine în poem altele
Ion Tudor Iovian by Ion Tudor Iovian [Corola-website/Imaginative/10468_a_11793]
-
cât și la construirea unor sobe în interiorul caselor domnești sau a unor mari boieri. Atât discurile smălțuite folosite la decorarea fațadelor unor monumente, cât și cahlele pentru sobe, sunt decorate cu motive în care este evidentă influența occidentală: leul, grifonul, zgripțorul, sirena, cerbul, balaurii etc. O recoltă foarte bogată de cahle s-au găsit lângă cetatea Sucevei. În 1956, s-au descoprit resturile unei clădiri în afara zidurilor cetății, numită de arheologi “casa domnească”. În pivnițele acestei case s-au descoperit un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
stinse În colțul ei albastru și-n loc de mângâioase și tăcute vorbe, În aerul odăii prinseră a se-nvârti spurcate creaturi din afunduri și Împuțiciuni scăpate: dihănii și monștri cu gheare-ascuțite, noroi și strigoi, pricolici, vârcolaci, năluci, arătări, un zgripțor de sânge-nsetat; negre stoluri de-naripate reptile și rău, printre ele, un Încruntat vasilisc ce năzuia ca ucigașa-i privire s-o-nfigă În a mea căutătură. Dar tot de pân-aci nimica fuse: răul abia urma să mă strivească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lui Eugeniu de Savoia, a avansat spre sud, în Balcani, nu a anexat Oltenia decât vremelnic. Imperiul avea să-și dea obștescul sfârșit peste secole în vestul Balcanilor, încercând să stăpânească Bosnia, mult spre apusul ținuturilor noastre. Sub Maria Tereza, zgripțorul a privit îndrăzneț spre est, în Galiția, dar ajuns în vecinătatea Moldovei, nu s-a năpustit decât asupra nordului acestei provincii pe care l-a luat în gheare... Viena a râvnit la toată Moldova pentru a lărgi aria de protecție
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
vechi și noi Cătați-vă pungile Și plătiți bacșișele! Paparudele! Di ha, paparudele, C-a-nceput snopelile, Pumnii, târnuielile Să ție ulițele... Paparudele! Bate-n palme, zi din gură De vrei să-ți pice-n gură Țigări de la Gospodin Și zgripțori de la Berlin! Iar voi lachei Seci și mișei, Împletiți cununele Să-ncoronați cadrele! Paparudele! Di ha, paparudele Că chiar bizdadelile Au încălțat cizmele Și bat mahalalele... Paparudele! Ci mai joacă, deodată, Că puterea nu-i plouată Ci e curat nedormită
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în sarcasmul congestionat până la vorba crudă. Dascălul persecutat de frustrări își răzbună, zugrăvind în accente virulent caricaturale „vicleimul fără perdea” al școlii, denunțată, cu o grimasă de aversiune, ca un lăcaș al neomeniei. Sadici și obtuzi, haini, tipicari și chilipirgii, zgripțorii satirizați evoluează în ambientul unui grotesc de figurație zoologică. Tapirul, Păianjenul, Pupăza, Limbricul, Caracatița fac parte din ceata acestor creaturi repugnante și caraghioase. Oricât adevăr ar exista în șarjele „belferului” asediat de toxinele atâtor „parapoane”, ele nu disimulează îndeajuns umoarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
etc.), în proprietatea privată a... sufletului meu închis. Și, iată, bolovanul se-nmuiase în roua nostalgiei giugiulite de zefiri inventați, desigur, de zînoaice bulbucate lumesc în locurile divinizate-n cărțile cu poze ale copilăriei mele deșuchiate de-o imaginație hip-hop! Zgripțorii, la datorie, conștiincioși, căscau pliscuri ferestruite în șapte perechi de dinți, încercau să-mi sfîrtece bucățica de luciditate rămasă. Și-am scăpat, am scăpat, fugind ca bezmeticul, sumar îmbrăcat, probabil în pijama... aveam și tulburări de memorie, de olfacție, de
Proza din poem (I) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16190_a_17515]
-
hăuri nisipuri și cenuși care au fost odată ochi și flori și păsări și împărății ca să torni litere de plumb peste emoții și surâsuri și ținuturi imaginare și visuri ca să tai cu securea sunete din cuvinte de carne vie pentru zgripțorul care mă va duce la văzduh curat dar dacă tu ai să treci strada pe la taraba vameșului de fier ca să-i plătești cu dragoste și ură foamea și setea trăgând după tine din apele stătute ale unei nopți care nu
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/7471_a_8796]
-
chipul unei "exorcizări" cu preapitorești imagini de diavoli zugrăviți în tușe groase: "o puzderie de singurătăți/ doisprezece diavoli ciulesc urechile/ și zumzăie în grota somnului meu/ ei vin pe brînci împing pămîntul/ zorii din fața nopții/ ei umplu cu întuneric lumina/ zgripțori cu măselele degerate/ mi-astupă copilăria/ cu douăsprezece năvoade/ de ademenit îngerii/ cu douăsprezece descîntece/ șchioape/ poate că mîine/ nopțile se vor spăla/ apa va fecunda flăcările/ iar eu singur în fața fricii/ voi desface lacătele/ voi desfereca infinitul/ în grajdul
Obsesia materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12025_a_13350]
-
alb, trupul Mic, tolănit în trîndăveli de-omidă Pe frunza ei cărămizie de mătasă; Și raze-or izbucni-n cer să-ți deschidă Raiul mirean, cu plite, și rădaște Lin zbîrnîind, și-o rouă ce-o să-și caște Gura ca zgripțorii răi din poveste, Cînd ne-ascundeam după dulap în casă Și așteptam de la motani o veste...
Nu-mi căuta în suflet vreo minune... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8069_a_9394]
-
șampanie în gălețile de adăpat caii, unde cînta chiar Cristian Vasile, cu paloarea lui de zile bune pe chip și în voce. Iar dacă va fi așa, n-avea de gînd să stea deoparte, o să-l pună pe ticăitul și zgripțorul ăsta de Leonard să caute bine în portofel pînă o să găsească toți banii trebuincioși, să-l impresioneze pe patron, un buzoian negru și în albul ochilor, și să-l cheme din fundul pămîntului pe Cristian Vasile. Oricum ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
limbii române a unor vocabule de origine prelatină, precum balaur, bală ("monstru"), ghionoaie, moș (Ajun, Crăciun, Gerilă), moși, moașe, năpârcă, gogă ("strigoi", moroi, vampir), noian (de ape), doină (daină, doini, dăini), iele (traco-dac), dolf, dulf, duf ("duh de mare"), vatră, zgripțor (animal fantastic, înaripat), zgripțuroaică (vrăjitoare, harpie) sunt o consecință a unor semnificații avute de aceste cuvinte în mitologia, credințele și superstițiile autohtonilor, perpetuate după creștinare. În plus, conviețuirea, strânsă sau nu, timp de o jumătate de secol a creștinilor latinofoni
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
triplete) lexicale (latino-slave, thraco-latino-slave), ce oferă o imagine specifică despre interferențele și conviețuirile spirituale dintre romanici și slavi. De pildă, terminologia daimonologiei românești: alături de slavonismele duh, diavol, vârcolac, mor, moroi, zmeu, vrajă, vrăjelnițe se află lexemele traco-dace bală, balaur, dulf, zgripțor, zgripțuroaică, dar și latinul drac (draco) alături de care stau "cohorte" întregi de genii, îngeri, existențe divine suprasau sub-mundane de origine greco-romană și orientală ce au "populat" spațiul Daciei și Moesiei Inferior. Apoi, un alt termen, semidivinitatea Baba (pl. Babele), originar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]