234 matches
-
e mai mult decît un violoncel uriaș și, cînd mă odihnesc pe trupul lui cu urechea ațintită la toate vuietele dintr-Însul, formăm Împreună un centaur cu totul altfel decît cel din legendă, real, carnea mea Îmbucîndu-se temeinic cu lemnul zgrunțuros și masiv [...] Să fiu atunci eu oare vasul comunicant, sîngele meu stăruind la același nivel cu seva din creangă?” O astfel de ideală comuniune situează exteriorul mundan În cea mai strictă dependență de fluxul și refluxul sensibilității, asigură acel spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de credință antisuprarealistă, o dezicere de tot ceea ce scrisese în ultimii douăzeci de ani și o orientare spre poezia faptei ("Zvârl la gunoi cuvintele mătăsoase/ Parfumurile și moliciunile cotidiene/ în care m-am bălăcit douăzeci de ani/ și dezghioc verbul zgrunțuros precum faptele"). Tot acum publică și placheta Pentru libertate (1944) scoasă în colecția revistei "pentru muncitori și intelectuali", Orizont. Probabil se prefigura deja lupta dusă, după 1947, împotriva curentelor considerate decadente (suprarealism, dadaism, futurism etc.). În volumul următor, Plecări fără
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Plângeri tind să acopere și să definească asemenea semnificații: „Ne-am întors către noi pe alte căi./ Semnele trecerii se încrustau/ pe trunchiul arborilor-piatră de hotar” (No Man’s Land). Desigur, se află în Plângeri destule neîmpliniri expresive, o alcătuire zgrunțuroasă a metaforei, o oarecare discursivitate, alteori se regăsesc ecouri, tonalități din Radu Gyr (Tentație are ceva din pretextul baladelor acestuia), Dan Botta, Tudor Arghezi (cel din psalmi) sau Nichifor Crainic. Autenticitatea trăirii dă însă acestei poezii ce se crispează sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286608_a_287937]
-
nou: viața de țăran cu toată cruzimea ei primitivă. Nimic factice.” Se încadra bine în programul poporanist de demistificare a țăranului văzut romantic sau sămănătorist. De aceea și stilul versurilor din primele volume e intenționat „inestetic”, „urât”, cuvintele „sunt aspre, zgrunțuroase, arhitectura este bățoasă și sfidătoare”, cum remarcă tot acum Demostene Botez: „Versurile nu sunt lucrate, nici cioplite. Sunt parcă anume din topor, cu linii și reliefuri noduroase, ca niște primitive sculpturi într-un lemn tare și îndărătnic”. Aceasta e nota
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286408_a_287737]
-
Cred că mușchii mi s-au întărit și am devenit mai abil în cățăratul afară din apă. Totuși, de fiecare dată mă aleg cu zgârieturi și tăieturi. Stâncile gălbui, care de la distanță par atât de netede, au o suprafață aspră, zgrunțuroasă, de parcă-ar fi acoperite cu milioane de țăndări de minuscule scoici colțuroase. Ieri am plonjat de la Capul Shruff, de pe „muntele“ meu, la vremea fluxului cu valuri înalte, și am reușit să ies cu bine din mare, deși plăcerea înotului mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
masă șubredă, lângă o fereastră pe care mi se arată creștetul penat al unui platan verde, foarte prietenos, și dincolo de frunzele lui în ritmică legănare, un talmeș-balmeș de ziduri și ferestre și coșuri și calcane zidite din cărămida aceea victoriană, zgrunțuroasă, de culoarea baligii, din care s-ar zice că e construită toată această parte a Londrei. Mi-am vândut apartamentul meu mare și aerat din Barnes, aflat atât de aproape de Tamisa, atât de aproape de calea ferată, când m-a apucat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
osoasă, de o paloare pistruiată care-i punea în lumină trandafiriul aproape dulceag al buzelor întredeschise. Părul blond-roșcat, mai curând încâlcit decât buclat, îi cădea în plete pe umeri, câteva șuvițe răspândindu-i-se și chiar lipindu-se de piatra zgrunțuroasă din spate. Mă fixa și el cu foarte concentrată atenție. Un vizitator nepoftit, care să-mi încalce promontoriul, nu însemna un lucru foarte neuzual. Dar acesta nu era un simplu contravenient. M-am ridicat în grabă și m-am îndreptat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
jumătăți de sac, iar eu cu Radu (Sandu), fratele meu mai mic decât mine, împărțeam cealaltă jumătate din perna care a rezultat prin operațiunea chirurgicală de înjumătățire a sacului inițial întreg. Pentru a nu dormi cu fața direct pe fața zgrunțuroasă a sacului, mama a căutat o fâșie de molton pe care a însăilat-o pe "fața" sacului așa încât acum aveam fiecare dintre noi o pernă. Mircea cu Lică și eu cu Sandu. Mai rămâneau mama, sora noastră Țuki (Oltea), și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
nou înființată, pentru a sărbători, cu o sticlă de vermut roșu, o nouă victorie asupra materiei amorfe... Acum aveam casa învelită. Ne aflam în a doua parte a lunii decembrie, se făcuse mai frig și nori negri, încărcați cu zăpadă zgrunțuroasă, se profilau amenințător pe dunga orizontului, neîndrăznind, încă, să depășească această linie imaginară, străduindu-se, parcă, să respecte un ipotetic tratat militar, în virtutea căruia se stipula admiterea invaziei hoardelor dezlănțuite, echipate în costume albe de camuflaj, de-abia în zilele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
propagându-se și în spatele acestora. 2. modificare a direcției unui val la izbirea cu un obstacol. DIFUZIÚNE (DIFUZIE) 1. Răspândire, propagare, împrăștiere în mai multe părți a unor raze luminoase care străbat un mediu translucid sau care întâlnesc o suprafață zgrunțuroasă. ♦ Difuzare de unde radiofonice. 2. Întrepătrundere a două lichide puse în contact fără a fi agitație. ♦ Pătrundere, propagare a moleculelor unui corp în masa altui corp. EBULIOSCOPÍE, Metodă fizico-chimică de determinare a maselor moleculare ale componentelor dizolvate dintr-o soluție, care
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
murit fulgerător și paradoxal. Ciclul israelian din antologia Pădurea de aer, de formulă expresionistă enunță concis și dur destrămarea universală. Poemul care dă titlul volumului neagă lumea materiei prin „non-arbori” (urmă din negările lui Nichita Stănescu), vânt necunoscut și vid zgrunțuros. Același proces transformă apa în mâl, iar ploile sfarmă casa fragilă a cuplului. Regnurile se metamorfozează, obiecte pașnice, precum foarfeca frizerului, pot deveni ghilotine agresive, iar bărbații se întâlnesc la chefuri spre a-și pomeni prietenii morți, închinând pahare de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286446_a_287775]
-
buza răsfrântă puternic în afară, gâtul scurt și umărul rotunjit. Fundul inelar, puțin marcat. Dg = 17,8 cm; I = 6,2 cm; Df = 5 cm (Pl. 114/2; 165/2). În sfârșit, ultimele două vase aparțin categoriei ciment, cu pastă zgrunțuroasă, având corpul bombat și gura răsfrântă în afară. Unul este mai mic, cu buza rotunjită și celălalt ceva mai mare cu buza teșită. Ambele cu fundul plat, ușor concav. Primul are I = 9,5 cm; Dg = 7,8 cm; Df
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
prin lustruire. D = 2,5 cm; Î = 5,7 cm. Vasul 2 = o strachină bitronconică, cu buza evazată, fundul inelar, din pastă fină, cenușie, lucrată la roată. D = 19 cm; Î = 10,4 cm. Vasul 3 = vas borcan, din pastă zgrunțuroasă, cenușie, lucrat la roată, corpul bombat, buza ușor evazată și îngroșată, fundul drept. D = 15,6 cm; Î = 17,7 cm. Vasul 4 = vas borcan, din pastă zgrunțuroasă, cenușie, lucrat la roată, buza evazată, gâtul scurt, fundul ușor profilat-drept, corpul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
19 cm; Î = 10,4 cm. Vasul 3 = vas borcan, din pastă zgrunțuroasă, cenușie, lucrat la roată, corpul bombat, buza ușor evazată și îngroșată, fundul drept. D = 15,6 cm; Î = 17,7 cm. Vasul 4 = vas borcan, din pastă zgrunțuroasă, cenușie, lucrat la roată, buza evazată, gâtul scurt, fundul ușor profilat-drept, corpul bombat. D = 14,6 cm; Î = 15 cm. Fibulă de bronz, cu resort bilateral, corpul lățit și decorat cu două dreptunghiuri stanțate, către zona unde începe teaca ce
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
nr. 40. Incinerat în urnă. Fără capac. Descoperit la adâncimea de 0,70 m. Groapa adâncă, cu un diametru de 0,45 m și o adâncime de 0,60 m. Urna, un vas borcan, lucrat la roată, din pastă cenușie, zgrunțuroasă, buza ușor îngroșată și evazată, fundul drept. Corpul bombat, păstrat destul de prost datorită presiunii solului. A putut fi restaurat și are un diametru, la gură de 18 cm și o înălțime de 20 cm. În interiorul urnei s-au descoperit destul de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
55 m. Forma gropii era puțin ovală. Atât urna cât și capacul s-au păstrat destul de prost, fiind sfărâmate de presiunea pământului. Au fost descoperite puține oase calcinate, amestecate cu pământ. Urna, un vas borcan, lucrat la roată, din pastă zgrunțuroasă, a fost restaurată. Are fundul plat, buza ușor îngroșată și evazată, corpul bombat. Drept capac s-au folosit două fragmente ceramice din pastă roșiatică care aparțin la două străchini, una cu buza dreaptă, ușor evazată și îngroșată la exterior, cealaltă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
tipuri de vase. Între ele - un fragment eneolitic, câteva fragmente ceramice lucrate la roată din sec. II-III d.Chr., câteva fragmente cenușii și cărămizii din sec. IV d.Chr., fragmente de la un vas borcan cenușiu, lucrat la roată din pastă zgrunțuroasă. Dintre toate se remarcă un fragment de vas cărămiziu, lucrat la roată, care provine de la o cană, cu un decor realizat cu rotița dințată-129/2, formând romburi sau triunghiuri în interiorul cărora sunt realizate cercuri concentrice, decor delimitat la partea superioară
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
ovicaprină. Ca inventar am putut reconstitui șase vase și mai multe fragmente de la alte câteva recipiente, precum și cele două catarame sau cele opt pietricele. Printre cele pe care le-am putut reconstitui, notăm: un vas-borcan, lucrat la roată, din pastă zgrunțuroasă, corpul bombat, buza ușor răsfrântă și fundul plat; o cană lucrată la roată, din pastă fină, cu corpul bitronconic, buza ușor evazată, gâtul cilindric, marcat printr-o nervură în relief, sub buză, la câțiva centimetri, o altă nervură în relief
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
din pastă fină, cu corpul bitronconic, buza ușor evazată, gâtul cilindric, marcat printr-o nervură în relief, sub buză, la câțiva centimetri, o altă nervură în relief, fundul inelar, nu prea pronunțat, toarta în bandă, cu șa; vas-borcan, din pastă zgrunțuroasă, cenușie, lucrat la roată, corpul ușor alungit, buza răsfrântă și fundul plat, pe mijloc, orizontal, are o canelură realizată la roată; strachină, fundul inelar, din pastă cenușie, fină, la roată, buza ușor evazată, pe gât o nervură în relief, orizontală
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
un diametru de 25 de cm și o adâncime de 0, 30 m. Urna, de culoare cărămizie, era reprezentată de un vas borcan, lucrat la roată, cu fundul drept, corpul bombat, gâtul scurt și buza ușor evazată și îngroșată. Pasta zgrunțuroasă. În interior foarte puține oase calcinate. Nu a avut alt inventar (Pl. 131/2,3; 193/1-4). Mormântul nr. 46. Incinerat în urnă. Descoperit la adâncimea de 0,60 m. Groapa mormântului, de formă ovală, cu un diametru maxim de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
unul doar pe jumătate, așezate unul lângă altul. Niciunul nu avea rolul de capac. În interiorul lor, doar câteva fragmente de oase arse, pământ și cenușă. Niciun alt inventar. Recipientul cel mai mare, un vas borcan, lucrat la mână, din pastă zgrunțuroasă, fundul drept, buza ușor răsfrântă și îngroșată, destul de neglijent, de culoare cărămizie. Cel de al doilea vas, de aceeași factură nu se păstrează decât fragmentar, doar partea inferioară. Al treilea vas este o strachină, de culoare cărămizie, lucrată la roată
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
m. Drept urnă au fost folosite două recipiente - o strachină cărămizie, lucrată la roată, din pastă fină, cu fundul inelar, umărul bine marcat, buza răsfrântă în afară, oblic și rotunjită. Al doilea recipient era un vas borcan, cărămiziu, din pastă zgrunțuroasă, lucrat la roată, cu fundul drept, corpul bombat, gâtul scurt și buza ușor evazată. Au fost găsite puține oase calcinate. În apropiere se aflau mai multe oase provenite de la un alt mormânt, deranjat de groapa mormântului de incinerație. Cele câteva
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
lor, au fost descoperite patru recipiente, care au fost restaurate: o căniță bitronconică-138/6, 206/4, de culoare cenușiu-cărămizie, lucrată la roată, fundul drept, bine marcat la exterior, buza dreaptă, rotunjită; vas borcan-138/7, 206/5, cenușiu, din pastă ciment, zgrunțuroasă, lucrat la roată, fundul plat, corpul bombat, gâtul scurt și buza ușor răsfrântă la exterior și rotunjită. Pe umăr are câteva striații orizontale, realizate la roata olarului; cană cenușiu-cărămizie-139/1, 206/3, lucrată la roată, fundul inelar, nu prea pronunțat
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de asemenea, în zona capului: vas borcan-140/6, din pastă cărămizie, lucrat la mână, fundul drept, pereți ușor arcuiți, nu se păstrează decât partea inferioară, a fost descoperit în zona capului; vas borcan, cărămiziu, lucrat la roată, din pastă cărămizie, zgrunțuroasă, fundul plat-140/7, corpul arcuit, gâtul scurt, buza rotunjită, evazată; strachină-140/9, lucrată la roată, fundul inelar, corpul bitronconic, gâtul scurt, marcat de o nervură adâncită, buza rotunjită și puțin evazată, de culoare cărămizie-140/8; strachină, de culoare cărămizie, fundul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
46 și picioarele ENE 14 (Pl. 141/2; 212/1-3). Mormântul nr. 66. Înhumat, în poziție întinsă, cu mâinile pe lângă corp. Capul drept, mâinile și picioarele întinse. În zona picioarelor s-a descoperit un vas borcan-213/4, restaurat, din pastă zgrunțuroasă, lucrat la roată, fundul plat, corpul ușor bombat, gâtul scurt și buza evazată. Nu a avut alt inventar. A fost descoperit la adâncimea de 2 m, într-o groapă ovală. Orientat cu capul NNE 1 și picioarele SSV 33 (Pl.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]