108 matches
-
după mai bine de cincizeci de ani de supremație a nonfigurativului, dacă nu punem la socoteală realismul socialist din țările comuniste, în esență și el un abstracționism sui generis, reconectarea expresiei artistice și a gîndirii specifice la vechea paradigmă antropocentrică, zguduită serios de către experiențele avangardiste. Fără a fi un fenomen local sau unul necunoscut în arta europeană - această întoarcere spre figurativ reprezenta o tendință puternică pe plan mondial -, artiștii români au pus cîteva accente foarte importante, mai ales în perspectiva istorică
Artistul de mîine și lumea de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15201_a_16526]
-
omul optzeciștilor fie interferează cu zoologicul (Darie Dup), fie se resoarbe în propria sa substanță (Mircea Roman), fie participă la marele cortegiu funerar al propriei condiții (Aurel Vlad). în această descendență, celebră din punctul de vedere al performanței artistice, dar zguduită moral de frisonul conștiinței tragice și al revoltei irepresibile, se așază, în mod cert, și tînărul pictor Ciprian Paleologu. Absolvent, în 1999, cu o prelungire într-o formulă aprofundată pînă în 2000, al Universității de Arte Frumoase București, clasa Vasile
Artistul de mîine și lumea de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15201_a_16526]
-
violentă, "pentru sufletele copiilor ce-am fost amîndoi, eu și Ada", pentru viețile maculate definitiv de metastazele unei tumori ciudate, semn de moarte, dar semănînd așa bine cu viața, atît de roșie și de sănătoasă... Un traumerai, un vis piano, zguduit des de convulsii dar lăsînd, la trezire, o neverosimilă stare de bine. Nu-ți revii, din micile cărți interbelice ale unui "ascuns", din spița băutorilor de absint, cu apăsare grea pe piept. Poate doar cu un fior electric de reverență
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
făcîndu-i în ciudă amantului! Interpretare hazardată? Nicidecum. "Sufletul slav", neică! În adolescență, eram atît de emoționat la o primă lectură din Dostoievski, sau Blecher, sau Meyrink ("Golem", citit la Curtea de Argeș, într-o vacanță), încît nu pricepeam aproape nimic, tremurînd, literalmente zguduit ca de-o boală cu febră și transpirație. De-abia la a doua, sau a treia, sau a patra recitire mă dezmeticeam, "gustam" textul. Mai exact: contactele inițiale cu anumiți autori mă pierdeau, precum femeile, în orgasme cerebrale, în dezordini
Catalog de nimfe (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14487_a_15812]
-
nu se poate mai limpede a frământărilor întregii comunități carpato-dunărene. Ceea ce vedem la un nivel înalt în figurile "canonice" nu se deosebește cu nimic de incertitudinile și încleștările interioare ale omului "de rînd", de compromisurile și de succesele acestuia, om zguduit cum a fost de valurile unei istorii pe care nu o stăpînește (mai mult: pe care adesea nu o înțelege) decît în prea mică măsură. Pe cît de fidelă e reflectarea, pe atît de infidelă e recunoașterea. în vreme ce "antebelicii" sunt
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
nopți întregi. Pînă la urmă o și bate, răpus de gîndul că s-a cununat pe ascuns și părinții îl văd alături de Persida. Iar fiica Marei medita cu voce tare: "Nu!... fără de binecuvîntarea părinților nu e cu putință fericire casnica", zguduită, apoi, de plîns în hohote. Din fericire, Persida rămîne însărcinată și nașterea s-a dovedit periculoasă. Moașa i-a anunțat, prin trimiși, pe Mara și pe cei doi Hubări. Toți trei s-au grăbit să vină. Chiar și Mara care
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
declanșeze dezghețul rapid al unui iceberg interior. Puterea focului topitor a fost întețita și prin lemnele aruncate, e drept nu cu atîta tam-tam ritualic, de marii artiști întorși - Liviu Ciulei, Vlad Mugur, Giurchescu - și de artă cu care au reanimat, zguduit și coalizat spiritele. Un foc cu mai mulți ochi pe tabloul unei societăți supuse unui lanț de experiențe politice, civice, morale la care nu a gîndit vreodată. Havel scria undeva și cred că exprimă foarte concret și plastic, totodată, ceea ce
Andrei Serban si lumea magicã by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17451_a_18776]
-
rămâne, spune Boia, o pictoriță începătoare. Dar implicarea ei în creșterea artistică a locului face minuni. Până la urmă, mai nimic nu ține. Universitatea Liberă și mitul Coastei de Argint se destramă după un șir de conferințe. Pictorii revin în țara zguduită, din nou, de război. Scriitorii trăiesc din amintiri. Politicienii apucă alte drumuri, iar regina moare în străinătate, trimițându-și, cu limbă de moarte, inima la Balcic. După cedarea lui, glosează cu destulă amărăciune Lucian Boia, „inima reginei Maria și-a
Povestea Balcicului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2769_a_4094]
-
voi putea opune decît triștii mei ani de umilință și ratare." Dintr-o călătorie la Roman, unde-l vizitase pe marele scriitor și marele bolnav Max Blecher, acela care ar fi dorit să-și asume suferințele tuturor celor dragi, revine zguduit, îngrozit și notează: "Pot exista și nefericiri mai mari decît un regim antisemit. Știam... dar uitasem!" Blecher insistă s-o întîlnească pe bizara sa prietenă și admiratoare, Maria Ghiolu, aceea care îl consideră pe Sebastian "mai inteligent decît Gide", una
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
ca impostură)" eseista ajunge la un rezultat șocant (impostura este de partea lumii, ordonată după o lege fără semnificație, scop și obiect, o mașinărie absurdă), pe care îl corelează cu o mărturie de istorie literară: însuși Kafka s-a simțit zguduit și uimit de propria viziune. Alt text, "Tipul negrului alb" investighează printr-o gradație a aprofundării personajele din trei romane foarte diferite: Christmas (Lumină de august de William Faulkner), Ruis din Splendoarea Portugaliei de Antonio Lobo Antunes și Cole Silk
Eseul ca dar prețios by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6917_a_8242]
-
cu ceai aburind. șase în primul loc: trebuie să afli cu precauție că e timpul să mergi mai departe. înainte să faci primul pas, calculează ritmul și dimensiunea următorilor o mie de pași. pașii nu trebuie să fie apăsați sau zguduiți, pentru ca armatele inamice să nu afle. pașii trebuie să fie felinicioși. armatele inamice, chiar dacă stau ascunse, sunt ușor de recunoscut: sunt formate din broaște râioase cu berete mov așezate strâmb pe cap, deci unde vezi combinația de verde sclipicios cu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
deosebit. 29 martie. La fel, pace și liniște În toată lumea. Nici măcar Berlusconi nu face vreo boroboață. 30 martie, ora 13:55. Planeta Începe să se scuture ca un cățel ud. În aproape toată lumea se produc seisme de intensități diferite. E zguduită până și Scoția, care nu mai avusese de-a face cu un cutremur de atâta timp, Încât oamenii nici nu mai știau cum se scria corect cuvântul. Raport oficial privind evenimentele petrecute În primăvara și vara lui 2012, cunoscute sub
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cînd mă Îndepărtez. Afară Îmi recapăt stăpînirea de sine. Arăt cu degetul mare spre camera de interogatorii. — Nu-i Întreg. La cap n pula mea. Nu-i da cafea labagiului, șuier eu spre bietul bulangiu În uniformă care e puțin zguduit. — Bine, șefule, zice el cu umilință. Îmi place ofițerul ăsta. Îmi place să mi se spună „șefule“. E un termen cu care unii bulangii de prin zonă o să trebuiască să se obișnuiască cînd o să fiu promovat! să-mi bag pula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
faci înainte de a face gestul, atunci rămâi. Mi-am dat seama că încerca din răsputeri să mă mai rețină. — Regret, Palmer. N-am nici cea mai mică dorință de a te chinui și tu știi asta foarte bine. Sunt derutat, zguduit și, să fiu sincer, nu știu ce am să fac. — Dacă-ți închipui, spuse Palmer și glasul lui suna acum mai aspru, că poți obține un avantaj pentru tine distrugând liniștea sufletească a Antoniei, dacă-ți închipui că-ți poți relua fericit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
a trimis tatăl tău, nu la noi. Du-te și te prezintă la Dona Jazmina, spune-i: „Sunt Nacho Zamora y Alvarado, tatăl meu m-a trimis să îngenunchez la picioarele tale.“ Acum povestirea ar trebui să descrie sufletul meu zguduit ca de un uragan la revelația că jumătatea numelui meu ce-mi fusese ascunsă era a nobililor din Oquedal și că moșii imense cât mai multe provincii aparțineau familiei mele. Dar călătoria mea spre trecut nu face decât să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
în filmul lui Clint Eastwood contrafacerea, demonstrația punct cu punct, și deplasările de accent sesizabile în cinismul extrem al unora dintre persoanje și dedicația superlativă a altora. Desigur, avem și puțină frondă feminină, lumea bărbaților e luată cu asalt și zguduită bine, câteva schije feministe îți zboară pe la urechi, însă nu trebuie să te îngrijorezi, ele fac muzica alături de celelalte prefabricate hollywodiene. Filme precum cel al lui Clint Eastwood tind să nu mai însemne nimic, ceea ce este cinematograf a stagnat în
Exchange office by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7438_a_8763]
-
Cel puțin zece persoane, între care un minor, au murit în orașul Lorca din regiunea Murcia, în sud-estul Spaniei, zguduit miercuri după-amiază de un cutremur puternic, care s-a produs la aproximativ două ore de un altul cu magnitudinea mai mică, relatează presa spaniolă. Cutremurele au avut loc în zona Murcia, aflată în partea sud-estică a Peninsulei Iberice, în jurul orașului
Cel puțin zece morți în urma cutremurului de 5,1 grade în regiunea Murcia din Spania. Orașul Lorca, unde trăiesc peste o mie de români, este cel mai afectat () [Corola-journal/Journalistic/60620_a_61945]
-
dezangajării iresponsabile, interpretate juvenil ca forme de libertate. Jenny trece cu bine testul, însă nu pentru a deveni asemeni profesoarelor ei, ci altceva, într-o lume care la rândul ei nu mai poate rămâne așa, într-o stază, ci trebuie zguduită pentru a se naște din nou. Regizoarea ne plasează cu criza acestei adolescente în proximitatea unui moment de cotitură, care așteaptă elementul declanșator al crizei. Interiorul burghez al locuinței uneia dintre profesoare dezvăluie o personalitate complexă, un bun-gust remarcabil fără
Lumea artei și educația sentimentală by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6378_a_7703]
-
de iubire, nimic mai mult, nimic mai presus - se ilustra aceasta în oglinzile privirii fiecăruia dintre spectatori și se ivea și în lumina safirului ochilor artistei; în adâncul ei sufletesc sunt scufundate tainele multor răniri și tumultul unei vieți neîncetat zguduite când de una, când de alta, dar n-au să vadă asta niciodată decât acei care au fost în urma pasului ei mereu, știindu-i cărările destinului și-o iubesc, înțelegând-o și atunci când unele încordări ale sale, la piept cu
MARIA ŞALARU. LINA MELODIE, ALINĂTOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385246_a_386575]
-
bine pe profesorul nostru, țineam la el din ce în ce mai mult și îndrăgeam din ce în ce mai mult Istoria. Începusem s-o consider un obiect minunat... la superlativ, dacă ar exista superlativ absolut pentru acest adjectiv. Mi se părea din ce în ce mai fascinant să pătrund în viața zguduită a popoarelor, să le aflu obiceiurile, să rețin numele vestiților conducători de stat sau de oști, să aflu tainele afacerilor de la diversele curți regale, să-i urmăresc, cu inima palpitând, pe vitejii care-și apărau tara cu prețul vieții, în fața
PROFESORUL MEU de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384114_a_385443]
-
cojoace cu blăniță, pentru cucoane, ori cu nasturi de os, pentru domni. M-am uitat în ochii lui mari, de culoarea mării. Mă vedeam pe mine! Doar eu eram în ochii lui înlăcrimați. “Claudia!”, “Caudia, nu mă speria!” Mă simțeam zguduită puternic. Ca trezită din vis, o zării, cu coada ochiului, pe mama, lângă mine, în camera noastră anostă. Raiul cel verde dispăruse. Continuam să mă uit în ochii bunicului. Erau ochii mei! Eu eram în fața oglinzii! “Mi-e dor de
TAINA VIEŢII de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383556_a_384885]
-
cândva mult sânge rău. Avusese loc în timpul sesiunii de examene de la sfârșitul anului I. Pe atunci, Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic de 5 ani din Timișoara își avea sediul într-o oarecare casă cu etaj pe strada Gheorghe Doja, zguduită zdravăn de tramvaiele trecând periodic, cu o fațadă a cărei stucatură arăta oribil, încărcată cu zugrăveli făcute de mântuială de-a lungul mai multor ani. Încă Universitatea de Vest nu luase oficial ființă, iar impunătoarea ei clădire de astăzi abia
ÎNTR-O ZI A SFÂRŞITULUI DE OCTOMBRIE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383139_a_384468]
-
această prietenie, Încît cred uneori că ei mă pot ajuta. Ați sărutat vreodată un mort? Da, așa cum săruți o icoană de lemn, rece și Împietrită. Dacă nu vă gîndiți la moarte În general, ci la moartea dumneavoastră personală, vă simțiți zguduit, adică vă pare rău de dumneavoastră sau vă gîndiți la persoanele dragi pe care nu le veți mai putea vedea? Aici intervine iar egoismul meu funciar - Îmi pare rău de mine. Preferați să muriți deplin conștient sau vreți să fiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
dar cu ocazia plecării-primită înainte, iar fratele meu are un fâș bleumarin îmblănit, primit în aceleași condiții. Mama ne spune că dacă o să fim cuminți ”moșul” o să ne aducă și cizmulițe. Nu mi-aduc aminte nimic din drum în afară de plânsul zguduit al mamei pe peron, la plecarea trenului. Daniel, fratele meu, adoarme plângând și el; eu sunt mai mare și mai impetuoasă, iar mătușa își dă seama pentru prima dată la ce s-a înhămat când după o scurtă ațipeală, din partea
FULGI ŞI AMINTIRI de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363736_a_365065]
-
înfige fără milă în teritoriul advers. Orice muchie a fost rotunjită cu pila. Inamicul hotărăște de capul lui noua linie a frontului. Se încalcă convențiile internaționale! Dumnezeule mare, ferește pământul acesta de războaie! * Până și cei mai răi sunt impresionați, zguduiți. De fapt s-a dovedit că nu ei sunt cei mai răi. Un tânăr, ca să dovedească că este bărbat, în urma unei insulte a luat viața altui tânăr, înjunghiindu-l. Regula nu este aceasta când te bați cu cuțitul; cei care
IV. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365161_a_366490]