636 matches
-
este stăpânul infernurilor, „cealaltă lume”, locuită de morți, umbre și fantasme, nevăzutul, conform unei etimologii a teonimului, lume vădit contrapusă lumii celor vii. Poseidon este, dimpotrivă, zeul Întinderilor marine, Înarmat cu tridentul cu care domolește sau răscolește valurile mării. Ennosìgaios, „zguduitorul pământului”, este epitetul lui recurent În epică, iar fiii lui sunt violenți și sălbatici, când nu sunt de-a dreptul monstruoși asemenea ciclopului Polifemxe "Polifem". Cu siguranță alternativ lumii terestre, universul stăpânit de Poseidon este, În orice caz, adus sub
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
este vorba despre profeția rostită de Lasa Vecuxe "Lasa Vecu" (latinizată În Nimfa Vegonia sau Begoe), culeasă de haruspiciul (perugin?) Arruns Velthymnus, În care sunt vestite, cu distincție Între cele rezervate pentru domini și cele prevăzute pentru servi, pedepse divine zguduitoare În cazul uzurpărilor de pământ și pedepse și mai Înspăimântătoare În cazul unor asemenea fapte din partea servitorilor cu complicitatea stăpânilor. Ne aflăm În prezența unei dezvoltări cu totul coerente a unei culturi sacerdotale oligarhice care, ancorată În logica scrierilor, este
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Mănăstirea Bistrița. Carol era elevul lui Iorga. Primise cea mai bună educație posibilă și nu numai de la Iorga. Nu felul în care fusese educat constituia problema prințului Carol, ci mai curînd felul cum se comporta. Scandalul a avut un efect zguduitor asupra deja greu încercatului cuplu regal. Iorga considera că Prințul Carol comisese "un act care nu trebuie făcut decît o dată". În ziarul său, Iorga scria că "nu vrea să-l judece, ci doar să-l iubească". Restul articolului aruncă blamul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cînd visele lui se năruie"90. Între timp, puterile occidentale negociau un eventual tratat de neagresiune cu URSS și de cooperare împotriva Germaniei naziste. Iorga sesizase dintotdeauna dificultatea încheierii unei asemenea alianțe. Pentru ca, la 23 august 1939, să se răspîndească zguduitoarea veste a Pactului nazisto-sovietic. Acest pact avea să decidă în ultimă instanță soarta "Pămîntului Nimănui din Europa" pentru aproape tot restul secolului. Iorga, judecînd după prima sa reacție, nu părea atît de alarmat pe cît se manifesta opinia publică. "Rusia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Încă distrusă. În mai și iunie 1940, când marea armată franceză a clacat și s-a destrămat Înainte ca tancurile germane să treacă râul Meuse și să traverseze Picardia, unda seismică ce a străbătut Europa a fost cu atât mai zguduitoare cu cât nimeni nu se aștepta. În șase săptămâni de șoc, punctele cardinale ale relațiilor interstatale europene s-au modificat pentru totdeauna. Franța nu mai era o mare putere (pe moment, nici măcar o putere) și nici nu a redevenit vreodată
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
permis să reușească”. Condamnați universal după căderea lui Hitler pentru că se supuseseră orbește unor ordine imorale, germanii au convertit astfel obediența sârguincioasă dintr-un defect Într-o virtute națională. Cum puțini și-ar fi imaginat cu un deceniu Înainte, efectul zguduitor al Înfrângerii și ocupației ulterioare i-a făcut pe vest-germani să accepte o democrație impusă din afară. În loc de „devotamentul pentru conducători” pe care Heine Îl observase la poporul german cu un secol În urmă, germanii anilor 1950 și-au atras
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a isprăvit cu păcatul.” (Cap. I, 14, Epistola Sobornicească a Sfântului Apostol Petru). Nimeni n-a încercat să perceapă sensul luptei legionarului. Pitești-ul a însângerat inimi mari, a doborât neclintiri și avânturi mari. Pitești-ul a fost cea mai zguduitoare prăbușire a omului năucit de chinuri diavolești. Studenții, dând întotdeauna tonul marilor prefaceri și al marilor înnoiri, au fost ținta fiarei roșii. Cei înstrăinați, metamorfozați, diavolii groazei, au reușit temporar să sfâșie orice rezistență și să întrerupă prin torturi nesfârșite
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de la Pitești, Gherla, Canalul Dunăre - Marea Neagră, Poarta Albă, Peninsula, Capul Midia, mai ales Aiud, Zarca Aiudului și pretutindenea în țară. Ca și cei din trecut, comunismul s-a năpustit valuri, valuri asupra Mișcării Legionare care s-a opus cu jertfe zguduitoare monstrului apocaliptic. Legionarii, prin lupta și jertfele lor, au zădărnicit și întârziat cu ani mulți nesătula gură de a ne devora total. Oastea legionară a fost decimată cu zecile de mii, dar nu răpusă. Azi, comunismul deghizat în democrație rămâne
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
lui Ion I. Moța către iubiții săi părinți: „Se trăgea cu mitraliera în obrazul lui Hristos! Puteam noi să stăm nepăsători? Nu-i o mare binefacere pentru viața viitoare să fi căzut în apărarea lui Hristos?” Orice faptă, orice jertfă zguduitoare înspăimântă și neliniștește pe nătâng până la legionarofobie. Dacă cei ce ne lovesc nu se pot înălța cu fapte, atunci să-i coborâm noi pe ei, legionarii, la micimea noastră, revărsând valuri de otravă. Să nu ne autodemobilizăm de la lupta noastră
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
un conflict cu „luciditatea Înțelegerii... că esența omenească nu poate fi schimbată prin prefacerea formelor sociale.” Ca și În „Memento mori”, „Împărat și proletar” este o continuare și o derivație a „Panoramei...” (G. Călinescu) și sugerează un crâmpei „din drama zguduitoare a omenirii” În care „se descifrează din mersul istoriei destinele generale ale lumii. Lumea „este sortită să se zbată Între aceleași limite... fără perspective de a-și depăși vreodată dimensiunile.” (D. Popovici) Evenimentele care declanșează furtunile lirice eminesciene se ridică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
faptele lor rele...” Moțoc Îl susține strângând dările, năpăstuind norodul. Întâmplarea În care doamna Ruxanda este oprită de o văduvă cu cinci copii orfani, ca să i se plângă, dar ca s-o și avertizeze pentru tragediile care au loc, e zguduitoare prin cruzimea ei. Episodul este povestit de doamna Ruxanda, domnitorului sub semnul unei agitații extreme. „Ai să dai samă doamnă !..... Că lași pre bărbatul tău să ne taie părinții, bărbații și frații.... Uităte doamnă, acesta-i bărbatul meu, tatăl copiilor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]