6 matches
-
Scott cu minereu și evacuarea lui după prăjire, spălarea șteampurilor, de la Întreprinderea Zlatna .................................. 6 ore pe zi 27. Metalurgiștii în plumb, operatorii și lucrătorii care lucrează în procesul tehnologic la căldările de afinare al cuptoarelor de desantimoniere, la cuptorul de zgurificare, la cuptorul de scurgere, la cuptoarele de redistilare a zincului și la cuptoarele de cupelare a plumbului, de la Uzinele "Gh. Gheorghiu-Dej" și 1 Mai Baia Mare, Solex și Zlatna ......... 6 ore pe zi 28. Metalurgiștii în plumb, cînd lucrează la cuptoarele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106164_a_107493]
-
pentru prelucrarea metalelor (pl. XXIII). Bârnele carbonizate și urmele de foc de pe podeaua acestei case-atelier indică sfârșitul prin incendiere a L15 (pl. XXII/5). Spre deosebire de cuptorul din L15, cel din L4 avea vatra și pereții arși, în unele locuri până la zgurificare, fapt probabil datorat unor temperaturi ridicate. Considerentele enumerate și lipsa ceramicii și a oricărui obiect casnic au determinat concluzia că L4 a avut funcția de atelier, însă cu o destinație necunoscută. Ambele locuințe-atelier au fost incendiate (pl. XXI/ 4). Existența
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Urna a fost tăiată de plug și împrăștiată în apropiere. A fost restaurată până aproape de gât. Este lucrată la roată, de culoare cenușie, fundul inelar și corpul ușor arcuit (Pl. 75/5). Fundul a fost supus unei arderi secundare până la zgurificare, fiind deformat. Din fragmentele descoperite s-a mai putut restaura un fund de vas, de aceeași factură, dar mai mic, care, fie că a fost folosit drept capac, fie ca vas adiacent. Nu a avut alt inventar. Mormântul nr. 15
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
necropolă, nu participau la procesul arderii pe rug sau în alte spații special amenajate pentru realizarea acestui proces, urna mormântului de incinerație nr. 14 are urme de puternice arderi secundare, pe fundul ei observându-se porțiuni care au ajuns la zgurificare. Acest lucru înseamnă că practicarea acestui obicei, prezent în alte necropole, poate constitui un motiv să considerăm prezent acest proces și aici. Din toate exemplele consemnate până acum la cele două necropole de la Săbăoani, putem trage concluzia că aici, atât
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
rug, precum și fragmentele ceramice din aceste morminte nu aveau urme de ardere secundară, deci nu participau la procesul cinerării. O singură excepție, observată la urna mormântului de incinerație nr. 14, care avea o puternică urmă de ardere secundară, ajunsă la zgurificare. Această excepție poate fi dată și de faptul că vasul putea să fie un rebut de la cuptorul meșterului olar. Și aici avem de a face cu acel obicei de a se pune în urne sau gropi doar o mică parte
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
din Tecuci, la temelia fostelor case Costăchești, a pus în evidență resturi de ziduri din cărămidă, de mai multe tipuri și dimensiuni, dovadă a unor restaurări succesive, urme de puternice incendii cu mult lemn carbonizat și cu cărămizi deformate prin zgurificare, iar în stratul cel mai de jos, în arsură, am descoperit, la câteva zile după încheierea sondajului, o monedă rău conservată, pe care cercetătorul ieșean Viorel Butnariu o descrie succint astfel: „denar Ferdinand I 154(3) Kremnica”. O monedă asemănătoare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]