118 matches
-
In teoria literaturii, "genul trebuie conceput ca o grupare de opere literare bazată, teoretic, atât pe forma externă (structura) cât și pe forma internă (atitudinea, tonul, subiectul și publicul cărora ele se adresează)." Genul ziaristic este o grupare de opere ziaristice, având comune modalitățile de prelucrare a informației și a opiniilor despre ea, precum și atitudinea, tonul, stilul, maniera de prezentare a faptelor și ideilor. Rezultă că genurile ziaristice (ca și genurile literare) sunt categorii ale prezentării. Prezentarea presupune forma externă (structura
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
și publicul cărora ele se adresează)." Genul ziaristic este o grupare de opere ziaristice, având comune modalitățile de prelucrare a informației și a opiniilor despre ea, precum și atitudinea, tonul, stilul, maniera de prezentare a faptelor și ideilor. Rezultă că genurile ziaristice (ca și genurile literare) sunt categorii ale prezentării. Prezentarea presupune forma externă (structura, corelația dintre conținut și formă) și forma internă (atitudinea, tonul, stilul, maniera de înfățișare a faptelor și ideilor). Despre același eveniment, pe una și aceeași temă s-
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
s-ar putea scrie știri, articole, reportaje, anchete, pamflete sau și interviuri. Deci, conținutul ar putea fi, în general, același, diferă doar prezentarea. Opera ziaristică combină aspectul estetic cu cel științific. In practica ziaristică cunoașterea genurilor este importantă. Fiecare gen ziaristic se caracterizează prin: conținut informațional, însușiri structural-compoziționale și particularități stilistice. Aceste caracteristici pot fi considerate și posibile criterii de clasificare a genurilor publicistice. Genurile ziaristice pot fi clasificate în două mari grupe: genuri informative și genuri comentative. Genurile informative au
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
combină aspectul estetic cu cel științific. In practica ziaristică cunoașterea genurilor este importantă. Fiecare gen ziaristic se caracterizează prin: conținut informațional, însușiri structural-compoziționale și particularități stilistice. Aceste caracteristici pot fi considerate și posibile criterii de clasificare a genurilor publicistice. Genurile ziaristice pot fi clasificate în două mari grupe: genuri informative și genuri comentative. Genurile informative au, ca principală sarcină, difuzarea informației din cele mai diverse domenii de activitate (culturală, politică, economică, socială etc.). Încă de la primele ziare apărute în lume, genurile
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
în același timp știrea orientează, formează și educă publicul. Acest din urmă obiectiv se realizează prin selecția evenimentelor tratate, cât și prin faptul că știrea este , de multe ori, un "semnal", care va fi continuat, extins, aprofundat prin alte genuri ziaristice. Reportajul poate figura și între genurile informative. Genul se caracterizează prin implicarea ziaristului în evenimentul prezentat și prin folosirea de mijloace literar-plastice. Intr-o situație similară se află și interviul, gen care dezvăluie faptele, evenimentele, ideile prin intermediul discuției ziaristului cu
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
a unui reportaj, noutatea unei știri?" În interiorul fiecărui gen, clasificările în specii pot forma două criterii valabile pentru toate genurile: structural-compozițional și tematic. Desigur, la fiecare gen, există și criterii specifice de clasificare. Se pot face câteva observații: orice gen ziaristic trebuie să aibă, ca punct de pornire, fapte din realitate. Genurile se deosebesc între ele prin felul cum sunt înfățișate faptele selectate de ziarist. Unele genuri comunică, în primul rând, fapte, evenimente (știrea, reportajul, interviul), altele sunt destinate comunicării ideilor
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
genurile se pot clasifica pe domenii problematice: cultural, politic, economic, social, științific, sportiv. Conform aceluiași criteriu, cronica poate fi: politică, economică, socială, științifică, literară, artistică (teatrală, cinematografică, muzicală, plastică, de dans), de radio și televiziune, sportivă sau a divertismentului. Genurile ziaristice funcționează ca un sistem, în care elementele se pot interfera. În practica ziaristică se întâlnesc reportajul-anchetă, reportajul-interviu, reportajul-eseu, interviul-pamflet, ancheta-pamflet, articolul-pamflet. Fiecare din aceste genuri ๎și are importanța sa. Orice ierarhizare, din acest punct de vedere, nu se justifică
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
articolul-pamflet. Fiecare din aceste genuri ๎și are importanța sa. Orice ierarhizare, din acest punct de vedere, nu se justifică. Contribuția fotoreporterului în ziaristică a dat naștere unor genuri specifice: știrea foto, fotoreportajul, fotoancheta, fotocronica. Preluate din presa scrisă, genurile ziaristice și-au păstrat datele esențiale la radio și televiziune. Elemente specifice există pentru fiecare canal în parte. De exemplu, în presa scrisă cotidiană, știrea începe cu răspunsul la întrebarea când?, spre deosebire de aceeași știre la radio și televiziune, care trebuie să
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
De exemplu, în presa scrisă cotidiană, știrea începe cu răspunsul la întrebarea când?, spre deosebire de aceeași știre la radio și televiziune, care trebuie să de-a răspuns, înainte de toate, la întrebarea ce s-a întâmplat? Ca manieră de difuzare a genurilor ziaristice, specifică pentru radio și televiziune, este transmisiunea directă. Genul ziaristic poate fi ales de către ziarist, de aceea sunt necesare cunoștințele de bază referitoare la genuri. Cine nu știe ce genuri are la dispoziție pentru a-și exprima ideea ziaristică nu
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
la întrebarea când?, spre deosebire de aceeași știre la radio și televiziune, care trebuie să de-a răspuns, înainte de toate, la întrebarea ce s-a întâmplat? Ca manieră de difuzare a genurilor ziaristice, specifică pentru radio și televiziune, este transmisiunea directă. Genul ziaristic poate fi ales de către ziarist, de aceea sunt necesare cunoștințele de bază referitoare la genuri. Cine nu știe ce genuri are la dispoziție pentru a-și exprima ideea ziaristică nu poate nici să aleagă între multiple posibilități. Pe lângă cunoștințele despre
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
parte, ziaristul își formează și dezvoltă aptitudinile în vederea folosirii creatoare a cunoștințelor de specialitate. Numai în acest fel ziaristul va putea să redacteze operativ, inteligibil, convingător, variat. Astfel există gazetari care s-au specializat într-unul sau mai multe genuri ziaristice. De multe ori sunt apreciate de public opere ziaristice care nu respectă canoanele genului. Dar genurile ziaristice nu sunt încorsetate de reguli rigide. Astfel, nu există genuri în sine, ci numai opere ziaristice redactate în diferite genuri. Creația ziaristică trebuie
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
creatoare a cunoștințelor de specialitate. Numai în acest fel ziaristul va putea să redacteze operativ, inteligibil, convingător, variat. Astfel există gazetari care s-au specializat într-unul sau mai multe genuri ziaristice. De multe ori sunt apreciate de public opere ziaristice care nu respectă canoanele genului. Dar genurile ziaristice nu sunt încorsetate de reguli rigide. Astfel, nu există genuri în sine, ci numai opere ziaristice redactate în diferite genuri. Creația ziaristică trebuie totuși să țină seama de condițiile istorice, politice, sociale
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
fel ziaristul va putea să redacteze operativ, inteligibil, convingător, variat. Astfel există gazetari care s-au specializat într-unul sau mai multe genuri ziaristice. De multe ori sunt apreciate de public opere ziaristice care nu respectă canoanele genului. Dar genurile ziaristice nu sunt încorsetate de reguli rigide. Astfel, nu există genuri în sine, ci numai opere ziaristice redactate în diferite genuri. Creația ziaristică trebuie totuși să țină seama de condițiile istorice, politice, sociale, economice ale societății. Se pune întrebarea dacă orice
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
specializat într-unul sau mai multe genuri ziaristice. De multe ori sunt apreciate de public opere ziaristice care nu respectă canoanele genului. Dar genurile ziaristice nu sunt încorsetate de reguli rigide. Astfel, nu există genuri în sine, ci numai opere ziaristice redactate în diferite genuri. Creația ziaristică trebuie totuși să țină seama de condițiile istorice, politice, sociale, economice ale societății. Se pune întrebarea dacă orice temă poate fi tratată prin orice gen publicistic. Teme de mare anvergură, evenimente și fapte cu
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
care acesta o acordă (sau nu o acordă) unor teme, evenimente, fapte. Un celebru exemplu este "afacerea Dreyfus". Dintr-un fapt divers de spionaj, cazul s-a transformat într-o amplă campanie de presă, la care au concurat diferite genuri ziaristice, de la caricatură până la celebra polemică "Acuz" a lui Emile Zola. Operele aparținând aceluiași gen se pot "decupa" și analiza, găsindu-li-se notele comune, dar și deosebirile. Câteodată chiar "decupajul" dă naștere unor volume de eseuri, de reportaje, de interviuri
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
în jurul cărora gravitează întreaga operă a scriitorului. Întreaga operă a scriitorului este împărțită în următoarele serii: "Octogonul" - romane construite din elemente de fantastic și science-fiction, în prima parte a fiecărui roman, acesta dând și titlul cărții, urmat de un text ziaristic referitor la situatia politico-sociala din România post-decembrie 1989 ; "Arta Succesului" - cărțile din această serie au ca subiect autoeducarea și crearea unei personalități de succes prin elemente de psihologie aplicată; "Romane de dragoste" - romane în care personajele principale sunt „victime” ale
Pavel Coruț () [Corola-website/Science/300783_a_302112]
-
testament nu s-au rostit cuvântări iar pe corpul neînsuflețit a fost depusă o zvastică nazistă. Goga a fost înmormântat la București, la cimitirul Bellu. Ulterior trupul poetului a fost reînhumat la conacul său de la Ciucea, conform dorinței acestuia. Începuturile ziaristice ale poetului au fost legate de revista "Luceafărul", înființată, din inițiativa sa, la 1 iulie 1902, la Budapesta, alături de Al. Ciura și Oct. Tăslăuanu. Goga s-a menținut succesiv, ca redactor responsabil sau director, până în 1912. Apariția revistei "Luceafărul" s-
Octavian Goga () [Corola-website/Science/297356_a_298685]
-
Interviul a apărut ca expresie a neastâmpăratei curiozități a omului, a dorinței sale de cunoaștere. Omul s-a născut și a trăit sub zodia întrebării. În ziaristică cuvântul interviu are două sensuri: metodă de obținere a unor informații și gen ziaristic. Etimologia cuvântului interviu provine din limba engleză: interview, care se poate traduce și cu întrevedere. Aceste două sensuri se suprapun. Interviul este strâns legat de aproape toate genurile ziaristice, fiind un mijloc de culegere al informațiilor, o modalitate de realizare
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
are două sensuri: metodă de obținere a unor informații și gen ziaristic. Etimologia cuvântului interviu provine din limba engleză: interview, care se poate traduce și cu întrevedere. Aceste două sensuri se suprapun. Interviul este strâns legat de aproape toate genurile ziaristice, fiind un mijloc de culegere al informațiilor, o modalitate de realizare a documentării. În acest caz, întrevederea nu este făcută decât în vederea obținerii de la o persoană chestionată informații, relații despre problematica studiată. Spre deosebire de interviul propriu-zis, rolurile participanților sunt complet diferite
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
documentării. În acest caz, întrevederea nu este făcută decât în vederea obținerii de la o persoană chestionată informații, relații despre problematica studiată. Spre deosebire de interviul propriu-zis, rolurile participanților sunt complet diferite: "intervievatul reprezintă obiectul investigației, iar ziaristul subiectul cercetării." 1) Interviul ca gen ziaristic propriu-zis se constituie dintr-o serie de întrebări și răspunsuri. El este o întrevedere solicitată, provocată de ziarist. Rezultatul acestei întrevederi, convorbirea, este publicat în presă, difuzat la radio sau televiziune. Interviu trebuie să cuprindă următoarele etape: alegerea temei și
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
interlocutorului. Nu orice temă este aptă pentru a face obiectul unui interviu. Interviul poate răspunde unei sarcini la zi sau poate să urmărească realizarea unor obiective de durată ale publicației. Indiferent de scopul urmărit, de tema aleasă, interviul ca gen ziaristic presupune, înainte de toate, existența unui interlocutor care are ceva de spus. În absența acestuia tema propusă poate fi realizată prin reportaj, articol, consemnare sau orice alt gen publicistic. Astfel, o condiție a interviului este existența unui interlocutor depozitate de informație
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
va reuși. Dar bine cercetîndu-se terenul și având ținte limpezi înaintea ochilor, lucrul n-ar fi cu neputință și ne-ar fi folositor și nouă și cauzei romanice în genere. Iată dar un orizon larg, care se deschide noii întreprinderi ziaristice. Istoricește s-ar putea ocupa cu relațiile tradiționale, deși ajunse în desuetudine dintre Italia și țările dunărene române, politicește ar putea milita în favorul întărirei elementului nostru izolat din răsăritul Europei printr-o nouă influență de sânge romanic. După programă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe de alta cu acea superfluență de lingușire care dovedește ceva și mai rău și aduce aminte de casele de binefacere. Pîn-acum ni s-a întîmplat foarte adeseori să nu ne supărăm câtuși de puțin de opinia cea rea a ziaristicei străine și să nu ne bucurăm de părerea ei cea bună. Prea adeseori s-a întîmplat ca cea dîntîi să fie falsă, cea din urmă plătită, iar fabrica unora și altora e mai adeseori țara noastră chiar, în care vestiții
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pentru lăudabila osteneală {EminescuOpX 171} ce-și dă de-a dezmormânta documentele privitoare la țara noastră și recomandă ca exemplul acestui domn să fie imitat de orice bun român. Iar modestul d. Giuvara, "cunoscînd zelul cu care bătrânul " Romînul", stâlpul ziaristicei noastre, apără și încurajează cu părintească binevoință tot ce-ar putea face să propășească, fie întru cât de puțin, scumpa noastră literatură națională născândă, [î]i trimite cu preferință notița sa. " Articolul învățatului tânăr e intitulat Două manuscripte romane ale
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
slugarnici și supuși puterii vecine, pe care o batjocoriseră la Mazar Pașa, pentru ca îndată ce au venit la putere să-i facă cele mai mari concesiuni. Căci, îndată ce armiile rusești au început a lua fața pământului românesc pe tălpile lor, decanul ziaristicei liberale afirma că valoarea rublei e științific stabilită la 4 franci și nimeni să nu ducă grijă, căci reacția face din rublă numai o armă de opoziție. Iar când Rusia a dat guvernului, sub titlu de venituri ale moșiilor din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]