118 matches
-
Moldovei” pe care îi ruga „să spijinească literatura și să iubească limba națională.” Biblioteca Românească din anii 1821 și 18291834 își datora rezultatele colaborării dintre Damaschin Bojâncă, Ioan TrifuMaiorescu și Emanoil Gojdu - ceea ce însuma o contribuție la dezvoltarea și afirmarea ziaristicei române din prima jumătate a veacului trecut, apreciază cu temei Marian Petcu. * EMANUIL GOJDU (1802-1870), s-a născut în Oradea. Era de origine macedoromână. După cursurile făcute la liceul premonstratens din Oradea, în 1820-1821 a fost student la Academia de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
le amintim aici, în încheierea acestor repere biografice, desigur incomplete: „Independența de gândire, talentul lui și combativitatea lui, care nu a călcat niciodată regulile curteniei vor rămâne de-a pururi pilde pentru greaua profesiune de ziarist.“37 * În afara unei opere ziaristice masive, probabil fără precedent - din punct de vedere cantitativ - în istoria culturii românești, Constantin Bacalbașa și-a încercat forțele și în domeniul literaturii. A debutat, de altfel, în presă, în 1878, cu poezii lipsite de har și de clamatoare în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
locului unde s-au desfășurat lucrările „con gresului“ - la București sau la Iași). În realitate, „congresul“ din toamna anului 1871 nu a fost un congres al întregii prese române, ci numai al aceleia de nuanță liberală, convo carea acestei reuniuni ziaristice și politice fiind făcută din necesitatea din ce în ce mai acut resimțită de a se realiza o unitate a tuturor grupărilor liberale în vederea luptei ini țiate pentru răsturnarea regimului conservator. Ideea convocării unei reuniuni a reprezen taților pre sei române a fost enunțată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
strecurau în apă ca să pescuiască, înaintînd prin mlăștiniș. ACESTE "spatule" au putut fi văzute de către toți cei care au luat-o pe promenadele amenajate pentru public; acestea sînt specii rare pe coastele noastre. Această întrebuințare este foarte frecventă în relatările ziaristice scurte, fapt care permite precizarea identității persoanei menționate, precum se va vedea și la începutul depeșei următoare: T32 UN AL DOILEA INSPECTOR IMPLICAT ABUZ: Șeful poliției genoveze Urs Rechsteiner a cerut luni seara suspendarea unui al doilea polițist în urma unei
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a câștigat cu cel mai mare scor văzut vreodată" (Stott 79). Într-o observație grăitoare care dezvăluie de ce jurnalismul literar a găsit o cale de acces în această perioadă, William Stott afirmă că "pentru mulți oameni din anii treizeci stilul ziaristic a fost aparent compromis... Caracterul său ocolit - discrepanța dintre un eveniment și publicarea lui - a lăsat prea mult loc falsității" (83). Implicit, aceasta este ceea ce face obiectivarea cu știrile obiective, transformând experiența într-un obiect și falsificând cu ajutorul lui prin
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
o turnură lirică sau chiar colocvială. Graba redactării și eludarea unor etape, ce se resimt pe alocuri, nu împiedică Nostalgia paradisului a fi un închegat tratat de estetică și filosofie a culturii în viziune ortodoxă. În prima fază a carierei ziaristice, C. a dat la iveală și câteva proze scurte, „icoane” și „priveliști fugare”, interesante fiind îndeosebi impresiile de călătorie în Basarabia și în Transilvania. Excelente pagini memorialistice conținea și Coupo Santo, inclus de autor în Puncte cardinale în haos, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
și voie” (1917), la periodicele politice „Basarabia” (1919-1923), „Bessarabskii vestnik” (1919), dar și la săptămânalele de literatură „Cununa de spini” (1919) și „Poetul” (1921, 1931, 1937-1938), ultimul fiind editat și cu o versiune în rusește. T. are și alte proiecte ziaristice, dintre care unele se vor realiza. Între 1917 și 1932 conduce, în calitate de director, „Soldatul moldovan”, „gazetă politică pentru soldați și țărani”. Se adaugă, în aceeași intenție lăudabilă de culturalizare și de acțiune politică democratică, „Basarabia” (1929-1930) și „Cuvânt moldovenesc” (1926-1939
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290282_a_291611]
-
nemaiapărând, Cuba fiind reprezentată de Perez Roque, ministrul relațiilor externe. Probabil că Fidel a dorit să evite o situație jenantă când printre cei prezenți la "festivități" s-ar fi putut întâlni cu ex președintele Jorge Batlle, "partenerul" său de filipici ziaristice, cel care impusese ruperea relațiilor diplomatice bilaterale. S-au poate s-a gândit, având în vedere antecedentele vizitei sale în Chile pe vremea lui Allende, că-i mai bine să lase noua conducere de stânga din Uruguay să se consolideze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
intelectuale, această „regăsire” cu greu a echilibrului valorilor face, În fapt, ca redresarea națională să fie atît de greoaie, de incredibil de stângace, de „Împiedicată”, de pătată de toate acele „rele de suprafață” cum ar fi corupția, diletantismul politic și ziaristic, mafiile, câte sunt, supremația obraznică a banului și, Încă o dată, acea criză a identității națonale care ia mai degrabă false forme, erijând și Împingând „În sus, mereu În sus” inși care se reprezintă numai pe ei Înșiși, incapabili de acel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
bogată activitate jurnalistică, afirmându-se ca unul dintre cei mai prolifici și merituoși jurnaliști români din epoca de glorie a presei noastre. Participă din tinerețe la activitatea primelor cercuri social-democrate din România, debutând aici în presa anilor 1880. Adevăratul debut ziaristic și-l face însă în 1881 în cotidianul liberal Telegraful, scriind apoi, vreme de 54 de ani, la jurnale din mai toate orizonturile presei românești: social-democrată, radicală (Lupta), liberală, conservatoare. Ultimele decenii de viață și le dedică activității în redacțiile
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
UCI există deosebiri de vederi pe care „am început să le constatăm încă în perioada când delegația noastră de partid și de stat se afla în RPFI”. Gheorghiu-Dej i-ar fi spus atunci lui Tito că „unele cercuri politice și ziaristice reacționare din Occident ar putea interpreta această primire ca semn al apropierii noastre de Iugoslavia, pe seama slăbirii relațiilor de prietenie și colaborare frățească cu celelalte țări ale lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică”. „Noi considerăm - a subliniat Dej în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
parties, Republica Moldova. Iluzii electorale spulberate: "revoluția crizantemelor" La aproape un an după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, sistemul politic din Republică Moldova atinge un nivel de destabilizare și erodare imagologica fără de precedent. Calificativul "stat captiv" este preluat din textele ziaristice în declarațiile publice ale formatorilor de opinie și ale liderilor politici din țară. Mai mult, înalți funcționari europeni se pronunță public vizavi de controlul instituțiilor de stat concentrat în mâinile oligarhilor moldoveni. Într-un articol de opinie publicat în cotidianul
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
de răspuns oferite, de haina lingvistică utilizată etc. Uzual, întrebările îmbracă formulări cele de genul: „Care sunt problemele societății noastre care vă preocupă cel mai mult în prezent?”. În final, rezultatele oferite publicului larg sunt ambalate și ele în expresii ziaristice șoc de forma: „Românii se tem cel mai mult de ...” sau „Principala preocupare a românilor este ...”, când, de fapt, comentatorii ar trebui să arate ce variante au fost oferite oamenilor spre alegere și apoi s-o indice pe cea care
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
teatru din Zurich. „Fictiv” în sensul că litigiul nu a avut statut juridic și nici cadrul legal, conflictul reducîndu-se la o polemică încinsă la care au participat gazetarii și intelectualii elvețieni (precum Valentin Landmann și Kurt Imhof). În jargonul breslei ziaristice, evenimentul poartă numele de Reenactment, căruia cu greu i se poate găsi un echivalent românesc. Die Weltwochetrece drept ziar conservator, numai că elvețienii sînt de aceeași orientare.
Elveția în fața emigranților () [Corola-journal/Journalistic/3662_a_4987]
-
face viața din mine - unde mă duce. Una peste alta, am fost un haplea și sînt un haplea - nu iert nimic, nu las nimic. Și astăzi, ar trebui, practic, să las emisiunea de la ProTv, să-mi las toate celelalte atașuri ziaristice și să fac acest LA&I într-adevăr un ziar puternic, un ziar care să arbitreze diferitele tendințe de pe piața ideilor de la noi. Ce ați învățat din '89 încoace? Ar trebui să stau pe gînduri pînă să răspund la această
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
în franceză de Monseniorul Ghika. G. Călinescu îi observă fără cordialitate, în Istoria literaturii române, doar acuitatea viziunii creștine a lumii. Citez privirea mai largă a lui E. Lovinescu din capitolul Neosămănătorismul moldovean, cuprins în Evoluția prozei literare: „spirit vioi, ziaristic, format în redacție și în cafenea, cu simțul actualității și al proporției de moldovean bucureștenizat, care nu suspină numai după trecut și răzeșie, ci pune și probleme și, mai ales, știe să le îndrăgească pentru a fi în gustul publicului
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
N. Georgescu Încercând să sintetizăm ca pentru o revistă de înaltă cultură cum este "România literară", demersurile noastre ziaristice și revuistice 1) din ultimii doi ani, în speranța susținerii unui dialog pe tema editării lui Eminescu azi cu cei avizați, rețin următoarele trepte ale informației culese de-a lungul timpului. În raportul lui Titu Maiorescu 2) din 8 aprilie
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
părerea lor contează. Ei bine, nu contează absolut deloc: sub tăvălugul complicităților și-al ticăloșiei, urma lăsată de scrisul lor n-are decât consistența unor scame blege diseminate pe-un covor acoperit de zoaie. Ar fi, însă, un excelent exercițiu ziaristic să le arătăm acestor nemernici că putem trăi fără ei, deși ei nu pot trăi fără noi. Nici măcar atunci când ne fac una cu pământul. În ce mă privește, am să încerc să-mi scot din zestrea lingvistică vocabule precum iliescu
Gulerele roșii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13293_a_14618]
-
a unui amărît, amendat pentru un fleac. Lăsînd deoparte erorile de exprimare, nemulțumirile lui Ion Răducan sînt cea mai bună dovadă că omul de rînd știe ce se întîmplă în România în materie de mari infracțiuni. Tristețea din spatele acestei premiere ziaristice e că Nistorescu pare a fi constatat că editorialele sale sînt citite de reprezentanții Puterii doar ca niște comentarii strict personale. Simțind probabil că el nu e crezut ca editorialist, Nistorescu își asumă această scrisoare pe care o dă publicității
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
Gheorghe Grigurcu Să fim serioși: nu există, n-ar putea exista o graniță fermă între scrisul literar și cel așazis, frecvent cu nuanță peiorativă, ziaristic. Darul verbului, în jocul său infinit de conotații dătătoare de miraje, e la fel recognoscibil în ambele-i aplicații, la fel expus primejdiilor propriilor sale insuficiențe ori carenței de caracter. Oare un Arghezi, un Ion Vinea, un G. Călinescu, un
Un gazetar „de subțire“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2879_a_4204]
-
ținută și se schițează principiile unui statut demn al artistului liric. O galerie de portrete muzicale ale unor mari cântăreți, dirijori schițate cu finețe induc ideea evoluției artei cantului și a gustului muzical. La insistența Adei Brumaru, care cu instinct ziaristic a inteles ca acest aspect nu trebuie neglijat căci da măsură omului, Pântea amintește acțiunile pe care le-a organizat pentru țară după 1989 (strângere de fonduri prin concerte, casete etc. ajutoare umanitare, repararea bisericii din Praid, sensibilizarea autorităților luxemburgheze
O oglindă fidelă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17306_a_18631]
-
amână indefinit și ucigător conjuncția, voi fi taxat iute de pedanterie oțioasă. Și totuși, cum s-o spun? E limpede că dinspre lumea literară trebuie să vină disponibilitatea dialogală, dinspre școală trebuie să vină invitația și nesațiul cunoașterii, iar mediul ziaristic trebuie să asigure plasa de siguranță pentru „funambulismul“ celor înscriși în manejul interactiv. Alt minteri vom rămâne ca n snoava cu cei trei surzi. Scriitorii se vor considera pe mai departe nedoriți și, deci, inutili, profesorii se vor inhiba de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Foarță, de exemplu, te pot face să dai înapoi. Citite în volum, mult mai mult decît în revistă, aceste texte își arată dintr-o dată fața lor jurnalistică, în timp ce, apărute în săptămînal, ce ieșea în evidență era tocmai deosebirea de stilul ziaristic, carcasa stilistică sub care se ascundea faptul cotidian, pretextul. Pentru că ne așteptăm la literatură, vom fi surprinși de cît de ziaristice sînt în fond aceste tablete atît de baroc alambicate. Se înțelege că nu e vorba de un jurnalism informativ
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
arată dintr-o dată fața lor jurnalistică, în timp ce, apărute în săptămînal, ce ieșea în evidență era tocmai deosebirea de stilul ziaristic, carcasa stilistică sub care se ascundea faptul cotidian, pretextul. Pentru că ne așteptăm la literatură, vom fi surprinși de cît de ziaristice sînt în fond aceste tablete atît de baroc alambicate. Se înțelege că nu e vorba de un jurnalism informativ, nici vorbă, ci doar de un anumit tip de comentariu, de tip editorialistic mai degrabă, care brodează pe o temă oarecare
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
academismul" desuet și naiv, tratează filmul lui Leconte, ca și pe cel al lui Daldry, cu un dispreț deloc subțire: înainte de a-l acuza în termeni postmaoiști pe debutantul britanic că "nu știe să filmeze munca", n-a economisit ieftinătățile ziaristice în a scrie că rochiile lui Juliette Binoche (în rolul soției) joacă mai bine în filmul de față, decît actrița însăși - în fapt, admirabilă tocmai prin interpretarea ei degajată de efectele convenționale. Apariția bizară, dar performantă în funcționalitățile sale "non-profesioniste
Nihil sine litteratura... by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16321_a_17646]