118 matches
-
prin cap să revin la tuaregii. Și totuși, o serie de întâmplări surprinzătoare ce s-au petrecut nu demult în inima Saharei, la originea cărora s-a aflat o renumită competiție sportivă, mi-au atras atenția într-atât, încât spiritul ziaristic ce mi-a mai rămas - amintire a unor timpuri deja uitate - m-a îndemnat să încerc să denunț nenumăratele nedreptăți pe care le suportă în acest moment unul dintre cele mai nobile și legendare popoare din lume. Tuaregii, alături de care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
încearcă, realitatea din mintea mea nu-i alterată, iar cea din jur încă are culori frumoase, de ali(e?)nat sensibilități rănite. Ca întotdeauna, muzica este leacul stării de... Îi zic inconfort existențial, că sună nici pretențios, nici poetic, nici ziaristic. E demult cunoscută, verificată, lăudată capacitatea muzicii de a transporta psihicul ascultătorului în zone fără consistență, definiție sau graniță, unde fiecare găsește exact ce-i trebuie: liniște, furtună, Nirvana sau Jerihon (mai nou - Baghdad). De cele mai multe ori, eu am ales
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
alibi puterii politice contribuind la acea supușenie a scriitorului român față de regim. Manolescu, critic de poezie? Slăbuț! Nu mai reiau demonstrația lui Mincu, pe care o socotesc destul de convingătoare. Se poate face o listă întreagă (o altă listă!) de clișee ziaristice pe care Manolescu nu se sfia să le aplice când unora, când altora, într-un mod arbitrar. Stilul lui Manolescu? Critică impresionistă și condei sprinten. Ticurile călinesciene ridicate la rangul de judecăți estetice imuabile. Ce-l interesa era în primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
bogată activitate jurnalistică, afirmându-se ca unul dintre cei mai prolifici și merituoși jurnaliști români din epoca de glorie a presei noastre. Participă din tinerețe la activitatea primelor cercuri social-democrate din România, debutând aici în presa anilor 1880. Adevăratul debut ziaristic și-l face însă în 1881 în cotidianul liberal Telegraful, scriind apoi, vreme de 54 de ani, la jurnale din mai toate orizonturile presei românești: social-democrată, radicală (Lupta), liberală, conservatoare. Ultimele decenii de viață și le dedică activității în redacțiile
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
poet, - acum S-a dus pe cel mai jalnic drum... L-aș plânge dacă-n balamuc Destinul său n-ar fi mai bun. Căci până ieri a fost năuc Și nu e azi decât nebun. Indignarea în cercurile literare și ziaristice e mare. Grigore Ventura publică în l’Indépendance Roumaine o scrisoare de dezaprobare, intitulată O infamie. Atunci această afacere a provocat indignare, dar ereau mulți cari credeau, ca și Macedonski, cum că Eminescu e un pretins poet. Erea patima politică
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
imposibilul. Din buletinul economic ce ni se trimite voi alege prin urmare informațiile cari în adevăr ar putea să intereseze aici. Tot așa din articolele cari ni se trimit. (Articolele ar trebui firește să cuprindă lucruri din punct de vedere "ziaristic" interesante, ceea ce nu e cazul cu toate câte ni s-au trimis până acum). Mai țin să adaug că marile ziare elvețiene: Bund, Neue Zuricher Zeitung, National-Zeitung, adică ziare cari se ocupă într-o măsură mai largă și de situația
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
chestiuni românești, și a fost refuzat, pe motiv că au angajamente față de proprii corespondenți). Ar rămâne firește alte ziare de a doua mână, cari ar fi poate mai dispuse să accepte asemenea articole. Încă o dată însă: articolele trebuie să fie "ziaristic" interesante, și scurte (nu kilometrice, cum obișnuiesc specialiștii să le scrie) și întrucât se poate în directă legătură cu actualitatea, nu de generalități. Dar în privința plasării de articole nu am încă păreri definitive. Viitorul va arăta întrucât ne va fi
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
secție a "contrapropagandei pe cale ziaristică" compusă din câțiva redactori, cari să se ocupe esclusiv cu "articole-răspunsuri" cari trebuiesc date la articolele tendențioase sau greșite, apărute în presa străină. Atașatul de presă ar trimite firește articolele dușmănoase direct la secțiunea "contrapropagandei ziaristice" - și de acolo ar primi "articolul-răspuns" pe care el urmează să-l dea ziarului împricinat. În ce privește propaganda în străinătate pe alte căi decât cea ziaristică, îmi voi permite să Vă expun propunerile mele altădată". În Elveția, Lucian Blaga are ocazia
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
ea, nici nu-i mai arde de casă. D-abia mișcă. Că dacă nu ie interes...” De cealaltă parte - mirii, „scriitori de la diverse reviste, cu pas de înmormîntare și lungi bucle lustruite”, îi provoacă autorului speculații privind originea unor clișee ziaristice despre opțiunile militare ale României: „evoluția multor fecunde peruci de foburguri, îmi zic, e înspre ziaristică și nu Poezie. Din foburguri, de pildă, au fost transplantate în presa cotidiană cuvintele pe cari se patinează atît, de sentimente și interes. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
file cu o lesniciune de parcă i-ar fi dictat cineva. Gândurile i se înșirau ca mărgelele pe ață. Fumul de tutun îi învăluia capul ca un nouraș de vată, iar pe dușumele mucurile aruncate la întîmplare punctau pauzele inspirației lui ziaristice. Pe la cinci, când începea să se întunece, nu-i mai lipsea decât o încheiere de efect. Ca să-și scormonească avântul reciti tot articolul, mormăind și cu glas câte o frază ce i se părea mai sonoră și mai rotundă. "Bravo
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Farmecul Parizienei învinge toate obstacolele. Clorinde Balbi și Madeleine Forestier sunt maestre adevărate ale intrigilor politice de culise. Armele lor sunt șiretenia și seducția. Stăpânindu-și plăcerile, Madeleine Forestier se folosește de farmecul ei doar pentru a-și atinge scopurile ziaristice și politice. Spre deosebire de nuvelele lui Maupassant despre funcționarii de la ministere, în care medaliile soților sunt datorate adulterului feminin, Madeleine Forestier este un personaj nou, care reușește să-și promoveze soțul nu doar datorită farmecelor sale, ci mai ales datorită profesionalismului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
incidența plagiatului sau lucrări slabe, vădind o minte răvășită, cum ar fi „Sara pe deal” - și oricât ar fi trăit în continuare, după 1889, n-ar mai fi fost capabil de creații noi. Vorbele lui din amintita „Prefață” sunt înțelese „ziaristic”, adică aproape invers: „Avem convingerea nezdruncinată că, dacă mai trăia sănătos încă douăzeci de ani, el ar fi fost considerat fără putință de contestare ca unul din cei mai mari creatori de poezii din întreaga literatură a lumii. (Dacă Goethe
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
printre primele, dacă nu singurul care, miercuri sau joi, a ...expus ÎÎ dosarul. Mai mult decât altele. P: Da. (cu o expresie a feței care nu confirma faptul că acceptă explicitarea interlocutorului) H: Păi, asta-i. Un ... privilegiu public și ziaristic. La asta mă refer. Păi..(cu o voce care subliniază iritarea produsă de faptul că interlocutorul s-a putut gândi la o altă semnificație a termenului privilegiu decât cea pe care el, locutorul, a dorit să o transmită) P: Bun
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
prima parte a articolului „V.I. Lenin ziarist” (preluat din Presa noastră). • Anexa 4: articolul „Rușinea profesiunii noastre” (un atac la adresa postului de radio Europa Liberă). • Anexa 5: articolul „Un ziar scris de muncitori: Fusul și suveica”. • Anexa 6: articolul „Învățământul ziaristic În RPR”. • Anexa 7: Fotografii și portete din ziarele epocii (Lenin, Stalin, Tânăra Gardă, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Marx, Engels ș.a). Sub fiecare anexă se fac precizările de rigoare (ce reprezintă fiecare, sursa de unde este preluat documentul respectiv etc.). „Anexele” nu
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
39. Idem, op.cit., I, p. 260. 40. Victor V. Grecu, școala ardeleană și unitatea limbii române literare (Timișoara, 1973), p. 27. 41. Ion Budai-Deleanu, Scrieri lingvistice, p. 170. 42. petru Maior, op.cit., II, p. 218. 43. Ioan Lupaș, Din trecutul ziaristicei românești (Arad, 1916), p. 70. 44. M. Kogălniceanu, Scrieri alese, ed. Dan Simonescu (București, 1956), p. 209. 45. Adrian Marino, Iluminismul românesc: idei despre carte, editură, lectură, in: Limbă și literatură, 2/ 1977, pp. 419-428. 46. Ion Budai-Deleanu, op.cit., p.
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
muncă cu goarna, îi culcă cu goarna, îi pune la instrucție la cataramă, merg pe principiul înarmării întregului popor". Foarte multe bazaconii, care compromit socialismul în lume. De cele ce se petrece în comunele populare (sic!) s-au sesizat cercurile ziaristice din străinătate, au început să speculeze stările înapoiate de acolo. Sigur, au obținut rezultate în industrie, în construcția economică, au avut un ajutor mare din partea Uniunii Sovietice care s-a lăsat pe ea în detrimentul dezvoltării economiei Uniunii Sovietice și a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
A. Frunză. Redactori: Aurel Fortuna, I. St. Bănescu, Octavian Olinici. Secretar de redacție: I. Freamăt. Intenția revistei e de a aborda chestiuni social-cultural-artistice, în speranța „reînvierii vechii capitale moldovenești din vremurile apuse”. Rubrici: „Verzi și uscate”, „Propuneri și dorințe”, „Cronică”, „Ziaristice”, „Redacționale-administrative”, „Cronică literară și teatrală”. Semnează versuri D. Pânzaru, Aurel Cerna, Ion Covrig, Sorel Avramescu, E. Ar. Zaharia, N. Tăutu, Aurelian Tudor (Aurel Fediuc), iar publicistica, D. Pânzaru, Niculai Roșca, Leca Morariu, Traian Chelariu, Octavian Olinici ș.a. Traian Suhan propune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287081_a_288410]
-
mai larg ecou în medii școlare și universitare. Participă la activitatea primelor cercuri socialiste românești; în 1880, Constantin Dobrogeanu-Gherea îl însărcinează cu secretariatul revistei „România viitoare”, din care ar fi apărut un singur număr, în decembrie același an. Adevăratul debut ziaristic și-l face însă la „Telegraful” lui I. C. Fundescu, cotidian liberal de bună ținută publicistică, în septembrie 1881, când inaugurează aici o rubrică săptămânală, „Cronica”, semnată cu pseudonimul Bacon. A desfășurat, în continuare, fără întrerupere, vreme de 54 de ani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]