369 matches
-
a pitita. De fapt nu se poate stabili o distincție clară între poreclă și nume. În sat oamenii nu se strigau cu numele de botez, ci cu poreclele: Mantaroșie, Împușcatu, Marmporoșblanc, Pilelungă, Troscot, Usturoi, Udubeașcă etc. Personajele folosesc proverbele și zicătorile locului: Stare-ai bumben! Dau din coadă să ies din iarnă, aștezău, adică așa să-ți ajute Dumezău, salut când se țesea în război. Înjurătura la țăranul roman a fost o descărcare nervoasă pe toate necazurile care l-au apăsat
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > ACASĂ Autor: Ioan Adrian Trifan Publicat în: Ediția nr. 2244 din 21 februarie 2017 Toate Articolele Autorului ACASĂ Ascunde-mă în ghicitori și plânge-mă prin doine, grăiește-mă prin zicători și descifrează-mă din noime Și apoi caută-mă-n basme și povești cu feți-frumoși cu zmei și cu fantasme cu zânele din codrii neguroși Găsește-mă în dor și pune-mă-n icoane Așază-mă-n pridvor să mă
ACASĂ de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 by http://confluente.ro/ioan_adrian_trifan_1487701368.html [Corola-blog/BlogPost/367991_a_369320]
-
de Religie (mai precis Catehism ortodox, sub formă de povestire), 2 ore de Limba română (se învață cititul și scrisul), 2 ore de Literatura română (învățătorul le predă și le explică elevilor, interactiv, poveștile, basmele, legendele, snoavele, fabulele, proverbele și zicătorile românești), precum și 2 ore de Educație fizică și Sport; - la Ciclul gimnazial, deci clasele V-VIII (dintr-un total de 25 de ore - 5 ore x 5 zile): 2 ore de Religie (Catehism ortodox aprofundat, studiu biblic), 3 ore de
PARTEA 3/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1479670361.html [Corola-blog/BlogPost/384775_a_386104]
-
cel mai prețios pe care-l moștenesc copiii de la părinți, depozitul sacru lăsat de generațiile trecute”.Poetul Nichita Stănescu mărturisea: „Patria mea e limba română". Cu mult hâr, în graiul sau, poporul nostru a scos la lumină multe proverbe și zicători pline de învățăminte din bătrâni. La această sărbătoare, se cuvine să amintim la loc de cea mai mare cinste de făuritorul limbii române moderne, genialul nostru poet național, Mihai Eminescu, al cărui grâi a îmbrăcat haină celor mai înalte idei
ELOGIU LIMBII ROMÂNE -ELENA BUICA (TORONTO/CANADA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1440306103.html [Corola-blog/BlogPost/373804_a_375133]
-
a pitita. De fapt nu se poate stabili o distincție clară între poreclă și nume. În sat oamenii nu se strigau cu numele de botez, ci cu poreclele: Mantaroșie, Împușcatu, Marmporoșblanc, Pilelungă, Troscot, Usturoi, Udubeașcă etc. Personajele folosesc proverbele și zicătorile locului: Stare-ai bumben! Dau din coadă să ies din iarnă, aștezău, adică așa să-ți ajute Dumezău, salut când se țesea în război. Înjurătura la țăranul roman a fost o descărcare nervoasă pe toate necazurile care l-au apăsat
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
Câmpulung Muscel. Atunci când întâlnea oameni simpli, îmbrăcați în costume populare, îi asculta cu mare atenție, și memora foarte repede vorbele înțelepte ale acestor truditori ai ogoarelor, crescători de animale și neântrecuți în arta albinăritului, că tare o mai încâtau proverbele, zicătorile, strigatul ciobanilor peste văiule ce trimeteau ecouri prelungi până în vârf de munte, agugulitul feremcător al ciobănițelor, etc. și uite așa, ușurel-ușure... a luat cunoștință de tradițiile și obiceiurile locului. Toamna, în serile când o ducea vreo verișoară mai mare ca să
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1396856212.html [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
te rog rodul căutărilor mele de un an în istoria țiganilor din Țările Române. Vei avea surpinderea să vezi că au fost multe etnii denumite țigan, nu numai romii: http://confluente.ro/marian nutu carpaci 1465315849.html "Kashtaloul te lasă să mori", veche zicătoare culeasă de mine de la romii ursari din Ploiești Din copilăria mea am văzut și simțit dublul rasism, al românilor și al kashtaleilor. E un fapt general cunoscut de romi, și de kashtale deopotrivă. Deși sunt kashtale care nu au nimic
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1475249288.html [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
-
dialect, poate alcătui, în consonanță cu alte câteva cuvinte din aceeași familie lirică și lingvistică, adevărate capodopere poetice și poemice care așteaptă să fie spuse, scrise, cântate, compuse spre a desfunda izvoarele adevăratei poezii românești care, din doine, balade, cimilituri, zicători, bocete, blesteme, psalmi, versete își trag limpezile și inepuizabilele izvoare de limbă românească care încă adapă poezia mioritică autentică. Uneori este bine să știm că și noi avem o datorie de onoare față de Limba Eminească, nu doar libertatea de a
CONFESIUNI DESPRE ARTA DE A FACE ARTĂ (LIRICĂ)... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1471524521.html [Corola-blog/BlogPost/379619_a_380948]
-
țipe, Ne pese doar că suntem amândoi. Precum Brâncuși cu-a lui îngemănare Ce ține piatra strânsă pentru veci, Noi să simțim a brațelor prinsoare, Fiori nestinși ai degetelor reci. Și ca-ntr-un scris din datina străveche Cuprins în zicători și rugăciuni, Tu să rămâi la sufletu-mi pereche, Eu umărul pe care să te-aduni. Referință Bibliografică: Mă cheamă iar cu-a gândului chemare... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 249, Anul I, 06 septembrie 2011. Drepturi
MĂ CHEAMĂ IAR CU-A GÂNDULUI CHEMARE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ma_cheama_iar_cu_a_gandului_chemare_.html [Corola-blog/BlogPost/356124_a_357453]
-
zac/ Și-am să las cu jurământ,/ Pân` m-o baga în mormânt,/ Să nu-mi facă groapa-adânc,/ Să nu putrezesc curând./ Să putrezesc la cinci ani,/ Nu pă voia la dușmani,/ Dușmani și dușmancele/ Mi-au blestemat oasele.” Proverbele, zicătorile, vorbele de duh ori pildele de înțelepciune sunt și astăzi foarte mult gustate în Țigănești. Ele sunt adevărate expresii ale bunului simț popular, al unui caustic spirit de justiție și totodată cu mare valoare educativă. Mi-amintesc cât de sec
ELENA BUICĂ: ÎNTOARCEREA LA OBÂRŞII – O DRAGOSTE CE DUREAZĂ DE-APROAPE OPT DECENII! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_elena_buica_intoa_georgeta_resteman_1346065144.html [Corola-blog/BlogPost/355282_a_356611]
-
Cum greșeam ceva, numai ce o auzeai cu o pildă și începea: “Știi cum ai făcut tu acum? Ai făcut ca ăla ... ” și își desfășura pilda în care te simțeai strâns în chingi. Avea o tolbă plină de pilde, proverbe, zicători sau vorbe de duh. Cred că pentru fiecare greșeală omenească bunica avea în tolba ei un raspun. Și ca bunica, câți alți oameni înțelepți nu avea satul?” Vechile cântece populare din zona Teleormanului și rapsozii locurilor se regăsesc într-o
ELENA BUICĂ: ÎNTOARCEREA LA OBÂRŞII – O DRAGOSTE CE DUREAZĂ DE-APROAPE OPT DECENII! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_elena_buica_intoa_georgeta_resteman_1346065144.html [Corola-blog/BlogPost/355282_a_356611]
-
scris necazurile prin care am trecut. Mereu am mulțumit lui Dumnezeu". Debutează în volum: la 70 de ani: 2011 Creații populare. De prin lume adunate ... , apărut la Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2011. 2012 Colecția - poezie populară, cântece din bătrâni, vorbe și zicători, colinde , apărută la Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2012. Prin poezie își exprimă gândurile, sentimentele, emoțiile, trăirile, bucuriile sau necazurile vieții. Creațiile populare ale Mariței Grigor vin direct ,,cu dedicație", cum se spune, adică sunt scrise la modul concret din realitatea vieții
ARTICOL PUBLICAT DE VASILE BELE de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Marita_grigor_poet_popular_vasile_bele_1366361641.html [Corola-blog/BlogPost/345934_a_347263]
-
Ioan Gheorghiță este un căutător al esențelor, recurgând la simboluri pentru a-și materializa gândurile viguroase care se întind arborescent în spații nevăzute. „aveam cuvinte/ dar cuvintele au făcut aripi / și-au zburat în sintagme, și-n proverbe, și-n zicători / până când au trecut de soare/ până când mi-ai uibit și privirea lungă / cât dragotea de la un pol la celălalt pol” / ... ( Aveam...) Destrămarea timpului este motiv de îngrijorare și întristare. Cine ar putea apăra, opri această tainică destrămare „dacă nu iubirea
CRONICA. VOLUMUL “UNDEVA LA POARTA RAIULUI”, EDITURA EX PONTO, 2010, AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_volumul_undeva_la_poarta_ra_valentina_becart_1342944454.html [Corola-blog/BlogPost/366646_a_367975]
-
vor avea meditațiile și roadele reflecțiilor sale. Și totuși, el trăiește prin cuvintele sale ajunse până la noi, oamenii din ziua de azi. Și într-aceasta consistă miracolul cuvântului scris ori circulând din gură în gură prin intermediul folclorului, al proverbelor și zicătorilor populare atât de îndrăgite. Este știută Înțelepciunea lui Solomon, din Cartea Înțelepciunii. Ea este un izvor nesecat de gândire epică și lirică la care apelează toți scriitorii, extrăgând seva bogată existentă în ele și adaptându-le la contemporaneitate. Sunt mii
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1474260832.html [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
oportunitatea însușirii învățămintelor milenare izvorâte din înțelepciunea populară. Basmul, ca formă de cunoaștere, este genul literar capabil să transmită, cu ușurință, generației actuale valorile spirituale eterne ale românilor, punând bazele valorilor general umane, formând identitatea etnică. Alături de doine, proverbe, balade, zicători, basmele sunt patrimoniul spiritual al unei națiuni, ele reprezintă percepția lumii înconjurătoare. Basmele nu transmit doar moduri de gândire, ci și îmbogățesc volumul lexical al comunicării. Limbajul lor poetic contribuie la învățarea și păstrarea limbii române. Grup țintă: Elevii din
PROIECT „BASM ROMÂNESC” PENTRU ELEVII ROMÂNI DE PRETUTINDENI de INSTITUTUL EUDOXIU HURMUZACHI în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 by http://confluente.ro/Institutul_eudoxiu_hurmuzac_institutul_eudoxiu_hurmuzachi_1370382686.html [Corola-blog/BlogPost/346260_a_347589]
-
fericit alături de salvatorul ei. S-a dat startul activității prin interpretarea unor cântece vechi, culese de la bătrânii satului și pe care micuții le-au interpretat minunat. S-a continuat cu prezentarea unei șezători, în care s-au rostit cu generozitate zicători, glume, cântece, proverbe și alte ziceri specifice unui eveniment cum este claca. Mesele erau pline cu porumb fiert, gogoși calde, mere și covrigi, care au făcut deliciul invitaților. În sală era amenajat un adevărat mini-muzeu țărănesc, deoarece obiecte specifice portului
COMOARA NEPREŢUITĂ A ROMÂNILOR- de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Traditiile_comoara_nepretu_cornelia_viju_1365001821.html [Corola-blog/BlogPost/346035_a_347364]
-
limba noastră este: „tezaurul cel mai prețios pe care-l moștenesc copiii de la părinți, depozitul sacru lăsat de generațiile trecute”. Poetul Nichita Stănescu mărturisea: „Patria mea e limba română", iar harul poporului nostru a scos la lumină multe proverbe și zicători pline de învățăminte din bătrâni. La loc de cinste stă făuritorul limbii române moderne, genialul nostru poet național, Mihai Eminescu, al cărui grai a îmbrăcat haina celor mai înalte idei. Cuvântul, fie rostit prin viu grai, fie așternut în scrieri
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1439637111.html [Corola-blog/BlogPost/380795_a_382124]
-
inventiv și să oferi ascultătorilor muzică plăcută urechii. Am redactat emisiuni variate - de muzică ușoară, populară, cultă, emisiuni ocazionale, am semnat ilustrații muzicale pentru piesele de teatru radiofonic etc. Referitor la actualul tezaur folcloric românesc din Voivodina aș cita acea zicătoare din bătrâni: „Aveți bucate bune, dar nu le știți pune”. Talente avem, tineri muzicieni români instruiți, cu academii, avem, dar ceva ne lipsește. Nu-i adunăm pe toți laolaltă, nu le oferim tuturora prilej de a se exprima și nu
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte by http://uzp.org.ro/talente-avem-tineri-muzicieni-romani-instruiti-cu-academii-avem-dar-ceva-ne-lipseste/ [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
a izbutit să tipărească peste o sută de volume, unele în mai multe ediții, răspândite pe tot întinsul țării. A scris calendare, cântece de stea, istorioare, basme din popor, a tradus cărți de bună purtare, a strâns snoave, povești și zicători, a înmănucheat atâtea versuri din care a scos cântecul de petrecere bătrânesc. Anton Pann a fost căsătorit de trei ori cu trei femei mai tinere decât el și c a să nu pară diferența de vârstă prea mare între el
VIAŢA AMOROASĂ A LUI ANTON PANN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Viata_amoroasa_a_lui_anton_pann_ion_ionescu_bucovu_1351873860.html [Corola-blog/BlogPost/344986_a_346315]
-
ei creștine, în tot ce e frumos, bine, adevăr, armonie, splendoare, sublim, divin, prin ispită demonică ori prin toană mefistofelică. Nu poți re-aresta această Gândire ortodoxă național-universală de excepție, printr-o maladie cronică, politică, așa cum bântuia în Rusia anilor ’30, zicătoarea populară: „Oameni să fie, că un articol (penal)se găsește”, zicătoare ce devine 8 ani mai târziu, sentință capitală în baza deciziei Troicii Deosebite, a Direcției UNKVD din ținutul Krasnodar din 26 Septembrie 1938, privind distrugerea fizică a <>: „Oamenii erau
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450955721.html [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
sublim, divin, prin ispită demonică ori prin toană mefistofelică. Nu poți re-aresta această Gândire ortodoxă național-universală de excepție, printr-o maladie cronică, politică, așa cum bântuia în Rusia anilor ’30, zicătoarea populară: „Oameni să fie, că un articol (penal)se găsește”, zicătoare ce devine 8 ani mai târziu, sentință capitală în baza deciziei Troicii Deosebite, a Direcției UNKVD din ținutul Krasnodar din 26 Septembrie 1938, privind distrugerea fizică a <>: „Oamenii erau adesea împușcați nu pentru o vină, nu pentru ceea ce făcuseră, ci
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450955721.html [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
facultate, de muncă, pentru Phoenix și Colibri, pentru ardeleana, mărunțelul și nedeile transilvane, pentru târguri și iarmaroace, pentru Oituz, Smârdan, Flămânzi, pentru toate mănăstirile și schiturile din inima codrilor și din pustia orașelor, pentru Padeș, Bobâlna și Blaj, pentru proverbele, zicătorile și ghicitorile pline de tâlc, pentru Luceafărul, Amintirile din copilărie și Coana Chirița, pentru utrenii, vecernii și miezonoptici, pentru Miorița și Meșterul Manole, pentru Țara Făgărașului și Bruckentalul Sibiului, pentru Ilașcu, Chișinău, Ion Aldea Teodorovici, Cernăuți, Anastasia Lazariuc, Nicolae Botgros
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
bage de seamă că povățuiesc fără folos, sînt chelăresele cumpănite ale unei garderobe cu costume. De-acolo, pe măsură ce vine vorba, ies ba Mica Sirenă, ba mincinosul mincinoșilor și alți cetățeni pe care-i fabrică, la minut, jocurile de cuvinte și zicătorile: armăsari care se fac din țînțari, Caută-ceartă-cu-lumînarea, Somnul-Apelor. Un basm de cuvinte, într-o noapte cu lumină alburie, ca trecută prin sticla de lapte pe care un copil năzdrăvan i-o duce unui pui de vulpe cuminte. O vulpe prefăcută
Moșii roșii by Simona Vasilache [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
laiță, meliță, brăzdar, blid, opaiț, tingire, ciutură, ciubară, loitră, cușmă, clop, otavă, mejdii, vîlcede, etc. Cu ajutorul acestor cuvinte, Beniuc introduce pe cititor în mediul rustic și popular- asemenea lui Coșbuc și Goga. Din graiurile populare, Beniuc a cules expresii, proverbe, zicători, locuțiuni pe care le-a interferat, sau țesut, cum îi plăcea să spună, apoi în structura versurilor sale dându-le o nouă strălucire. Iată câteva exemple: a ți se face pielea găină:”A fost pe-aici odată un Horea / Vi
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? MIHAI BENIUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Personalitati_uitate_de_ce_mihai_beniuc.html [Corola-blog/BlogPost/356892_a_358221]
-
gârbovit de cei 93 de ani pe care îi căra în spinare, care avea o barbă lungă și albă ca patriarhii biblici. Era hâtru la vorbă și înțelept: la două, trei vorbe te atingea cu un proverb sau cu o zicătoare. Altfel era om gospodar, care muncea încă la vârsta lui iar în gospodăria lui era o ordine desăvârșită, cum aveam să văd de vreo câteva ori după vizita asta. Zice: —Să trăiești, domn’e șef, mult și bine și cu
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1456568909.html [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]