9 matches
-
individualizează printr-o bogăție cromatică a modelelor florale prezente pe obiectele de podoabă reprezentative cum ar fi „chindeauă” (chindeie), căpătâie, ștergare, merindare și covoare. Meșteșugurile identificate în sat ca fiind elementele definitorii ale vieții localnicilor au fost printre altele fierăritul, zidăritul învățat de la [[sași]], tâmplăritul sau „măsăritul” care o data cu înființarea [[Școala comunei Racovița#Școala inferioară de arte și meserii (1923-1939)|Școlii inferioare de arte și meserii]] din sat a dat adevărați meșteri populari în domeniu cum au fost Iosif Ignat și
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
de topit, furnal”. Dintre cele mai vechi și mai importante îndeletniciri ale locuitorilor din orașul Vașcău și satele aparținătoare se pot aminti: cultura cartofului și creșterea vitelor, prelucrarea fierului, olăritul, cioplitul în piatră de marmură, cojocăritul, cizmăritul, cioplitul în lemn, zidăritul și dulgheritul, fabricarea și valorificarea varului, fabricarea și valorificarea băuturilor spirtoase, morăritul, crâșmăritul. Până în secolul XIX Vașcăul a făcut parte din ținutul Beiușului, în 1886 Vașcăul apare ca plasă independentă de Beiuș, având 42 de localități. Populația localității Vașcău era
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
individualizează printr-o bogăție cromatică a modelelor florale prezente pe obiectele de podoabă reprezentative cum ar fi „chindeauă” (chindeie), căpătâie, ștergare, merindare și covoare. Meșteșugurile identificate în sat ca fiind elementele definitorii ale vieții localnicilor au fost printre altele fierăritul, zidăritul învățat de la sași, tâmplăritul sau „măsăritul” care o data cu înființarea Școlii inferioare de arte și meserii din sat a dat adevărați meșteri populari în domeniu cum au fost Iosif Ignat și Ioan Udrescu, autorii porții monumentale de la intrarea în Muzeul Tehnicii
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
după anul 1940 a străjuit intrarea pe teritoriul Uzinelor Mârșa și care în prezent are aceeași funcție la Muzeul Tehnicii Populare din Dumbrava Sibiului, începând din anul 1974. Meșterii care au făcut-o au fost Iosif Ignat și Ioan Udrescu. "Zidăritul" a fost o ocupație sezonieră a racovicenilor cu o tradiție îndelungată în sat și care a fost deprinsă de la sași. Prima mențiune despre zidăritul din Racovița este din anul 1820 când în actele Companiei a VII-a este menționat numele
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
începând din anul 1974. Meșterii care au făcut-o au fost Iosif Ignat și Ioan Udrescu. "Zidăritul" a fost o ocupație sezonieră a racovicenilor cu o tradiție îndelungată în sat și care a fost deprinsă de la sași. Prima mențiune despre zidăritul din Racovița este din anul 1820 când în actele Companiei a VII-a este menționat numele ucenicului zidar Moise Balea, care în 1847 era zidarul ei. Procesul de înlocuire a vechilor construcții din lemn cu cele de piatră și cărămidă
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
la Ludovic Orban. Decât răsplătirea etern ultragiatei Renata Weber cu demnitatea de europarlamentar din partea PNL. Și nu pentru românii cinefili, ci pentru toți românii, și cei care se duc la cules căpșune, și cei care se duc să lucreze în zidărit și cei amenințați cu expulzarea, fiindcă unii dintre compatrioții lor fură, și pentru cei de acasă rușinați de a se fi născut români. Fiecare dintre aceștia beneficiază fie și fără să sesizeze pe termen scurt, de schimbarea e drept lentă
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
3. Un studiu amplu despre șiretenia lui Ulise a realizat G. Patroni: Appunti di filosofia e di diritto omerici, 1947; Patroni susține că șiretenia lui Ulise este înțelepciune practică, e competență universală, polymechanie - căci Ulise se pricepea la toate: dulgherit, zidărit, navigat etc., adică este versat în toate artele practice (techne) ale lumii. Caracterul lui Ulise a fost pus sub semnul întrebării în Antichitate, mai ales în operele lui Pindar și Platon. Chestiunea este minuțios analizată de W.S. Stanford în
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
carne și măruntaie, pare angajat Într-o veșnică luptă cu gravitația. Toți se Întorceau. Da, reveneau la locurile pe care le părăsiseră. Ca să aibă unde veni, bineînțeles că trebuiau să plece. Cred că se duceau să-și procure materiale de zidărit, să-și facă pereții caselor și mai groși, pentru a avea unde se Întoarce. Dar uneori, deși mai rar, mai sînt și dintre aceia care pleacă fără să se mai Întoarcă vreodată... — Ce indicații poți să-mi dai? Spune-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
cu numărul 13 și puse una la mâna băiețelului Rafirei, care acum devenea al Inei, și același număr urma să-l pună și la mâna noii mame, Ina. Invidia încolțită cândva, în loc să se topească, adăugase noi dimensiuni la edificiul răzbunării zidărit de Olga în nopțile și zilele ei pline de zbuciumări. Și, ca și cum apele ar fi intrat în albia lor normală, purtând cu dezinvoltură o mască firească a aparențelor intră în salonul lehuzelor. În timp ce Olga îi prindea 1 bengalo - drăcos Inei
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]