25,411 matches
-
cîinele hoțul iese din cotețul păsărilor, gospodarul deschide ușa: - Bună seara! x x x Din prea multă iubire Pentru ca privirile muritorilor să nu mai ajungă până la tine am îndepărtat toate drumurile care duceau spre visele tale, am ridicat împrejurul tău ziduri groase și te-am ferit de tot ce te putea întina; De-abia tunci te-am pierdut definitiv! Referință Bibliografică: Întâlnire în noapte / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 265, Anul I, 22 septembrie 2011. Drepturi de Autor
ÎNTÂLNIRE ÎN NOAPTE de ION UNTARU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Intalnire_in_noapte.html [Corola-blog/BlogPost/348060_a_349389]
-
nu din acelea pe care le-au trăit în tinerețe. El cu greu se ținea drept, ea, în rochie de mireasă, aranjată, fardată, cu părul arzând ca un rug, părea eroina unui roman de epocă, gata să ia cu asalt zidurile Troiei ori să se arunce în vâltoarea unei lupte sentimentale cu orice risc! Puteai crede orice despre ei. Vârsta s-a topit undeva în neant, luându-i locul o adiere neașteptată de tinerețe. În atmosfera aceasta ireală era un sâmbure
MIREASA NEBUNĂ de HARRY ROSS în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/harry_ross_1411984352.html [Corola-blog/BlogPost/341074_a_342403]
-
pofta lor. Măritată sunt, am noduri La aripi, ca să nu zbor Peste râuri, peste poduri, Ca-ntr-o plasă un cocor. Măritată sunt, am strajă La al cărnii mele for, La exterior doar coajă, Gratii la interior... Măritată sunt, am ziduri La al temniței decor, Câte vise,-atâtea riduri..! Ceas de ceas închisă mor...
MĂRITATĂ... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 by http://confluente.ro/Maritata_romeo_tarhon_1371936301.html [Corola-blog/BlogPost/363865_a_365194]
-
iar mai apoi în fața ei au zidit și Calcedonul.(Herodot- sec V î. Hr., Istoria, IV, 144; /Polivie- sec. II î.Hr., Istoria IV, 38, 44). Inițial Împăratul Constantin cel Mare se orientase spre construirea noii capitale la Troia, unde ridică chiar zidurile exterioare ale Cetății. Grație intervenției divine, care exprimă voința Domnului Iisus Hristos, Constantin alege Bizanțul. (Sozomen, P.G. 67, col. 936- II, 3). Gestul Împăratului exprimă în egală măsură curaj, înțelepciune, justă măsură privind poziția geografică, iscusință strategică și o deosebită
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Gestul Împăratului exprimă în egală măsură curaj, înțelepciune, justă măsură privind poziția geografică, iscusință strategică și o deosebită cumpătare politică și administrativă. El a intuit peste timp și în timp toate realizările culturale și civilizatoare ale divinei Cetăți. Îmbrățișată de ziduri înalte și de apa mării, Cetatea celor Șapte Coline- simbolizează inima imperiului creștin și sufletul Bisericii Ortodoxe. Alegerea locului pentru noua capitală, spunea Uspensky, și crearea unui oraș istoric internațional reprezintă una dintre cele mai mari reușite ale inteligenței politice
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
care s-a lansat și volumul „Principiile cercetării martirologice” (Editura Christiana) realizat de prof. dr. Ilie Bădescu, lector dr. Andreea Băndoiu și prof. dr. Pavel Chirilă. Vizita la închisoarea Jilava, fortul 13, a fost un ultim punct al agendei simpozionului. Zidurile, azi ruine, ale unui loc încărcat de istorie tristă, încă provoacă fiori în sufletele celor care le revăd, sau ale celor care le văd pentru prima dată. Prof. dr. Vasile Mihoc, împreună cu prof. dr. Georgios Metallinos, a condus o slujbă
PRIMUL SIMPOZION INTERNATIONAL DE MARTIROLOGIE DIN ROMANIA de MĂDĂLINA CORINA DIACONU în ediţia nr. 99 din 09 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Primul_simpozion_international_de_martirologie_din_romania.html [Corola-blog/BlogPost/348255_a_349584]
-
bănci într-un liceu . Și când la urmă veți găsi o mică inimă Al cărei puls iradiază raze luminoase Luați-o usor în mâini și aruncați-o în sus Și-atunci i se vor desface aripile Bătând spre înalt dincolo de zidul gol al neantului. Referință Bibliografică: Analiza Spontană / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 323, Anul I, 19 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Condur : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ANALIZA SPONTANĂ de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Analiza_spontana_0.html [Corola-blog/BlogPost/348437_a_349766]
-
am îmbrăcat la loc. L-am pus apoi în pătură și folie de supraviețuire. Nu am lăsat-o pe mamă să-l ia în brațe, pentru că șiroia apa de pe ea. Am trimis-o să se schimbe (femeile se schimbau lângă zidurile portului, pe piatră, două voluntare țineau două pături în V, pentru ca ele să aibă un pic de intimitate). Femeia începuse să umble dezorietată pe acolo, nu știam ce să fac cu copilul ei care plângea necontenit. Și am început să
„Bebelușul plângea, așa că am început să-i cânt...Happy Birthday. Apoi i-a căzut capul într-o parte...” by https://republica.ro/voluntar-in-taberele-de-refugiac-i [Corola-blog/BlogPost/337789_a_339118]
-
în el scoate apa secundei și din piatră vie și din piatră moartă să-și spele mâinile de aceea lupul poartă foamea la gât transparentă păsări cad dintre aripi ținându-se de mânerele copacilor tăiați înainte de a intra în statistici ziduri cu pletele verzi vin de la crâșmă pe trei cărări de cărămidă fire din părul frumuseții rămân în dinții oglinzii când se piaptănă boala petrece majoratul la pensie lumea cade din ea însăși și oamenii nu mai încap în dumnezeul lor
ÎN DRUM CĂTRE ÎNAPOI de VASILE PIN în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/vasile_pin_1407412541.html [Corola-blog/BlogPost/353771_a_355100]
-
folk/viking, TYR a luat naștere în 1998, pe vremea când membrii trupei aveau doar 17 ani. Muzică formației este puternic inspirată de mitologia nordică, muzica tradițională a Insulelor Feroe precum și muzica heavy metal. 'Misiunea formației TYR este de a dărâma zidurile construite între orice gen de metal apărut în toți acești ani. Power, doom, black, progressive, gothic, viking, folk, ethnic sau epic metal. Astfel de ziduri nu fac decât să distrugă idei.' declară trupa. O trupă deloc străină pentru publicul român
Finntroll, TYR si Skalmold vor concerta la Bucuresti, intr-un show intitulat sugestiv "The Trolls Are Coming!". by http://www.zilesinopti.ro/articole/5882/finntroll-tyr-si-skalmold-vor-concerta-la-bucuresti-intr-un-show-intitulat-sugestiv-the-trolls-are-coming [Corola-blog/BlogPost/98000_a_99292]
-
muzica tradițională a Insulelor Feroe precum și muzica heavy metal. 'Misiunea formației TYR este de a dărâma zidurile construite între orice gen de metal apărut în toți acești ani. Power, doom, black, progressive, gothic, viking, folk, ethnic sau epic metal. Astfel de ziduri nu fac decât să distrugă idei.' declară trupa. O trupă deloc străină pentru publicul român, Tyr a concertat în cadrul celebrelor turnee Paganfest și Black Sails Over Europe, concertând alături de Ensiferm, Eluveitie, Turisas, Korpiklaani, Amon Amarth sau Alestorm. Formația își va
Finntroll, TYR si Skalmold vor concerta la Bucuresti, intr-un show intitulat sugestiv "The Trolls Are Coming!". by http://www.zilesinopti.ro/articole/5882/finntroll-tyr-si-skalmold-vor-concerta-la-bucuresti-intr-un-show-intitulat-sugestiv-the-trolls-are-coming [Corola-blog/BlogPost/98000_a_99292]
-
de pictorul Lucian Bulătan, care a venit de la Craiova împreună cu soția. După-amiază, a avut loc vizitarea Bisericii Reformate, construite în sec. al XVII-lea-al XVIII-lea, la intrarea căreia pot fi admirate două sculpturi funerare romane reprezentând doi lei. Zidurile acestei biserici au încorporate mai multe monumente funerare romane și conține morminte din perioada Renașterii. În continuare, a fost vizitată Capela Romanică (Rotonda), monument istoric din sec. al XI-lea-al XIII-lea, singura rotondă încă în picioare din țară
SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_poeziei_la_geoag_al_florin_tene_1377524469.html [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]
-
Acasa > Poeme > Devotament > O SFÂNTĂ FORTĂREAȚĂ Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 1395 din 26 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Am construit, cu tine, o sfântă fortăreață Din lacrima durerii si muzica cerească Cu ziduri de iubire și portal de patimi. Pân' la cer se-nalță, în veșnicii... semeață. Când timpul aripi prinde, că-i lege-n Univers, In fortăreața noastră, dup‘al ei portal Ne cresc liane-n inimi și-n suflet gențiane Ce
O SFÂNTĂ FORTĂREAȚĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 by http://confluente.ro/doina_theiss_1414333260.html [Corola-blog/BlogPost/379643_a_380972]
-
este un rebus ne dezlegat, plin de criptograme care nu pot fi elucidate cu ușurință, dar care odată ce și-au găsit cheile, dau o satisfacție deosebită. Salturile imagistice ale poeziei calcă istoria balcanică de la TROIA la Pietroasele de Buzău, descoperind ziduri de trăiri și tezaure pline de semnificații. Astfel Cloșca cu Puii de Aur este coborâtă din neant în spațiul terestru. Coordonatele geografice venite din orizonturi imprevizibile surprind Golfstreamul, acel curent cald care întretaie meridianul de la Greenwich sugerând subtil nemișcarea în
SFERELE POEZIEI LUI NICOLAE SÂRBU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Sferele_poeziei_lui_nicolae_s_rbu.html [Corola-blog/BlogPost/360744_a_362073]
-
cuvânt să schimb Prin camerele vieții mă tot plimb Balanța lumii, spre absurd se-nclină Simt printre degete curgând făină Ciudată moară-a unui anotimp Și măcinând frânturi dintr-un olimp Pe o hârtie de tipar, velină Oglinzile, oglinzi reflectă, ziduri De ce-ai voit în ele să te-nsinguri Când luptele se dau numai în ringuri Și fețele învingătorilor au riduri?! Asumă-ți bătăliile rămase Cu ultimul ecou ascuns în oase! Referință Bibliografică: Oglinzile oglinzi reflectă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN
OGLINZILE OGLINZI REFLECTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Oglinzile_oglinzi_reflecta_ion_untaru_1327484524.html [Corola-blog/BlogPost/360628_a_361957]
-
Marea Cortez... San Antonio, bijuteria Texas-ului, și râul lui fermecat, din adâncul pământului... New Orleans, orașul pe jumătate francez al vrăjitoarei Marie Laveau, regina voodoo, al jazz-ului si al marelui Mississippi... Ori poate Cipru, insula shakespearianului Otello cu zidul ei venețian, cu fortărețele, amfiteatrele și vestigiile sale, cu Nicosia, capitala cea disputată și împărțita între două țări... Ori Grecia, cu legendele și zeii ei, care au coborât azi în fiecare dintre oamenii mării... Sunt locuri pe care memoria le-
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
privite din unghiuri cât mai diferite de propaganda oficială.”. Dânsul are opinia sa în ceea ce privește „libertatea de a gândi altfel ne creează probleme”, iar „cine iese din gloată și nu urmărește orbește ceea ce declară mai marii ai zilei, este pus la zidul infamiei”. Această declarație o face pornind de la propria experiență când a întâmpinat reacția marii elite științifice fidelă legilor clasice ale fizicii. Personalitatea complexă, Florentin Smarandache, a ieșit din standardul axiomelor, ipotezelor, legiferărilor, a rupt barierele actualelor teorii deschizând drumul spre
UN SAVANT ROMÂN PE SCENA ŞTIINŢEI MONDIALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_un_sav_ion_nalbitoru_1360171788.html [Corola-blog/BlogPost/351757_a_353086]
-
a vieții lui, aceea de a umbla haihui dintr-un loc în altul. Trebuia, deci, ca ajungând în cetate, să fie cu mare băgare de seamă! Tragodas aflase câte ceva despre asediul cetății Atalya de către armata persană. Totuși, zărind de departe zidurile înalte și cenușii ale cetății și văzând puzderia de corturi strălucitoare ale păgânilor întinse pe câmpia din fața cetății, inima i se făcu cât un purice. Fu apucat de un tremur cumplit al picioarelor, iar pielea de pe spinare începu să i
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
de căpăstru. Odată cu răsăritul lunii, mari și arămii, întunericul din jur se mai risipi, iar Tragodas, recăpătându-și speranța, simți că este în stare să se îndrepte exact într-acolo unde mergea și luna. Și cum luna se îndrepta spre zidurile crenelate ale cetății, se hotărî și el să încerce să meargă într-acolo. Cu pași șovăielnici ajunsese în preajma corturilor din tabăra păgână, ascunzându-se de mai multe ori printre scaieți și boscheți de măceși. Ce va face însă mai departe
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
un loc unde malurile se îndulciră și viroaga păru că se sfârșește. Simți apa rece mușcându-i picioarele goale care-l dureau de atâtea lovituri și înțepături. Încercă să se dumirească pe unde se află și tresări văzând deasupra capului zidurile impunătoare ale cetății. Oare perșii erau departe? Nici n-apucă să se bucure de izbânda sa și să-și pună întrebarea că și auzi niște pași prin preajmă, pesemne ai unei străji. S-a trântit numaidecât cu fața la pământ, rămânând nemișcat
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
lângă un trunchi scorburos de salcie. Căută din nou să se dumirească unde se află. Bucuria i-a fost imensă, căci locul în care ajunsese i se păru cunoscut! Chiar pe lângă el trecea o cărare pe care o știa. Iar zidurile cetății din acea parte îi erau cunoscute. Reușise cu adevărat! Dintr-un salt a ajuns pe malul celălalt al șanțului, acolo unde știa că există o intrare tainică, printr-o adâncitură precum o vizuină, care ducea într-o galerie întortochiată
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
erau cunoscute. Reușise cu adevărat! Dintr-un salt a ajuns pe malul celălalt al șanțului, acolo unde știa că există o intrare tainică, printr-o adâncitură precum o vizuină, care ducea într-o galerie întortochiată pe sub pământ și ajungea dincolo de zidul cetății. Ca orice cerșetor care se respectă, mai folosise și în vremurile bune acest drum ca să ajungă în cetate, căci pe poartă nu era întotdeauna comod să pătrundă, fiind înhățat repede de paznici și alungat, așa cum se întâmpla cu orice
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
dădea primăvară îl rugăm pe diriginte să ne lase să facem meditația în cimitir unde erau amenajate diverse mese, iar cadrul natural cu arbori destul de bătrâni era foarte plăcut. Cu oarecare rezerve dirigintele un profesor foarte generos ne elibera dintre zidurile școlii profesionale. Condiția eliberării era să ne formăm grupe de căte 4 elevi după care ne dădea un bilet de voie. Aici aveam să cunosc ceva ce nu știam încă până atunci. Într-o zi a venit la noi o
CUNOŞTINŢA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ciclul_casa_de_sub_magulice_cunostin_mihai_leonte_1346580842.html [Corola-blog/BlogPost/343900_a_345229]
-
niciodată același. Nu primea nici un fel de explicații și dealtfel nu explicații dorea de la ea. Să fi fost o vară pierdută? Ei bine, nu a fost să fie așa. După ceva timp, în împrejurări în care tot ceea ce este dincolo de “zidurile” cazărmii capătă o semnificație aparte, avea să înțeleagă, să simtă mai mult. Să întâlnești, în această conjuctură, pe cineva care cunoaște aceleași locuri ca și tine, mai mult poate, să găsiți chiar cunoștințe comune, constituie o bucurie de nedescris. ............................................................................................................................... - Cam
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
Ionică a bucuriilor noastre Cu numele care întinerește timpurile ICTERUL Îngălbenesc De acel sânge rece De lexicograf De ce nu au scos Din dicționar cel puțin Acel cuvânt CRETA DISPERĂRII Peisajul neprevăzut În ochii noștri plastic Pietre și lespezi zidea înconjurând Zidurile știau Cum se prea mărea imposibilitatea Când cădea asfințitul În ochii noștri ploua Căile largi ne aminteau Și noi ca niște copii Pe asfalt desenam amintirile Cu creta multicoloră A disperării CÂNTECUL COCOȘULUI Este melodia care amintește moartea Viselor Posibilitatea
POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1403519324.html [Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636]