91 matches
-
numar total de cititori:cititori- numar de abonati:abonati->accesari / articol->accesari / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. ANOTIMPUL BUCURIEI, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 2317 din 05 mai 2017. În dor aprins de absolut Dând frumuseții început, Zidit-a Dumnezeu fecioară Și a numit-o primăvară. Strângând lumina-n cingători Sub ochii noștri muritori, În trup de lut i-a încolțit Sămânța vieții... și-a rodit. A plâns în ploi, iar cerul mut I-a dat pământului tribut
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
ceruri ne-a zâmbit. Când vântu-ncepe a tămâia Desăvârșind lucrarea Sa, Se-nalță-n cer miros de flori Și de-nviere-n sărbători. Și i-a dat Dumnezeu și nume ... Citește mai mult În dor aprins de absolutDând frumuseții început,Zidit-a Dumnezeu fecioarăși a numit-o primăvară.Strângând lumina-n cingătoriSub ochii noștri muritori,În trup de lut i-a încolțitSămânța vieții... și-a rodit.A plâns în ploi, iar cerul mutI-a dat pământului tribut,Veșmânt ales, cu fir
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
dezamăgirea, frustrarea și disperarea pe care i-o va aduce conștiința înstrăinării de propria identitate să fie disforică și distructivă. Șocul nu se produce și nu lasă urme durabile dacă nu i te deschizi cu o disponibilitate aventuros-binevoitoare, rămânând ca zidit în reflexele de autoapărare care operează prin asimilări și excluderi. Blocajul are loc dacă te lași prins, prin dresaj cultural de o opacitate îndărătnică, încât orice excitație sau incitație să se lovească de fatum-ul existențial și spiritual care ești
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
varianta b). “ ... Această sfântă și Dum- nezeiască biserică, unde se prăznuiește Hramul „Aducerii în biserică„ și se cinstește Hramul „Sf. Ierarh Nicolae„ este zidită din temelie și cu toată osteneala și cheltuiala mai jos numiților ctitori de au săvârșit de zidit la leahtul 1791 de popa Ion Pleșescu i popa Medeși Pleșescu i diaconul Marin Pleșescu cu frații lui (...) și alții (...), trecând vreme multă la mijloc până în anul 1800 învrednicindu-se mai sus numiții ctitori de au înfrumusețat-o cu zugrăvire
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1412740524.html [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
adapă Iar codrul și câmpia ne sunt frați. * Nestăpânit de veacuri ne-e neamul Chiar dacă mulți ne-au vrut ca sclavi ai lor, Tot una-i tracul, vlahul, sau olteanul, Tot una-i limba-n cântecul de dor! * În ADN zidit ne stă cuvântul, Mulți spun că de la ei e-mprumutat Și de sub tălpi ne-au vrut a lua pământul Dar neamul nostru rămasă neschimbat! * Și-atâți voitau să ne cucerească Dar nația noastră i-a asimilat, Că-i Dacia sau Țara
NEMURITORI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1440788238.html [Corola-blog/BlogPost/340132_a_341461]
-
Eu nu râvnesc la vreo coroană, Căci dat îmi e să ar cu plugul; Cât nu-s de rasă ariană, Îmi strâng sărman în pumn belșugul. Eu nu râvnesc la vreo coroană Căci n-am blazonul de noblețe, Nici de zidit nu am vreo Ană, Deci muza n-o să mă răsfețe. Eu nu râvnesc la vreo coroană, Și neîncoronat va fi să mor - Cât stihul mi-i doar mie hrană, Rămân doar scribul din popor . Fiți voi cu aurul pe frunte
EU NU RÂVNESC LA VREO COROANĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_parlea_1403447559.html [Corola-blog/BlogPost/343070_a_344399]
-
stearpă. Cant 6.6; 3. Buzele tale sunt ca un fir de cârmâz, și gura ta este drăguță; obrazul tău este ca o jumătate de rodie, sub marama ta. Cant 6.7; 4. Gâtul tău este ca turnul lui David, zidit ca să fie o casă de arme; o mie de scuturi atârnă de el, toate scuturi de viteji. Cant 7.4; Neem 3.19; 5. Amândouă țâțele tale sunt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare care pasc între
ROMÂNIA – PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBILIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1422332945.html [Corola-blog/BlogPost/359101_a_360430]
-
și nici una din ele nu este stearpă. 3. Buzele tale sînt ca un fir de cîrmîz, și gura ta este drăguță; obrazul tău este ca o jumătate de rodie, supt măhrama ta. 4. Gîtul tău este ca turnul lui David, zidit ca să fie o casă de arme; o mie de scuturi atîrnă de el, toate scuturi de viteji. 5. Amîndouă țîțele tale sînt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare, cari pasc între crini. 6. Pînă se răcorește ziua
ROMÂNIA – PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBILIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1422332945.html [Corola-blog/BlogPost/359101_a_360430]
-
rost S-a culcat în iesle; nu fără rost este chemat la înscrierea lui August împăratul. Toate sunt pentru ceva, și către ceva, și cu închipuire. Hristos Se naște din Fecioară ca să-l îndrepte pe Adam cel întâi zidit, cel zidit din pământul fecioară, din țărână. Se înfașă cu scutece ca să dezlege lanțurile păcatelor noastre, să dezlege legăturile cu legături, după graiul cel zis că fiecare se strânge cu legăturile păcatelor. Sâni a supt ca să izvorască laptele darului, pe care l-
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481264457.html [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
în depărtare. Bat la porți fără stăpân, destinul le-a fost hapsân, cerul le-a trimis îndemn și-au rămas doar cruci de lemn. Ascult urletul de lup, rădăcini din trup se rup, veghez sufletul rănit, din cuvânt de ”dor” zidit... Referință Bibliografică: MARTURISIRI / Mariana Petrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2032, Anul VI, 24 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Petrache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
MARTURISIRI de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 by http://confluente.ro/mariana_petrache_1469382552.html [Corola-blog/BlogPost/385190_a_386519]
-
Nu răstingniți Poeții, C - au îndrăznit....! Că timpul îl măsoară în plecări, Format A4 are spațiul lor Și se purifică - n dureri Și în...de ce ? Nu - i răstigniți ! Că din Femeie, idol și - au cioplit Și - altarul lor Pe sîni zidit Nu - i către răsărit. Nu - i răstigniți ! Poeții...ah !...Poeții Nu știu ce fac Nu știu ce vor Se vînd ușor, Naiv, Oricui, Oricînd, Nu pe arginți Ci pe flori Și cuvinte... Nu răstigniți Poeții ! GABRIELA BLĂNARIU Referință Bibliografică: Nu - i răstigniți ! / Gabriela Blănariu
I RĂSTIGNIŢI ! de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 by http://confluente.ro/Nu_i_rastigniti_gabriela_blanariu_1374843964.html [Corola-blog/BlogPost/349644_a_350973]
-
noastră la veșnicia lui Dumnezeu este numai relativă, pe baza experienței „veșniciei” timpului liturgic al comuniunii în Biserică. [103] Timpul liturgic al Bisericii transformă succesiunea temporală în mărturie sărbătorească a prezentului mântuirii. Întruparea Logosului ca nemijlocire a comuniunii personale a ziditului cu neziditul, a Ierusalimului istoric cu cel ceresc, poate fi o nouă realitate existențială prin care se desființează continuitatea timpului, temporalitatea ca înrobire a „anteriorului” și a „posteriorului”, interpunându-se în timp durata unei comuniuni naturale a omului cu Dumnezeu
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Ierusalimul_cel_pamantesc_si_ceresc_aflat_intre_istorie_si_eshatologie.html [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
o prelungire nesfârșită și nelimitată a succesiunii temporale, ci la prezentul relației de dragoste, la acel mod de exitență care îl restabilește pe om în deplinătatea adevărului transpus în Ierusalimul pradisiac, edenic. Întruparea Logosului ca nemijlocire a comuniunii personale a ziditului cu neziditul, a Ierusalimului istoric cu cel ceresc, poate fi o nouă realitate existențială prin care se desființează continuitatea timpului, temporalitatea ca înrobire a „anteriorului” și a „posteriorului”, interpunându-se în timp durata unei comuniuni naturale a omului cu Dumnezeu
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Ierusalimul_cel_pamantesc_si_ceresc_aflat_intre_istorie_si_eshatologie.html [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
tarnavschi, Op. cit., p. 96 [48] 2 Regi 7, 5 [49] 3 Regi 8 [50] Amintesc în treacăt Palatul Tronului, unde primea audiențe; Palatul cedrilor cu dimensiunile sale impresionante și cu multe coloane de cedri, Palatul zidit pentru sine și cel zidit pentru soția sa precum și impresionantul Templu. A se vedea în acest sens Pr. Prof. Dr. Nicolae Neaga, Orientul antic..., p. 27 sau Monumente de arhitectură din epoca Vechiului Testament, în revista „Mitropolia Banatului”, Timișoara, nr. 7 - 12, 1960, p. 124
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Ierusalimul_cel_pamantesc_si_ceresc_aflat_intre_istorie_si_eshatologie.html [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
mai mult Într-o cădere,aș vrea cât mai târzie,pe care-o aștept cu spaimă,momentul de singurătatecare o să se întâmple,o alunecare moale,duioasă ca un cântec,când ultimele roadesunt putrede pe tâmple.Atât amar de ani, înțelepciune,zidit-ai înăuntruun templu prea umilși nu mi-ai dat puterea,chircită-n rugăciune,să pot privi cerul,cu suflet de copil !.... XVII. ÎN BELLU, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2065 din 26 august 2016. Azi a venit toamna
CRISTINA CREȚU by http://confluente.ro/articole/cristina_cre%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
Ultim, se trage și domnia (aparent, oximoronică!) a Poetului: „imperiul bogatei sărăcii/întemeindu-mi domnia” (cf. Imperiul Bogatei Sărăcii” - p. 10) - o domnie a „dezmărginirii”, prin „îmblânzirea” ( Făptuirea cognitiv-ontologică, îngânare/dublare demiurgică!) a Focului Sacru al Duhului: „eu îmblânzesc focul/ zidit de îngeri/ din ființa lumii/ care se dezmărginește” (cf. Îmblânzirea Focului, p. 11) - dezmărginire, sinergică, a Ființei Umano-Divine și Lumii! „Smaraldul” (cf. Seniorii Smaraldului: „Din nouă vremi/din nouă fulgere/din nouă împărății/seniorii smaraldului/mă caută/pe o corabie
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Adrian_botez_incantatia_cosmica_a_un_adrian_botez_1342943745.html [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
omenesc, împlinirea vocației de hrănire din lumina lui Dumnezeu: „Strălucit-a nouă luminat ca niște zori razele pocăinței, luminând intrările înfrânării“. Raiul este personalizat și devine raiul lăuntric al virtuților ascetice: „Raiule preacinstite, podoaba cea frumoasă, locașul cel de Dumnezeu zidit, veselia cea nesfârșită și desfătare, mărirea drepților, frumusețea profeților și sălășluirea sfinților, cu sunetul frunzelor tale roagă pe Ziditorul tuturor să-mi deschidă ușile pe care cu neascultate le-am închis și să mă învrednicesc a mă împărtăși de pomul
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_cruce_si_postu_stelian_gombos_1394011653.html [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
stearpă. Cant 6.6; 3 Buzele tale sunt ca un fir de cârmâz, și gura ta este drăguță; obrazul tău este ca o jumătate de rodie, sub marama ta. Cant 6.7; 4 Gâtul tău este ca turnul lui David, zidit ca să fie o casă de arme; o mie de scuturi atârnă de el, toate scuturi de viteji. Cant 7.4; Neem 3.19; 5 Amândouă țâțele tale sunt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare care pasc între
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/radu_botis_1421263037.html [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
și nici una din ele nu este stearpă. 3 Buzele tale sînt ca un fir de cîrmîz, și gura ta este drăguță; obrazul tău este ca o jumătate de rodie, supt măhrama ta. 4 Gîtul tău este ca turnul lui David, zidit ca să fie o casă de arme; o mie de scuturi atîrnă de el, toate scuturi de viteji. 5 Amîndouă țîțele tale sînt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare, cari pasc între crini. 6 Pînă se răcorește ziua
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/radu_botis_1421263037.html [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
Prezentul Cuvântului, ce-o să se nască, Din grai,cu litere nefaste, Am revenit cu Alfabetul. Și rădăcinile, ce scoase-au fost, Din solul nedreptății lor, Le-am răsădit, pe-un alt ogor, Dar neumbrit și fără adăpost. Noi, Limbă, graiului zidit-am, Din osul, ce se-nalță-n Cer, Și inima pe cruce răstignit-am, Doar versul să se verse în obol de fier. Noi, lacrima muncitei inocențe, În jug, am coborât-o în tăcere, Și am plătit, tributului, durere, Salvând
ÎN LUPTĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1440751210.html [Corola-blog/BlogPost/379361_a_380690]
-
o dă prin talentul sau, ne amintește că omul, așa cum este clădit de Creatorul Ceresc, cu cele bune și cu cele rele ale lui, rămâne totuși cea mai mare minune a Sa și trebuie iubit și respectat așa cum este fiecare zidit în felul său. Și pentru că mirificul actor Florin Piersic m-a învăluit cu o cordială atenție și mi-a așternut pe o carte inspirate rânduri țâșnite din spiritul sau ales, mi-a transmis credința în biruința frumosului îngemănat cu binele
ÎNTÂLNIRE CU ACTORUL FLORIN PIERSIC de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_buica_1418024407.html [Corola-blog/BlogPost/380718_a_382047]
-
cu mintea. Altminteri, daca aduci mulțumiri cu duhul, cum va răspunde „Amin” la mulțumirile pe care le aduci tu, cel lipsit de daruri, când el nu stie ce spui? Negreșit, tu mulțumești lui Dumnezeu foarte frumos, dar celălalt nu rămâne zidit sufletește. Mulțumesc lui Dumnezeu că eu vorbesc în alte limbi mai mult decat voi toți. Dar în biserică, voiesc mai bine să spun cinci cuvinte înțelese, ca să învăț și pe alții, decât să spun zece mii de cuvinte în altă limbă
LUMEA ACEASTA INTRE TURNUL Editura Babel SI GLOSSOLALIA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1465917176.html [Corola-blog/BlogPost/385281_a_386610]
-
tu neamule, / în gândul unui geam / ce-și gâtuie soluția? Și mă trezii neamule-n ham / înzăuat în avorturi de gală. / Legănări de neam în ham.» - p. 32), imperii-hiene metamorfozând popoare-păduri în chibrituri («Într-un alean rapace / și zoaie de zidit, / ce greier green mai face / pădure din chibrit/» - Un imposibil greier green, p. 38), încât «sublimul geme de sub scheme» (p. 52), sau „proiecte“, pe când „ruga păgân-migratoare-de-secol-21“ are un «reper abscons» (cu zeiță «în plin orgasm al florii de cireș» - p.
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1496567642.html [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
mine m-am rugat! Iartă-mi Stăpâne,așa zisă "bunătate" Ce doar spre slavă mea, am săvârșit M-am înălțat pe mine, cel prins de pătimi și păcate Nemaiputând să dau în viață -ntâietate La Ziditor și nu la cel zidit! Iartă-mi Stăpâne, nestatornicia Când voia Ta făceam...cu voia mea Așa trăiam pentru o clipă bucuria "Uitând", ca după moarte, m-așteaptă veșnicia Ce ne-ai făgăduit la toti, în Sfântă casa Ta! Te rog Stăpâne, să ne ierți
IARTĂ-MI STĂPÂNE, de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 by http://confluente.ro/constantin_ursu_1466943290.html [Corola-blog/BlogPost/368538_a_369867]
-
ne împarte viață, Și lumină ,și speranță, Și aduce spre zidire Mult dorita mântuire. Iar în straja dimineții Sunt mai plini acum pereții, Și de șoapte ,de icoane, De numele tău Sioane, De lucrarea cea în chip, De Cuvântul spre zidit, Și de lacrimi,și de șoapte Împletite-adânc în noapte, Și de lacrimi și suspine Și de-a noastră mântuire. Referință Bibliografică: Straja dimineții / Alina Avram : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1644, Anul V, 02 iulie 2015. Drepturi de Autor
STRAJA DIMINEŢII de ALINA AVRAM în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/alina_avram_1435836492.html [Corola-blog/BlogPost/343325_a_344654]