301 matches
-
serios rolul în care s-a distribuit singur. Mă gîndesc că în scurt timp o să cîștige și ceva gologani. Ascultîndu-l ce frumos și ce discret povestește despre regi asociază discursul și cu Sinaia, Castelul Peleș și vacile care pasc toată ziulica pe pajiște am fost tentată să încerc cîteva exerciții de admirație și de imaginație. Văd toalete, pălării, botine fine, umbreluțe, trăsuri sau mașini cochete de epocă din care coboară pași eleganți și fraze franțuzești, parfumuri, maniere elegante, bijuterii... M-a
A fost cîndva în România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13959_a_15284]
-
crenelurile fortului Moro străjuiesc acest șenal și par, pe fundalul unui cer violet, dinții unui uriaș fierăstrău. După vreo trei ore de timide plimbări solo prin curtea hotelului simt în stomac o sfârșeală înduioșătoare; nu ne-a hrănit nimeni toată ziulica. Vizita noastră începe, oficial, abia de mâine. S-or fi gândit oare dobitocii de la comisia de relații a US la diferența de fus orar? Puțin probabil... Hotelul "Nacional" 28. I. Seara. Și dacă e totuși diferența de fus orar, cum
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
Dar imediat după aceea a prins aripi. A plecat în franța, a stat pe-acolo vreun an, la marginea parisului, își făcuseră el și prietenarii lui o tabără din rulote părăsite și din cartoane, era ca-n rai, trândăvea toată ziulica, asta era plăcerea lui cea mai prima-ntâi, când îi venea foame se ducea cu prietenarii în carrefour, mânca pui fripți, cartofi la cuptor, se dădea cu șpreiuri, apoi se ștergea pe mâini de grăsime pe hainele de la raionul de
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
mai greu pe la întîlnirile teatrale de tot felul. În fine. Eu aveam cumpărat, pentru întoarcere, bilet la trenul de noapte. Cei mai mulți, inclusiv cei doi colegi ai mei, Popescu și }îrlea, plecau cu avionul. S-au ținut de capul meu toată ziulica să plecăm împreună, să schimb biletul, să nu-mi fie frică, în fond, și moartea este o experiență ce trebuie parcursă, aveau o ediție frumoasă Caragiale, cred, cu care mă ademeneau, de ce să pierd atîta timp cu trenul cînd avionul
Un tramvai numit Popescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12139_a_13464]
-
în care Remus și Romulus supseră pe șest, de hoți, din laptele Lupoaicei... Imnul schimbându-se, datorită schimbării în sine, ar însemna... nu să ne deșteptăm, ca altă dată, ci pur și simplu, să nu mai dormim pe noi toată ziulica. în sens european, firește.
Deșteptarea (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12237_a_13562]
-
ce miroase A vorbe coapte-n jarul dojenelilor duioase Și-a pribegiri ce iarnă asta o să primenească. În tinda veche de la stradă miroase a piftie Si-o-ncerci În grabă să vezi de se Încheagă Noi, ca ciorchinii ghemuiți, stăm ziulica-ntreaga Și-l așteptăm pe Moș Crăciun să vie. Ca de-or Începe alții la porți să ne colinde Ursonul mi l-oi pune și căciulă cu urechi Desaga clipelor iernite din cufărul cel vechi Mi-o ține varasie-n ast
Poezii. In: Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
umerii fetei și o călăuzi spre pragul unui coridor în care dispărură amîndouă. Julián își coborî privirea și se pomeni din nou cu Jorge. - Ea e Penélope, sora mea. Ai s-o cunoști. E un pic țăcănită. Își petrece toată ziulica citind. Hai, vino, vreau să-ți arăt capela din pivniță. Bucătăresele spun că e vrăjită. Julián îl urmă, ascultător, pe băiat, însă pămîntul îi fugea de sub picioare. Pentru prima oară de cînd urcase în Mercedes Benz cu don Ricardo Aldaya
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
învățătură nu s-au bucurat de nici o atenție, aceasta îndreptîndu-se în întregime asupra vîrfurilor activității sociale. Fără îndoială că oricui i-ar fi venit mai ușor să-și ia examenele cu 7 sau cu 8 și să se fîțîie toată ziulica prin sediul U.T.M.-ului sau al sindicatului, decît să-și ia examenele cu media 10 și să desfășoare în organizație o muncă anonimă și fără surle. Eu însă nu pot urma decît a doua cale. [...] Programul actual ar duce
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
Silviu mi-a dat cu lopățica în cap și doamna ne-a luat de ureche pe amândoi, eu n-am făcut nimic, tanti Adina, diseară vine tanti Tanța la tine, îmi cumperi un suc... Cristinei nu-i tace gura toată ziulica, vorbește de-o căpiază de cap, este toată un zumzet și-un freamăt de albinuță neastâmpărată, așa cum sunt toți copiii de vârsta ei, și așa o să fie toată scurta ei viețucă, i se strânge Adinei sufletul, pentru că a știut, de când
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
persoane, în afara soțului ei... Ducând la piept Magna Carta, rostise solemn: Așa-i, nu poți să pui bază pe ele decât dacă ești pe năsălie, că autoritatea, în cazul ăsta-i sigură că de un bețiv, care te bate toată ziulica, abia aștepți să scapi... așa că pe declarația asta poți să pui bază, orișicât. Excepție: Sofica lui, precizase. Excepție, care nu putea decât să-i fie consoartă... Uitasem sfârșitul. Am citit în gând: Dată de mâna noastră, în lunca numită Runnymade
Magna Carta Apud Domine 1215 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10329_a_11654]
-
respectabilă), a acceptat doar funcția de „mollah”, adică de lider spiritual. Porecla-funcție i-a revenit din două motive: odată, pentru că s-a specializat pe problemele lumii arabe (în calitate de corespondent de război în Afganistan și Irak), apoi - pentru că poartă cât e ziulica de mare (și de fierbinte) un turban arăbesc pe cap. Mie, ca ziarist de presă scrisă, mi-a revenit sarcina de a face însemnările în „Jurnalul de bord”, atribuție specifică secundului pe navele adevărate. Ceilalți și-au luat câte o
Agenda2003-29-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281266_a_282595]
-
Nu poți fi prosper într-o lumea încuiată (la propriu și la figurat), nu-ți poate merge bine dacă aștepți să-ți cadă para mălăiață fără să faci cel mai mic efort. Sigur, e mai plăcut să zaci cât e ziulica de lungă pe băncile deșelate de-atâta uz din fața blocului, decât să-ți bați mintea și să câștigi un ban în plus. La fel, nenorociții care-și rumegă ura și neputința cronicizată prin așa-zise tabere de pregătire de care
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
treizeci și patru de locatari. Dintre aceștia, muncesc șase. Adică sub optsprezece la sută. S-ar putea ca la celelalte trei scări ale blocului situația să stea mai bine. Deși nu cred, dacă fac socoteala rapidă a femeilor adunate ciorchine, cât e ziulica de lungă, pe băncile de la stradă și a cioporului de bărbați care bat zarurile în curtea interioară. Astfel încât deplasarea cu încetinitorul a administrației pedeseriste spre Europa e aproape de înțeles. în fond, de ce să ne grăbim? Doar suntem un popor vechi
Român, o dată pe lună by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15916_a_17241]
-
literatură, filosofie sau religie alături de istorie sau psihologie, autori iluștri alternând cu iluștri necunoscuți pe care vrea să-i vadă traversând oceanul. Când i se pare că ritmul expedierilor nu e destul de alert își mustră furnizorul: ,,ce faci cât e ziulica de mare, stai în fundul magazinului și citești? De ce nu încerci să vinzi o carte cuiva?" Când se teme că va rămâne în pană de lecturi, îl somează de-a dreptul: ,,ascultă-mă bine Frankie: iarna o să fie lungă și rece
84, Charing Cross Road by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15666_a_16991]
-
demult, pământul era locuit de zmei așa cum este acum locuit de oameni. Își vedeau și ei de ale lor așa cum ne vedem noi de ale noastre, adică își construiau castele, își creșteau copiii și umblau după ale gurii cât era ziulica de mare pentru că zmeii nu-și domolesc foamea chiar așa cu una cu două. Și tocmai de la această foame nestăpânită s-a pornit gâlceava între zmei și oameni. Că, vezi bine, zmeii nu s-au mulțumit cu ceea ce au găsit
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
demult, pământul era locuit de zmei așa cum este acum locuit de oameni. Își vedeau și ei de ale lor așa cum ne vedem noi de ale noastre, adică își construiau castele, își creșteau copiii și umblau după ale gurii cât era ziulica de mare pentru că zmeii nu-și domolesc foamea chiar așa cu una cu două. Și tocmai de la această foame nestăpânită s-a pornit gâlceava între zmei și oameni. Că, vezi bine, zmeii nu s-au mulțumit cu ceea ce au găsit
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
cărți, caiete, mape, ghiozdane, gume de șters, penare, stilouri..la gânduri de distracție și leneveală, mai ales. Da, vara este anotimpul vacanței care uită de lecții, perioadă în care timpul de teme pentru acasă se preschimbă în bălăceală cât e ziulica de lungă, drumeții, săptămâni și chiar luni petrecute la țară, la bunici, plecări în țări mai mult sau mai puțin exotice și fel de fel de năzbâtii ce se cer povestite. Însă, după cum știm toți minunile nu durează mai mult
Toamna, şcoala numără bobocii [Corola-blog/BlogPost/97412_a_98704]
-
de dorul ei, și la ea, maică-sa, care l-a făcut și l-a crescut și-a rămas văduvă și nemăritată din pricina lor, nu se gândește nici ca la bruma de anțărț. Ei, nurorii, ce-i pasă! zace toată ziulica risipită-n lene și gărgăunii ei, o ia la sănătoasa, hai-hui, umblând brambura de cum dă răcoarea serii și cât ține noaptea, pe lună, ca o strigoaică! Vine, tiptil, cu rouă pe haine și părul suflat de vârcolaci, și cum pune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
codrului de răufăcători. Iarna, apa este liniștită și înghețată, dar vara este vizitată de toate viețuitoarele. Căprioarele își astâmpără setea cu apa cea rece și bună. Păsările se întrec în cuibăritul lor, iar cântecul de privighetoare se aude cât e ziulica de lungă. Ca să nu mai vorbim de cântecul cucului! Porcii nu lipsesc nici ei, până și cerbul carpatin mai face câte o vizită prin aceste păduri pline de legende și basme, că și pe aici trăiesc oameni ai locului, oameni
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
înfățișarea, colorându-se din ce în ce mai mult. Arșița zilelor de vară grăbea cu fiecare clipă ce trecea coacerea spicelor de grâu. Bărbații și femeile se pregăteau pentru secerișul grâului. Toată suflarea satului, cu mic cu mare, se muta pe câmp cât era ziulica de mare. De la un capăt la altul al ogorului se puteau vedea niște mogâldețe albe prăfuite pe un fond galben, auriu, uneori mișcându-se, alteori părând statice, toate în funcție de distanța de la care erau văzute. Când te apropiai de acele ființe
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
fost simplu. Nu erau stingheriți de alte animale. Pe cine să se fi supărat, cînd pădurea era întinsă cît nu apucau s-o cuprindă cu ochii și, în adîncurile ei, se puteau adăposti oricît de mulți? Lupii alergau cît era ziulica de lungă, se jucau, își creșteau copiii, îi educau, vînau, își construiau adăposturi și toate astea fără să fie stînjeniți de vreo vietate. Viața lor era minunată și așa ar fi rămas dacă, puțin cîte puțin, lucrurile n-ar fi
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
chema Dochia, iar pe nora sa Anișoara.Pe cât era Anișoara de bună, pe atât era baba de rea.Pe cât era nora de harnică, pe atât baba de leneșă.Pe cât era nora de blândă, pe atât era baba de nesuferită, toată ziulica din zori și până seara, numai gura ei se auzea cum o cicălea și o batjocorea pe Anișoara. Că se scoală prea târziu, că abia se mișcă, că nu asa trebuia făcut cutare treabă și câte și mai câte.Oricât
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
era cioara, firea ei nu era defel frumoasă și blândă. Conștientă de frumusețea penajului său, cioara era o pasăre tare mândră și orgolioasă.Ea zbura țanțosă printre celelalte păsări și vreau să vă spun că zbura alături de orice pasăre.Toată ziulica nu făcea altceva decât să-și primenească penele cele albe, ca nu cumva vreun firicel de praf să-i știrbească frumusețea. Avea și un obicei foarte rău: râdea de toate viețuitoarele și mai ales de păsări.Ba că o pasăre
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
la o privire mai atentă, programul zilnic al autorului se dovedește extrem de încărcat: "Nu-s toate zilele la fel... Însă cafeaua nu lipsește nicicum, e licoarea care mă repune în contact cu lumea, cu realitatea. Altminteri aș umbla năuc toată ziulica. Firea mea mă trage la trândăveală, însă în perioada școlii mă trezesc pe la șapte fără un sfert. La școala Ilincăi, fiica mea, mă refer. După ce mă dezmeticesc, intru în turbionul zilei. Seara mai citesc sau îmi fac notițe pentru viitoarele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8997_a_10322]
-
eroină a povestei, în plin post, mâncând de dulce carnea unei găini furate, mă rog, dar bagă deștile-n gură și-o varsă pă loc. Dar păcatul cu văduvița ce stă alături, lângă ea, și care nu face nimic toată ziulica și o trimite să-i aducă bărbați, și stă de pază când vine unul, să nu dea peste el al doilea, și pe ăsta un al treilea... Duhovnicul ascultă și dă din cap, - grele, grele păcate... Și?... E și leneșă
Anton Pann by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9656_a_10981]