180 matches
-
Madrid, Ivansuc a fost abordat de impresarul lui Real Madrid, Wogl, care a venit special pentru a-l convinge să rămână în Spania. „A discutat în holul hotelului cu el vreo două ore, dar n-a reușit să-l convingă. Zoli a venit la mine și mi-a zis că nu pleacă nicăieri, pentru el sânt mai importante Medicina și Clujul decât orice altceva. Am rămas stupefiat”, a povestit Câmpeanu. Fosta sa soție, Sanda Popescu, a confirmat interesul Realului. "După ce a
Zoltan Ivansuc () [Corola-website/Science/311300_a_312629]
-
a vrut să audă de plecare. Poate acum era în viață, dacă pleca în străinătate", își amintește, cu lacrimi în ochi, doamna Popescu. 1.000 de spectatori asistau la antrenamentele Universității doar pentru a urmări mișcările, fentele și șuturile lui Zoli Ivansuc.
Zoltan Ivansuc () [Corola-website/Science/311300_a_312629]
-
iar Meier Zsolt este cooptat de Harry Tavitian pentru proiectul Orient Express, astfel încât Kumm cântă la StudentFest în Timișoara numai cu Oigăn și Kovács pe scenă. Joco și Meier sunt înlocuiți temporar de Csergö Dominic (Domi), respectiv de Petö Zoltán (Zoli). Domi îi cunoștea pe Oigăn și pe Kovács de la cursurile de jazz pe care le urmaseră împreună, iar Zoli era component al ansamblului Gaio din Cluj, a căror sală de repetiții fusese folosită de Kumm în unele rânduri. Concertul în
Kumm () [Corola-website/Science/308744_a_310073]
-
numai cu Oigăn și Kovács pe scenă. Joco și Meier sunt înlocuiți temporar de Csergö Dominic (Domi), respectiv de Petö Zoltán (Zoli). Domi îi cunoștea pe Oigăn și pe Kovács de la cursurile de jazz pe care le urmaseră împreună, iar Zoli era component al ansamblului Gaio din Cluj, a căror sală de repetiții fusese folosită de Kumm în unele rânduri. Concertul în Ungaria avea să fie susținut în această formulă, Domi urmând să fie apoi desemnat bateristul oficial al formației, înlocuindu
Kumm () [Corola-website/Science/308744_a_310073]
-
în sezonul 1960-1961, când turdenii au câștigat Cupa României, după o partidă cu Rapidul, dar Szoboszlay a fost schimbat în sferturile competiției. A fost numit antrenor emerit în fotbal, în anul 1985. Remus Câmpeanu, Petru Emil, Vasile Suciu, Cîmpeanu II, Zoli Iașko, Alpar Meszaros, Zsolt Muzsnay, Ioan Ovidiu Sabău sau Tiberiu Bălan sunt jucătorii la formarea cărora a contribuit . În 18 iulie 2013, în ziua în care a împlinit 88 de ani, a fost numit Cetățean de onoare al județului Cluj
Nicolae Szoboszlay () [Corola-website/Science/329831_a_331160]
-
al Gratiei și Justiției în guvernul Segni, iar în anul următor a rezultat între primii aleși în consiliul național al partidului în timpul celui de al VI-lea congres național al partidului. Ministru al Instrucțiunii Publice, în următorii doi ani (guvernele Zoli și Fanfani) a introdus studiul educației civice în școli. În 1959 i s-a încredințat secretariatul partidului în timpul celui de al VII-lea congres național. În 1963 a obținut transferul la Universitatea din Romă, în calitate de titular al catedrei de Drept
Aldo Moro () [Corola-website/Science/304928_a_306257]
-
care se află cadavrul a fost ținut secret, chiar față de familia lui Mussolini. Aici a rămas până în mai 1957, când proaspătul prim-ministru, , a acceptat reînhumarea lui Mussolini în locul său de naștere, Predappio din Romagna. Susținerea în Parlament a lui Zoli depindea de extrema dreaptă (inclusiv de Leccisi însuși, care acum era deputat din partea unui partid ). El chiar era originar din Predappio și o cunoștea bine pe văduva lui Mussolini, . Re-înhumarea în cripta familiei Mussolini din Predappio a fost efectuată pe
Moartea lui Benito Mussolini () [Corola-website/Science/336729_a_338058]
-
gară să vedem ce trenuri vin de la Auschwitz. Lili îi spunea lui tata: „ Dacă vine soția ta, eu te las și te întorci la ea”. El tăcea. Ea nu a venit. Într-o seară a coborât din tren unchiul nostru, Zoli. Ne-am bucurat foarte mult. Zoli l-a întrebat pe tata: „S-a mai întors cineva din familia mea, părinții, surorile?”. „- Nu, nimeni.”, i-a răspuns tata. „Numai pentru asta am venit în România. Voi pleca și eu”. „Deocamdată, vii
INELUL DRAGOSTEI () [Corola-website/Science/295734_a_297063]
-
de la Auschwitz. Lili îi spunea lui tata: „ Dacă vine soția ta, eu te las și te întorci la ea”. El tăcea. Ea nu a venit. Într-o seară a coborât din tren unchiul nostru, Zoli. Ne-am bucurat foarte mult. Zoli l-a întrebat pe tata: „S-a mai întors cineva din familia mea, părinții, surorile?”. „- Nu, nimeni.”, i-a răspuns tata. „Numai pentru asta am venit în România. Voi pleca și eu”. „Deocamdată, vii cu noi acasă, te speli, te
INELUL DRAGOSTEI () [Corola-website/Science/295734_a_297063]
-
S-a mai întors cineva din familia mea, părinții, surorile?”. „- Nu, nimeni.”, i-a răspuns tata. „Numai pentru asta am venit în România. Voi pleca și eu”. „Deocamdată, vii cu noi acasă, te speli, te culci și vedem noi mâine.” Zoli a rămas și apoi s-a întors cu noi la București. Zoli nu a vorbit niciodată despre Auschwitz. Mulți ani a mâncat dintr-o gamela adusă de acolo. Mulți ani a umblat în ghete și în pantaloni militari, încins cu
INELUL DRAGOSTEI () [Corola-website/Science/295734_a_297063]
-
i-a răspuns tata. „Numai pentru asta am venit în România. Voi pleca și eu”. „Deocamdată, vii cu noi acasă, te speli, te culci și vedem noi mâine.” Zoli a rămas și apoi s-a întors cu noi la București. Zoli nu a vorbit niciodată despre Auschwitz. Mulți ani a mâncat dintr-o gamela adusă de acolo. Mulți ani a umblat în ghete și în pantaloni militari, încins cu o curea groasă, care avea svastica inscripționata pe cataramă. Lili în schimb
INELUL DRAGOSTEI () [Corola-website/Science/295734_a_297063]
-
nu trebuie să dormim sub poduri, în boscheți, prin gară. Și, dacă dă bunul Dumnezeu, atunci poate din luna mai vom putea locui într-o casă. Și acesta a fost un drum greu și plin de obstacole, dar despre asta Zoli a scris mai detaliat - n-aș face decît să repet ce-a spus el. Ce-aș mai vrea să spun despre mine este că le mulțumesc foarte, foarte frumos tuturor pentru tot ce mi-au dat, cunoscuților și necunoscuților, pentru
Orașul e al tuturor! Povești din Budapesta () [Corola-website/Science/296067_a_297396]
-
au cîteva miligrame de nostalgie după niște apucături de muzeu, tocmai acum, în clipa în care telefonul mobil le piuie în buzunar și prin SMS sînt informați că echipa favorită a dat gol. octombrie 2003 Frig și versuri de Esenin Zoli Crișan a murit tînăr, la 48 de ani. Mulți își vor aminti de fotbalistul fîșneț și boem și foarte puțini de omul instruit, respectuos și respectabil. Din toată echipa Craiovei Maxima, Zoli era cel mai cult. Avea mereu o carte
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
gol. octombrie 2003 Frig și versuri de Esenin Zoli Crișan a murit tînăr, la 48 de ani. Mulți își vor aminti de fotbalistul fîșneț și boem și foarte puțini de omul instruit, respectuos și respectabil. Din toată echipa Craiovei Maxima, Zoli era cel mai cult. Avea mereu o carte lîngă el, știa tot, cine a dat lovitura de stat în Paraguay și care e capitala insulei Ceylon. Însă formația enciclopedică s-a grefat pe un caracter boem, nopțile sale fiind de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
cu FC Național, pe terenul IMGB, undeva, dincolo de marginea Berceniului. Seara l-am vizitat la hotel, unul cu nume pompos, Veneția, aflat în piața Kogălniceanu. În realitate, o păduchelniță neîncălzită, pe lîngă geamurile căreia vîntul de noiembrie pătrundea în voie. Zoli era înfofolit în pături, cu un fes pe cap. Camera n-avea televizor, toaleta era pe hol, iar, din tavan, un bec lumina palid. În acest spațiu, fostul mare fotbalist frunzărea un volum de Esenin din care știa deja ce
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
p.43-69 KLEIMAN, Rita Ia., Dostoievskii: konstantâ poatiki, AȘ a Moldovei, Chișinău, 2001 KRAKOVSKI, Anna, La condition de la femme dans l'œuvre d'Émile Zola, Nizet, Paris, 1974 KRISTÉVA, Julia, Histoires d'amour, Denoël, Paris, 1983 KUCIBORCAIA E., Realizm Ămilea Zolea, Năuca, Moscova, 1973. LAINE, Pascal, La Femme et șes images, Stock, Paris, 1974 LANSON, Gaston, Caractère de la race, în L'Ame française, Choix de textes sur la civilisation française, Paris, 1932, p.35-38 LARCHER, Louis-Julien,. La femme jugée par leș
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
métamorphoses de la grande ville dans "Leș Rougon-Macquart", Nizet, Paris, 1966 MAX, Ștefan, Leș métamorphoses de la grande ville dans la "Curée", în Leș critiques de notre temps et Zola, Garnier, Paris, 1972 MELIC-SARCHISOVA, Nina V., Conțepția celoveka i tvorceschii metod Emilea Zolea, Dagknogoizdat, Mahacicala, 1975 MÉRÉ, Antoine Gombaud, Leș Conversations, 1668, în Oeuvres complètes, 3 vol., C.-H. Boudhors, Leș Belles Lettres, Paris, 1930 MESCHONNIC, Henri, Modernité. Modernité, Gallimard, Paris, 1998 MICHAUD, Guy, Esquisse de l'ethnotype françis, în La mentalité française
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de la modernité, Seuil, Paris, 1987 VERNANT, Jean-Pierre, Mythe et société en Grèce, La Découverte, Paris, 1974 VIANU, Tudor, Arta prozatorilor români, Eminescu, București, 1941 VIANU, Tudor, Filosofia culturii și teoria valorilor, Nemira, București, 1998 VLADIMIROVA, M. M., Românii țicl A. Zolea "Rugon-Maccarî", Izdatelistvo Saratovskogo Universiteta, Saratov, 1984 VLĂSCEANU, Lazăr, Erving Goffman și dramaturgia socială, în GOFFMAN, Erving, Viața cotidiană că spectacol, București, 2003 WEINBERG, Henri, Le style et la thématique de l'intimité chez Zola, Union Générale d'éditions, Paris, 1978
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
unul spre altul, după o pândă și o așteptare de-o viață: „abia acum cine trece trece cu adevărat”, și se înțelege că trecerea prin sine, regăsirea înseamnă de fapt prăbușire. Acest straniu „celălalt” ia adesea chipul unor personaje: Hans, Zoli, Mircea, Elvira, copilul, tatăl, vecinul, străinul, amicul, fiecare cu drama lui, cu simbolistica lui. „Celălalt” este atât „el”, cât și „eu”, de aceea pronumele care exprimă cel mai bine identitatea poetică este „noi”, un dublu cuprinzător, care conține, desparte și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
noua săptămînă, cre zînd că ar fi păcat să lucreze în aceste zile. Joile de la Paști pînă la Sf. Onufrie [12 iunie] de după Dumineca Mare se serbează de românii de loc, de bărbați și femei, căci atunci nu torc, nici zolesc*, ca să fie feriți de zloți*. Joile după Paști se prăznuiesc pînă la înălțarea Domnului, ca să nu strice grindina țarinei. j Joile de după Paști nu se ară, nu se lucrează la cîmp nimică, că e primejdios de secete, tră snete etc.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lucrînd vreun lucru de acestea, li s-arată, adică femeia care lucră pățește ceva: o cuprinde vreo boală, îi coace vreun deget, i se aruncă abuba* etc. Unele femei nu lucrează vinerea, fiind rău de boală. Spre vineri nu se zolește, ca să fie ferit de primejdii. Femeile nu cos vinerea, ca să nu rămîie oarbe. Vinerea nu se zolește, căci se crede că Sf. Vineri apără de opărit. Vinerea nu se coase, nu se spală haine, nici se coace pită, pentru că vine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
boală, îi coace vreun deget, i se aruncă abuba* etc. Unele femei nu lucrează vinerea, fiind rău de boală. Spre vineri nu se zolește, ca să fie ferit de primejdii. Femeile nu cos vinerea, ca să nu rămîie oarbe. Vinerea nu se zolește, căci se crede că Sf. Vineri apără de opărit. Vinerea nu se coase, nu se spală haine, nici se coace pită, pentru că vine Vinerea. Vinerea e bine de înțărcat copiii. Joia noaptea să nu coși, nici să torci de la miezul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prin care curge făina vrau - vraf; arie cu snopi Z zăbală - boala caș-la-gură zăcea de gură (a) - a fi pe moarte zăpri (a) - a nu putea urina zdreveț - plantă zgrepțăna (a) - a se cățăra zloată - belșug; noroc zlot - duh rău zoli (a) - a spăla rufe cu leșie zvîrcolac - vîrcolac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
piesă clasică, unde doar al treilea străjer și a doua doamnă de onoare scapă vii până la ultima cădere a cortinei, rând pe rând, soția lui Vasi s-a aruncat în lacul de acumulare, fiica mai mare s-a spânzurat, iar Zoli a murit izbindu-se cu mașina de un zid. Bineînțeles că, neavând banii necesari pentru terapia atât de scumpă în cazul suferinței ei, buna mătușă Esmeralda, mai ales după decesul soțului, n-a mai luptat cu boala și s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
că, neavând banii necesari pentru terapia atât de scumpă în cazul suferinței ei, buna mătușă Esmeralda, mai ales după decesul soțului, n-a mai luptat cu boala și s-a stins și ea. Deci: unchiul Petrache, soția, fiica mai mare, Zoli, buna mătușă Esmeralda = cinci decese în aceeași familie în răstimpul a doar nouă zile. Al șaselea deces survenit în urma nesăbuitului refuz al "netrebnicului Vasi Holler, într-un acces de egoism deșănțat" a urmat imediat și el: verișorul Gaby, venit la
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]