39 matches
-
de probațiune, precum și ofițerilor de probațiune. 2. Modulul sistem de îngrijiri (profilaxie secundară și terțiară) Ministerul Sănătății consideră că reformarea sistemului de îngrijiri în sănătatea mintală trebuie să se facă prin respectarea următoarelor principii, validate de experiența internațională: 1. al zonalității (teritorializării); 2. al echipei terapeutice; 3. al continuității îngrijirilor; 4. al specializării (multicriteriale: vârstă, patologie, abordare terapeutică); 5. al orientării comunitare. Odată adoptate aceste principii, reforma impune pe termen scurt și mediu un compromis între dispozitivul de îngrijiri actual și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176861_a_178190]
-
de probațiune, precum și ofițerilor de probațiune. 2. Modulul sistem de îngrijiri (profilaxie secundară și terțiară) Ministerul Sănătății consideră că reformarea sistemului de îngrijiri în sănătatea mintală trebuie să se facă prin respectarea următoarelor principii, validate de experiența internațională: 1. al zonalității (teritorializării); 2. al echipei terapeutice; 3. al continuității îngrijirilor; 4. al specializării (multicriteriale: vârstă, patologie, abordare terapeutică); 5. al orientării comunitare. Odată adoptate aceste principii, reforma impune pe termen scurt și mediu un compromis între dispozitivul de îngrijiri actual și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176862_a_178191]
-
etajelor de vegetație în România (zona stepei, zona silvostepei, zona pădurilor nemorale, etajul pădurilor, etajul subalpin și etajul alpin). Regionarea biogeografica a României. Protecția și conservarea biodiversității în România. Parcurile naționale. Rezervațiile biosferei: Delta Dunării, Retezat și Rodna. 5. Solurile. Zonalitatea, intrazonalitatea și azonalitatea. Solurile din România: clase, tipuri și răspândirea lor. 6. Geografia mediului. Categorii de medii naturale în România. Tipuri majore de peisaje și gradul lor de naturalitate. Artificializări ale mediului în România. Mediul urban și disfuncționalitățile specifice. B.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
etajelor de vegetație în România (zona stepei, zona silvostepei, zona pădurilor nemorale, etajul pădurilor, etajul subalpin și etajul alpin). Regionarea biogeografica a României. Protecția și conservarea biodiversității în România. Parcurile naționale. Rezervațiile biosferei: Delta Dunării, Retezat și Rodna. 5. Solurile. Zonalitatea, intrazonalitatea și azonalitatea. Solurile din România: clase, tipuri și răspândirea lor. 6. Geografia mediului. Categorii de medii naturale în România. Tipuri majore de peisaje și gradul lor de naturalitate. Artificializări ale mediului în România. Mediul urban și disfuncționalitățile specifice. B.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
trebui sa dețină clima moderata a Europei centrale, dar deși aceasta reprezinta elementul caracteristic al acestei zone el este influențat de o serie de factori locali provocați de relieful alpin, dintre care trebuie reținute în primul rând: fenomenul obișnuit al zonalității climatice verticale, al expoziției pantelor, al vanturilor locale- briza de munte și Fohnul. Temperatura medie înregistrată este de - 1,9 C în ianuarie și 18,1 C în iulie la Salzburg și - 2 C in ianuarie și 21 C în
Clima Austriei () [Corola-website/Science/309100_a_310429]
-
Mari. Munții Metaliferi au înălțimi mici în jur de 1200-1500 m. Din punct de vedere climatic Musca se caracterizează printr-un climat temperat moderat, aflat sub influențe vestice (oceanice) și uneori, iarna, sub influențe nordice de origine polara. Muntele determina zonalitatea verticală a tuturor elementelor climatice evidențiindu-se astfel un etaj climatic de munți cu înălțime redusă (cu păduri) și munți înalți. Alți factori ce influențează climatul local sunt legați de particularitățile suprafeței active, în aceste condiții elementele climatice variază astfel
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
valori ale temperaturii, în medie de 12 °C-18 °C, diferențiate pe cele 3 etaje: depresionar 16 °C-18 °C, munte înalt 12 °C-14 °C sau poate chiar sub 12 °C. Zilele cu diferite caracteristici termice cunosc deasemenea o zonalitate altitudinala. • Zilele de iarnă (temperatura maximă ≤0 °C) • Zilele de îngheț (temperatura minimă ≤0 °C) • Zilele de vară (temperatura maximă ≥25 °C) Musca fiind situată la adăpostul Munților Apuseni, se află și la adăpost față de circulația predominantă a ceții ceea ce
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
poalele Munților Făgăraș în zona limitrofă a Depresiunii Făgărașului, în apropiere de Depresiunea Sibiului și la punctul de intrare în Valea Oltului prin Pasul Turnu Roșu, Racovița se bucura de o climă continental-moderată, fiind influențată atât de fragmentarea reliefului și zonalitatea verticală a acestuia, cât și expunerea sa. Iernile sunt în general blânde, cu cantitați reduse de zapadă, care se menține la sol 60-80 de zile. Iarna, sunt frecvente schimbări de temperatură când aerul rece coboară în lunca Oltului formând așa-
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
Radila Mare (Grohotiș), la altitudinea de 1440 m Cea mai mare parte a comunei este acoperită cu vegetație forestieră (43,8%) și pajiști secundare instalate pe locul fostelor păduri (24%). Urmărind repartiția vegetației distingem clar influența elementelor morfometrice - care imprimă zonalitatea verticală, dar și influența elementelor morfologice (bazinete, microdepresiuni), care produc abateri de la regula generală. Zonal, pe altitudine, regiunea este inclusă în etajul nemoral al pădurilor de foioase cu: etajul pădurilor de fag (Fagus silvatica), etajul pădurilor de stejar (între aceste
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
pentru Ocolul silvic Bozovici, observăm răspândirea următoarelor soluri: apar pe langă solurile brune; Chiar dacă procesele bioacumulative sunt mai reduse, iar rezervele de nutriție mai slabe, condițiile climatice reușesc să completeze parțial restricțiile edafice și chimice. Din punct de vedere al zonalității pedogeografice, cele mai pretabile pentru folosință arabila sunt solurile eu-mezobazice gleizate formate pe depozite loessoide și fluviatile. Cele mai fertile sunt solurile aluvionale din zona de lunca - aici se face agricultură. Vegetația cheilor este foarte variată comparativ cu suprafața ocupată
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
se distinge de celelalte localități din județ nu numai prin întindere și aproximativa simetrie față de albia râului Vedea, ci și prin predominarea altitudinii generale de peste 180 m (în rare excepții depășind cu puțin 200 - 230 m), simplitatea structurii geologice și zonalitatea altitudinală a condițiilor bioclimaterice și pedologice. Așezările omenești reflectă o strânsă legătură cu relieful și hidrografia, cu liniile de circulație, orientate pe două direcții principale (nord-sud și vest-est), condițiile fizico-geografice fiind prielnice dezvoltării vieții și activității umane din cele mai
Comuna Făgețelu, Olt () [Corola-website/Science/301976_a_303305]
-
izotermele medii anuale și cantitatea medie anuală de precipitații este determinată de acțiunea climatică simultană a Curentului Atlanticului de Nord și de continentalismul regiunii de est a Europei, inducând o azonalitate deformată (de la sud-vest spre nord-est) și nu este în conformitate cu zonalitatea latitudinală. Temperatura medie anuală scade de la sudul spre nordul continentului, pe teritoriul continentului se desfășoară izoterme medii anuale cu valori de 20 °C , 15 °C , 10 °C , 5 °C , 0 °C sau -5 °C. Precipitațiile scad de la vest (1000 mm
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
altitudine. Vânturile predominante sunt vânturile de vest și crivațul din est. Există și vânturi locale, de tip foehn. În Europa se disting mai multe tipuri de climă, cu o succesiune predominant latitudinală, cu o dispunere deformată, de la sud-vest spre nord-est. Zonalitatea este dublată de etajarea pe verticală a elementelor climei. Succesiunea tipurilor de climă începe din Peninsula Iberică (pe fondul climatului mediteran), aici existând nuanțe de ariditate similare latitudinilor tropicale și ajunge la caracteristici climatice extreme în nord-estul continental (similare cu
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
în stațiunea Vatra Dornei și prin îmbuteliere. În bazinul superior al rîului Diaca, afluent al Bistriței Aurii, în punctul Borcut, se află un izvor mineral cu un debit de 0,1 l/s. Datorită configurației reliefului și în Masivul Suhard zonalitatea vegetației este evidentă. În partea superioară a masivului, la peste 1 600—l 700 m, se dezvoltă un complex de tufărișuri și pajiști subalpine. Acestea apar insular în Masivul Omu (inclusiv Pietrele Roșii) și în Masivul Fărăoane. Jnepenișurile au o
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
aceste meleaguri, are un rol important în prevenirea și combaterea eroziunii solului. Teritoriul așezării, încadrat în zona pădurilor de foioase de tip estival, cu un relief dispus în amfiteatru, favorizează dezvoltarea unor complexe vegetale destul de variate, cu predominanța tipului de zonalitate verticală. Pădurile prezintă frecvente schimbări ale etajării, condiționate de orientarea văilor și interfluviilor, de existența abrupturilor petrografice și structurale, de relieful depresionar și de microclimatele specifice, speciile predominante fiind Fagus silvatica (fag), Quercus petraea, Q. polycarpa, Q. dalechampii (gorun), Q
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
parazitate în toate fazele de dezvoltare. Agentul patogen pătrunde pe la locul de inserție a fructului, produce pete mari brune-olivacei și cu rapiditate distruge tot fructul. Tomatele verzi devin tari, rugoase iar cele coapte au pete brune-deschise, pe suprafața cărora apar zonalități concentrice; pe fructele căzute pe sol unde este umiditate mare, ciuperca sporulează din abundență . Agentul patogen Phytophthora infestans (Mont.) De Bary, fam. Pythiaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Aparatul vegetativ al patogenului este un sifonoplast ce se dezvoltă intercelular
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
15-30 % din recoltă Simptome.Agentul patogen produce pe limbul și teaca frunzelor pete izolate de decolorare înconjurate de un halo brun. Petele pot conflua și în acest caz ocupă suprafețe mari de limb iar pe suprafața țesuturilor distruse se observă zonalități concentrice. Ciuperca poate ataca și cariopsele din spic, acestea prezentând pete negre în zona embrionului. Agentul patogen - Rhynchosporium secalis (Oud.) Davis, fam. Mucedinaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul parazit al ciupercii se dezvoltă subcuticular, apoi trece în mezofilul
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pe tulpinițe, sub forma unor pete cafenii închis situate foarte aproape de sol. Acest atac poate produce încetiniri în creșterea sau chiar ofilirea și uscarea răsadului. După transplantare în spații protejate sau în câmp, pe frunze apar pete circulare, cenușii-brunii, cu zonalități concentrice numite și "pete țintă". Petele, la început mici, se extind concentric, pot atinge 2 cm în diametru și prezintă un halo galben. Pe zona brunificată apare un mucegai fin, negru iar țesuturile se necrozează, se subțiază și uneori se
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
prezentând perforații. În condiții de umiditate ridicată, boala evoluează rapid, apare veștejirea și uscarea frunzelor ceea ce duce la defolierea prematură și stagnarea în creștere a fructelor ce nu se maturează. Fructele atacate prezintă zone scufundate brune, cu crăpături și cu zonalități concentrice. Agentul patogen Alternaria dauci (Kühn) Gr. et Sk. f.sp. solani (Ell. et Mart.) Neerg (sin. A. solani sau A. porii f.sp. solani), fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul ciupercii se dezvoltă intercelular și după
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
piețelor ș.a.); d) în final, sistemele se pot coordona prin forțe proprii, decizând, organizând și asigurând dezvoltarea propriei structuri. Această funcție de coordonare este cea mai cuprinzătoare, presupune o bună integrare în rețeaua de unități sistemice și asigură o funcționare durabilă: zonalitatea latitudinală și altitudinală a asociațiilor vegetale și animale, marile structuri politico-economice etc., sunt expresii ale coordonării și dezvoltării de tip sistemic. 2.2.1.Autoreglarea, bază a funcționalității sistemice Desfășurarea tuturor funcțiilor menționate cât mai aproape de parametrii optimi specifici fiecărei
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
forme de diferențiere -, domeniile sau zonele. Existența lor se datorează repartiției latitudinale diferențiate a energiei solare, în condițiile generate de forma planetei, de înclinarea axei sale și de mișcările specifice pe care le execută. Funcționalitatea domeniilor este dirijată de legile zonalității latitudinale și altitudinale iar omogenitatea lor internă este de natură climatică, rezultată din cantitățile specifice de energie solară primite în ținuturi polare, temperate, tropicale etc. Pozițional, limitele domeniilor nu sunt rigide, deplasându-se conform variabilității climatice sezoniere. Împreună cu distribuția diferențiată
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de precipitații, scăderea temperaturii și un regim climatic mai uniform decât în ținuturile subecuatoriale sau tropicale vecine. Acest subtip este caracteristic în estul Africii (Podișul Etiopiei, Munții Kenya), în sud-vestul Asiei (Yemen) sau în America de Sud (Anzii peruviano-columbieni) și America Centrală (Mexic). Zonalitatea altitudinală complexă se manifestă printr-o etajare a condițiilor bio-pedoclimatice și a valorificării diferențiate de către om a potențialului natural. Se remarcă astfel adaptarea climatică altitudinală a culturilor agricole, a creșterii animalelor și chiar adaptări anatomo-fiziologice ale organismului uman. În ansamblu
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
economia mondială. Utilizarea uneori nerațională a afectat puternic anumite sectoare, ajungându-se astfel la situații temporare de deșertificare (spre exemplu suprafețe vaste din Asia Centrală). d) În ținuturile cu climat temperat desfășurarea în altitudine a reliefului diversifică și mai mult efectele zonalității latitudinale și ale poziției față de centrul masei continentale. Astfel se diferențiază aria montană înaltă, cu temperaturi mai reduse, cu predominarea precipitațiilor solide și cu vegetație forestieră, dominată de conifere și păduri de amestec. La limita superioară, datorită asprimii climatului, pădurea
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
cercetare științifică din Antarctica și din unele insule, aceste arii sunt nelocuite. 2.5.4. Unități geosistemice ale domeniului oceanic Total diferite de unitățile locale și regionale anterioare, o serie de structuri funcționale ale geosistemului, fără a se sustrage total zonalității sistemice prezentate, se situează însă în domeniul oceanic. Insule, grupate uneori în arhipelaguri, sunt răspândite la diferite latitudini, înscriindu-se în condiții climatice și având forme de relief diferite. În felul acesta, o mare varietate de structuri incluzând uneori elemente
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
am spus că din vina mea ... fără să încerc a culpabiliza pe altcineva ... și ... mă întreabă ce subiecte am pe bilet... Le țin minte și acum, după tensiunea în care m-a ținut: I. Tipurile de înmulțire la plante; II. Zonalitatea latitudinală și altitudinală a vegetației în România. "Le știi sau nu le știi? ... ca să nu pierdem timpul". "Le știu, domnule profesor". În timp ce se uita la mine neîncrezător ... eu am și început. Pe măsură ce vorbeam cu detalii, cu exemple, el devenea tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]