13 matches
-
Dunării, lunca Dunării, sudul Dobrogei, Maramureș, Banat, Câmpia Română, o serie de masive muntoase din Carpații Meridionali : Ciucaș, Piatra Craiului, Făgărași, Retezat, defileul Jiului) sau în străinătate (Indonezia, Brazilia, Islanda, Turcia, etc). Specialiștii Muzeului cercetează atât sistematica, faunistica, ecologia și zoogeografia diferitelor grupe de nevertebrate și vertebrate din fauna României și mondială, cât și muzeologia (studii asupra relației muzeu-public, asupra rolului social al muzeelor, asupra modalităților moderne de expunere, tehnicilor moderne de conservare, restaurare și naturalizare, de evidență a materialului din
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” () [Corola-website/Science/307288_a_308617]
-
cu scenariști, în calitate de consultant științific, la filme de scurt metraj, având o temeinică pregătire filozofică și cunoscând mai multe limbi (română, engleză, franceză, germană). Între anii 1950-1987, a publicat peste 80 de lucrări științifice și cărți de specialitate asupra biologiei, zoogeografiei și sistematicii infraspecifice a amfibienilor și reptilelor din România. A fost membru în numeroase organisme zoologice prestigioase naționale și internaționale - membru al Societății de Științe a Naturii și Geografiei din R.S.R., membru al Society for Systematic Zoology, S.U.A., membru al
Ion E. Fuhn () [Corola-website/Science/332047_a_333376]
-
doctor în drept, Dr. h. c. în științe, entomolog român, profesor de entomologie și biogeografie la Universitatea din Cernăuți (din 1931) și din 1919 membru de onoare al Academiei Române. Contribuții științifice în domeniul coleopterelor și lepidopterelor din România și în zoogeografie. Constantin a fost descendent unei vechi familii fanariote în Principatul Moldovei, nepotul lui Doxaki Hurmuzachi (1782-1857). Fiii lui Doxaki, Nicolae și Gheorghe, au primit titlul de baroni austrieci pe 20 iulie 1881 (Diploma la Viena, 2 octombrie 1881), în calitate de moșieri
Constantin de Hurmuzaki () [Corola-website/Science/307232_a_308561]
-
aprilie 1993, Chișinău) a fost un biolog, academician, din RSS Moldovenească, și ulterior Republica Moldova, specializat în domeniul ornitologiei, paleozoologiei, ecologiei. Membru corespondent (1989) și membru titular (1992) al Academiei de Științe a Moldovei. A făcut cercetări despre evoluția, sistematica, ecologia, zoogeografia, paleozoologia, protecția și folosirea rațională a animalelor. s-a născut în 22 iulie 1926 la Soroca, un oraș cu tradiție istorică seculară. În 1936-1940 a urmat studiile secundare la Liceul Tehnic din Soroca. Apoi a absolvit Facultatea de Biologie și
Ion Ganea () [Corola-website/Science/335649_a_336978]
-
N. Zubcov, G. Gusan, ș. a.). A fost președinte adjunct al Consiliului specializat pentru conferirea gradelor științifice de doctor și doctor habilitat în biologie la specialitatea Zoologie (1985-1993). Academicianul Ion Ganea a efectuat cercetări în domeniul ornitologiei, evoluției, sistematicii, ecologiei, etologiei, zoogeografiei păsărilor, paleoornitologiei, ocrotirii și folosirii raționale a păsărilor, devenind un savant de talie mondială. Este considerat fondatorul școlii ornitologice din Republica Moldova și fondatorul unor noi direcții ale cercetărilor zoologice - ornitologia radară și ornitologia agricolă. Pe parcursul activității științifice a înaintat și
Ion Ganea () [Corola-website/Science/335649_a_336978]
-
Universității din Cluj Napoca, decan al Facultății de Biologie-Geografie al Universității din Cluj Napoca și director al Institutului de Zoologie și Anatomie Comparată din Cluj. La Universitatea din Cluj Napoca a predat studenților cursuri de zoologia nevertebratelor și vertebratelor, anatomie comparată, embriologie, histologie, zoogeografie. În 1947-1952 a fost director onorific al Institutului de Speologie din Cluj Napoca. Din 1973 este profesor consultant. Membru corespondent al Academiei Române (din 1 noiembrie 1948). A studiat izopodele terestre din România și a descoperit glandele tegumentare la aceste nevertebrate și
Vasile Gh. Radu () [Corola-website/Science/307149_a_308478]
-
peștilor din familiile Cyprinidae și Cobitidae. În 1965 a descoperit un fenomen unic de migrație speciei "Caspialosa pontica", care are loc o dată la 10-12 ani. A scris în calitate de autor și coautor peste 150 de lucrări de sistematică, faunistică, ecologie, etologie, zoogeografie, paleontologie, protecția naturii, publicate în țară și străinătate. A participat la constituirea Colecției științifice de Pești “Bănărescu-Nalbant” donată Muzeului Grigore Antipa, care însumează peste 20.000 de exemplare, fiind considerată cea mai bogată și mai completă colecție de "Cobitidae" din
Teodor T. Nalbant () [Corola-website/Science/331045_a_332374]
-
și hidrologia sub forma lor geografizată. Doar biologia (botanica, zoologia), mult specializată, neputând fi acoperită de geografi, a fost predată de biologi, în formă pură la începuturi ... și adaptată mai apoi necesităților geografice (sub numele de biogeografie, sau fitogeografie și zoogeografie). Doar M.David să fi încercat, după modelul "Geografiei fizice" a lui Emmanuel de Martonne în Franța, în dorința lui de prezentare succesivă a fiecărui înveliș geografic al planetei (relief, climă, ape, viețuitoare). Nu am auzit însă pe cineva afirmând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
crustaceelor și a peștilor marini. A creat două familii noi, două triburi, 50 de genuri și peste 300 de specii noi pentru știință; Acad.dr. Petru Bănărăscu, unul dintre cei mai mari ihtiologi și biogeografi contemporani. Autor al unicului tratat de Zoogeografie din Europa - Zoogeography of Fresh Waters (în trei volume), domnia sa s-a impus ca taxonomist și sistematician în domeniul peștilor (Cyprinidae și Cobitidae) și prin concepțiile moderne privind relațiile dintre organisme. Acad. prof.dr. Nicolae Botnariuc, unul dintre cei mai mari
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
crustaceelor și a peștilor marini. A creat două familii noi, două triburi, 50 de genuri și peste 300 de specii noi pentru știință; - Acad.dr. Petru Bănărăscu, unul dintre cei mai mari ihtiologi și biogeografi contemporani. Autor al unicului tratat de Zoogeografie din Europa - Zoogeography of Fresh Waters (în trei volume), domnia sa s-a impus ca taxonomist și sistematician în domeniul peștilor (Cyprinidae și Cobitidae) și prin concepțiile moderne privind relațiile dintre organisme. - Acad. prof.dr. Nicolae Botnariuc, unul dintre cei mai mari
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Piscicultură și amenajări piscicole, la Universitatea din Galați. Activitatea sa științifică sa desfășurat în mai multe direcții. În primul plan se află Carcinologia, domeniu în care a publicat studii referitoare la grupul Crustacee-Amphipode din țara noastră, la sistematica, ecologia și zoogeografia lor. Un alt domeniu de cercetare a fost Hidrobiologia apelor marine și dulcicole, reprezentat prin cercetări privind viețuitoarele din ecosistemele acvatice, despre hidrologia, hidrobiologia și valorificarea lor complexă. De mare importanță este contribuția profesorului Sergiu Cărăușu la istoria biologiei românești
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
În timpul studiilor universitare s-a bucurat de audierea cursurilor susținute de eminenții profesori ca: Mihai D. David la Geografie fizică, Gheorghe I. Năstase la Geografia populației, Ion Atanasiu la Geologia generală și Geologia României, renumitul Ioan Borcea la Zoologie și Zoogeografie (cel care a înființat, în 1926, Stațiunea de cercetări Zoologice Marine de la Agigea și „a pus bazele școlii românești de oceanologie”. Pe 25 martie 1933 susține examenul de licență cu tema „Regiunea Elan-Horincea” pentru care a primit calificativul „foarte bine
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și amenajări piscicole, la Universitatea din Galați. Activitatea sa științifică s-a desfășurat în mai multe direcții. În primul plan se află Carcinologia, domeniu în care a publicat studii referitoare la grupul Crustacee-Amphipode din țara noastră, la sistematica, ecologia și zoogeografia lor. Un alt domeniu de cercetare a fost Hidrobiologia apelor marine și dulcicole, reprezentat prin cercetări privind viețuitoarele din ecosistemele acvatice, despre hidrologia, hidrobiologia și valorificarea lor complexă. De mare importanță este contribuția profesorului Sergiu Cărăușu la istoria biologiei românești
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]