57 matches
-
longitudinal;Centrala hidroelectrică Pașcani (E= 20 GWh/an, Pi= 11,9 MW); - Drum de acces și exploatare. LACUL, care va avea 18 km lungime, va contribui la schimbarea mediului înconjurător, prin modificarea reliefului, apariția unui microclimat în zonă, fitoplancton și zooplancton modificat, apariția unor amenajări turistice și noi ocupații. Efecte asupra mediului, mai ales în sens negativ, au: bruma, înghețul, chiciura, viscolul, ninsorile bogate, poleiul, ceața. Aici, pe Valea Siretului, cele mai periculoase fenomene sunt brumele timpurii (septembrie) și cele târzii
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ale bazelor de date de specialitate disponibile pe internet. Cu datele primare astfel obținute se calculează densitatea numerică (cel/L) și biomasa umedă (mg/mc) pentru fiecare componentă specifică, pentru fiecare dintre grupele taxonomice algale și pentru fitoplanctonul total. Zooplancton Probele de zooplancton sunt colectate cu fileul de tip Juday, cu diametru intern al inelului superior de 36 cm și o sită filtrantă de 150 μm. Colectarea probelor de zooplancton se execută prin tractarea pe verticală a fileului în masa apei, pe orizonturi
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
pentru fiecare dintre grupele taxonomice algale și pentru fitoplanctonul total. Zooplancton Probele de zooplancton sunt colectate cu fileul de tip Juday, cu diametru intern al inelului superior de 36 cm și o sită filtrantă de 150 μm. Colectarea probelor de zooplancton se execută prin tractarea pe verticală a fileului în masa apei, pe orizonturi standard. După colectare, fileul este ridicat pe puntea navei și spălat ușor cu furtunul cu apă de mare pentru eliberarea organismelor care au rămas blocate în sita
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
apă de mare pentru eliberarea organismelor care au rămas blocate în sita filtrantă. Pentru determinarea volumului de apă filtrată se folosește lungimea cablului sau măsurătorile realizate cu turometru montat pe inelul superior al fileului (Harris et al., 2000). Probele de zooplancton sunt depozitate în borcane de plastic de 500 ml și conservate în soluție de formaldehidă tamponată 4%. Pentru prelucrarea la microscop se elimină surplusul de apă din borcan până se ajunge la un volum de aproximativ 100 ml sau mai
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
sau manuală Prezență și natura barierei de izolare Interpretare foto-aeriană; măsurători directe (numai pentru lagunele mici) Gradul de eutrofizare (regimul îmbogățirii cu nutrienți) Analiza de apă : nutrienți, clorofilă, oxigen dizolvat și saturație, TOC; măsurarea transparenței; suspensii; analiza speciilor indicatoare (fitoplacton, zooplancton, macroalge și macrozoobentos) Structura habitatului Compoziția pe specii, bogăția speciilor, caracteristicile speciilor Analiza probelor de bentos, plancton și pești; studiul asociațiilor vegetale Evaluarea generală a elementelor menționate se face după cum urmează: Starea de conservare a habitatului este considerată favorabilă
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
salinitate Compoziția chimică a apei Regimul îmbogățirii cu nutrienți Concentrația clorofilei a Cartare batimetrică; curent-metre CTD, sondă multiparametru Disc Secchi; măsurarea cu senzori optici; Analiză de apă: nutrienți, oxigen dizolvat și saturație, TOC Structura habitatului Specii caracteristice (comunități fitoplanctonice și zooplancton, pești) Analiză de apă, inventariere specii pești prin prelevare probe din pescuit de sondaj cu traulul pelagic, năvodul și cu setcile Alte specii rare / amenințate (de pești) Pescuit de sondaj cu setcile experimentale de alose și sturioni În perioada 2007-2012
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
tip sediment Analiza dimensiunii particulelor; analize chimice ale sedimentelor Topografie Realizarea profilului tarmului Compoziția chimică a apei (inclusiv salinitate, temperatură, oxigen dizolvat) Măsurarea calității apei Stare nutrienți, TOC, chlorofila Măsurarea calității apei Structura habitatului Structura habitatului (compoziția pe specii: fitoplancton, zooplancton, ihtiofauna) Identificare subtipuri; eșantionare Specii caracteristice Eșantionare Van Veen Alte specii rare / amenințate Eșantionare Van Veen Distribuția spațială Model spațial al distribuției subtipurilor Cartare cu ajutorul datelor colectate prin analiză fotografii aeriene și eșantionare Monitorizarea atributelor fizice și biologice pentru
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
biomaselor importante pentru perioadele de hrănire a speciilor de pești valoroși în timpul migrației, reproducerii și creșterii larvare. ... c) Zooplancton Apele tranzitorii și apele costiere ar putea fi analizate pentru planificarea activităților de acvacultură marină și a zonelor pentru pescuit (zooplanctonul fiind hrana de bază a unor specii valoroase de pești), luând în considerare corelația dintre dezvoltarea acestora și a concentrației de substanță organică din substrat și din masa apei. ... d) Habitatele marine și costiere În România există următoarele habitate marine
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
altele. Planctonul este format din organismele ce trăiesc în masa apei și nu se deplasează activ sau se deplasează nesemnifitiv față de antrenarea lor de curenții de apă. Planctonul se împarte în fitoplancton (cum sunt algele: verzi, albastre, diatomee, dinoflagelatele....); bacterioplanctonul; zooplanctonul (cuprinzând mici animale precum protozoare, rotifere, copepode, cladocri etc.) Nectonul este format din animalele care înoată activ, nefiind obligați să urmeze direcția curenților de apă. E reprezentat în principal de pești. Caracatița cu inele albastre este doar de mărimea unei
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
roci cu conținut mai mare de cupru și sulf, din care se pot obține atât cuprul cât și acidul sulfuric. PLAJĂ întindere plată la țărmul mării sau a unui lac, acoperită cu nisip sau cu pietriș. PLANCTON totalitatea organismelor animale (zooplancton) și vegetale (fitoplancton) care plutesc liber în apele marine. PLATFORMĂ LITORALĂ zona de lângă țărm a platformei continentale, supusă acțiunii valurilor. PLAUR strat predominant organic la suprafața bălților sau lacurilor, format din resturi de rădăcini, tulpini și frunze împletite într-o
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
contribuind cu cca.50% la biomasa totală de aici. Aceste bacterii pot fi active chiar și în mijlocul iernii în stratele superioare ale gheții, la temperaturi sub -20șC. Copepodele sunt printre cele mai comune nevertebrate din Oceanul Arctic. Sunt principalele reprezentante ale zooplanctonului (care înglobează micile animale ce plutesc în apa oceanică sub acțiunea curenților oceanici). Ele sunt mici crustacee, au o cochilie dură în exteriorul corpului, numită exoschelet și, împreună cu alte orgamisme din zooplancton, reprezintă sursa de hrană pentru consumatorii secundari, între
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
comune nevertebrate din Oceanul Arctic. Sunt principalele reprezentante ale zooplanctonului (care înglobează micile animale ce plutesc în apa oceanică sub acțiunea curenților oceanici). Ele sunt mici crustacee, au o cochilie dură în exteriorul corpului, numită exoschelet și, împreună cu alte orgamisme din zooplancton, reprezintă sursa de hrană pentru consumatorii secundari, între care și codul arctic. În Oceanul Arctic sunt prezente toate grupurile majore de copepode: Calanoida, Cyclopoida, Harpacticoida. Codul arctic (Boreogadus saida), numit și codul polar, preferă apele reci, cu temperaturi sub 4șC (fiind
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
nordic de distribuție. Deși cel mai frecvent este întâlnit sub gheață, poate să fie prezent și la adâncimi de cca. 1000m. Are dimensiuni mici, în general sub 25cm, dar în mod excepțional poate atinge 40cm. Se hrănește cu fitoplancton și zooplancton și, la rândul său, este hrana preferată pentru multe mamifere marine (foci) și păsări de mare, fiind astfel o componentă cheie în lanțul trofic din Oceanul Arctic. Peștele este pescuit comercial atât în Canada cât și în Rusia. O faună bogată
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
2). Mai mult, între manifestările de zi (iluminate) și acelea de noapte (neiluminate) ale biocenozei, mai ales în cazurile găzduite de volume mari de apă - ecosisteme vaste - există mari deosebiri [124], implicit efecte asupra substratului. Anume noaptea, adică la întuneric, zooplanctonul (heterotrofe unisau oligocelulare) este mai bogat atât cantitativ cât și calitativ [124], deci și efectul biocorosiv este mai intens. 3.2. Metode preconizate Rezolvarea cea mai rațională a problemei în discuție constă în combaterea cauzei, iar nu a efectelor ei
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
străinătate. Specializarea în activitatea didactică pentru predarea Hidrobiologiei a contribuit la extinderea paletei de cercetare. În colaborare cu alți colegi a studiat comunități de nevertebrate din Marea Neagră și Delta Dunării, structura specifică a comunităților de specii și dinamica populațiilor din zooplancton și bentos. Rezultatele cercetărilor hidrobiologice se regăsesc în 14 articole științifice publicate. În colaborare cu doctoranzii pe care i-a condus a făcut cercetări faunistice, ecologice și etologice referitoare la unele grupe de insecte, rezultatele fiind publicate în 26 articole
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
diminuării procesului de înmulțire a algelor dacă se aplică pesticide, deci o scădere a cantității de oxigen pe care acestea ar putea-o produce. Scăderea cantității de oxigen din apă poate apare ca o consecință indirectă, prin reducerea sau eliminarea zooplanctonului ierbivor, fenomen care ar determina proliferarea algelor filamentoase de la suprafața apei, ceea ce are drept consecință reducerea transparenței apei, deci scăderea intensității procesului de fotosinteză în straturile profunde și diminuarea cantității de oxigen în aceste straturi. Inhibarea procesului de fotosinteză determinată
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
compartimente biotice și abiotice (există transfer între: apă-sediment; apăaer; apă-biocenozăă. Efectele poluării termice asupra biocenozei sunt contradictorii, deoarece intervin foarte multe variabile. Poate fi afectată structura fitoplanctonului fie prin afectarea compoziției sale specifice, fie prin accelerarea succesiunii fitoplanctonului. Efectele asupra zooplanctonului sunt și ele foarte diverse. Se constată restructurări ale compoziției specifice, modificări ale distribuției spațiale, creșterea fecundității, creșterea rolului zooplanctonului în fluxul de materie și energie datorită scăderii dimensiunilor corpului indivizilor și apariția timpurie a formelor de vară, creșterea ratei
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
multe variabile. Poate fi afectată structura fitoplanctonului fie prin afectarea compoziției sale specifice, fie prin accelerarea succesiunii fitoplanctonului. Efectele asupra zooplanctonului sunt și ele foarte diverse. Se constată restructurări ale compoziției specifice, modificări ale distribuției spațiale, creșterea fecundității, creșterea rolului zooplanctonului în fluxul de materie și energie datorită scăderii dimensiunilor corpului indivizilor și apariția timpurie a formelor de vară, creșterea ratei de mortalitate, etc. Peștii sunt foarte afectați de schimbarea regimului termic, mai ales populațiile cu limite de toleranță foarte scăzute
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
Planctonul din Dunăre este sărac în specii caracteristice, majoritatea speciilor planctonice provenind din apele stagnante. În perioada de vară, când apele Dunării scad, apele din bălțile și lacurile adiacente se scurg în fluviu, aducând cu ele un bogat fito și zooplancton, în timp ce atunci când apele cresc, multe elemente ale florei și faunei bentonice din fluviu pătrund în lacurile Luncii. Efectul de barieră are profunde și evidente implicații asupra capacității productive a ecosistemelor acvatice când este vorba de migrațiile active ale componentelor biocenozei
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
determină schimbarea structurii comunităților de organisme bentoniceă, iar pe de altă parte, favorizează dezvoltarea fitoplanctonului prin creșterea transparenței apei de la 0,2 0,5 m la 0,75 - 2 m. Dezvoltarea fitoplanctonului este urmată imediat de schimbarea calității și cantității zooplanctonului (Botnariuc, Vădineanu, 1982). Ansamblul schimbărilor biocenotice în coreleție cu regimul hidrologic specific lacului, determină modificări semnificative și în structura ihtiofaunei. Astfel, abundența planctonului, mai ales în etapa inițială de formare a lacului, duce la înmulțirea peștilor zooplanctonofagi, care la rândul
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
număr specii, densitate; - zoobentos (ZB) - componentă taxonomica - lista și număr specii, densitate, index saprob, indice de diversitate, specii sensibile la impact antropic; - fauna piscicola (P) - componentă taxonomica - lista și număr specii, densitate, specii sensibile la impact antropic, structura pe vârste; - zooplancton (ZPL) - furnizează informații utile în anumite cazuri: eutrofizare, poluări accidentale; c) elemente de calitate microbiologice: coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali; analiza elementelor de calitate microbiologice se execută în secțiunile de captare apă de suprafață pentru potabilizare (P), în secțiunile
MANUAL din 13 ianuarie 2006 pentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR) *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180112_a_181441]
-
taxonomica - lista și număr specii, densitate; - zoobentos (ZB) - componentă taxonomica - lista și număr specii, densitate, diversitate, specii sensibile la impact antropic; - fauna piscicola (P) - componentă taxonomica - lista și număr specii, densitate, specii sensibile la impact antropic, structura pe vârste; - ZPL (zooplancton) - furnizează informații utile în anumite cazuri: eutrofizare, poluări accidentale; 4. elemente de calitate ecotoxicologice: în mod asemănător cu prevederile art. 4 alin. (1) litera e); 5. Elemente hidromorfologice: - regimul hidrologic: cantitatea și dinamica curgerii apei, timpul de retenție, legătura cu
MANUAL din 13 ianuarie 2006 pentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR) *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180112_a_181441]
-
angiosperme - componentă taxonomica - lista și nr. specii, densitate; ZB - zoobentos - componentă taxonomica - lista și nr. specii, densitate, index saprob pentru ape tranzitorii fluviale, diversitate, specii sensibile la impact antropic; P - fauna piscicola - componentă taxonomica - lista și nr. specii, densitate; - ZPL - zooplancton pentru furnizarea de informații utile în anumite cazuri: eutrofizare, poluări accidentale; - bacteriologice*): coliformi fecali - în carnea moluștelor și lichidul intervalvar. - ecotoxicologice: MG - metale grele, SP-MO - micropoluanti organici din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 , relevanți pentru biota - antracen, difenileteri bromurați, di
MANUAL din 13 ianuarie 2006 pentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR) *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180112_a_181441]
-
taxonomica, densitatea, prezența taxonilor sensibili. B. Lacuri: - Fitoplancton: componentă taxonomica, densitatea, biomasă, prezența taxonilor sensibili, clorofila "a" care poate furniza date ce se corelează cu biomasă; - Fitobentos: componentă taxonomica, densitatea, prezența taxonilor sensibili; - Macrozoobentos: componentă taxonomica, densitatea, prezența taxonilor sensibili; - Zooplancton - opțional pentru râuri și lacuri - furnizează informații utile în anumite cazuri: eutrofizare, poluări accidentale. C. Râuri și lacuri - macrofitele acvatice: - ihtiofauna (3) Analiza elementelor biologice se va realiza de către grupul de biologi din cadrul laboratoarelor de măsurare și analiza ale Direcției
MANUAL din 13 ianuarie 2006 pentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR) *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180112_a_181441]
-
număr specii, densitate; - zoobentos (ZB) - componentă taxonomica - lista și număr specii, densitate, index saprob, indice de diversitate, specii sensibile la impact antropic; - fauna piscicola (P) - componentă taxonomica - lista și număr specii, densitate, specii sensibile la impact antropic, structura pe vârste; - zooplancton (ZPL) - furnizează informații utile în anumite cazuri: eutrofizare, poluări accidentale; c) elemente de calitate microbiologice: coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali; analiza elementelor de calitate microbiologice se execută în secțiunile de captare apă de suprafață pentru potabilizare (P), în secțiunile
ORDIN nr. 31 din 13 ianuarie 2006 privind aprobarea Manualului pentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175547_a_176876]