50 matches
-
prelevarea probelor se realizează de la adâncimi de 10-15 cm sub oglinda apei. ... b) Pentru analiza cantitativă a fitoplanctonului se prelevă o cantitate de 1 litru de apă în recipiente din sticlă sau din material plastic. ... c) Pentru analiza cantitativă a zooplanctonului se prelevă un volum de 50-100 litri, prin trecere prin fileul planctonic. Volumul de apă care rămâne în paharul fileului planctonic se colectează într-un recipient ermetic închis. Se notează volumul inițial care a fost trecut prin fileul planctonic. Fileul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197573_a_198902]
-
număr specii, densitate; - zoobentos (ZB) - componentă taxonomica - lista și număr specii, densitate, index saprob, indice de diversitate, specii sensibile la impact antropic; - fauna piscicola (P) - componentă taxonomica - lista și număr specii, densitate, specii sensibile la impact antropic, structura pe vârste; - zooplancton (ZPL) - furnizează informații utile în anumite cazuri: eutrofizare, poluări accidentale; c) elemente de calitate microbiologice: coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali; analiza elementelor de calitate microbiologice se execută în secțiunile de captare apă de suprafață pentru potabilizare (P), în secțiunile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175547_a_176876]
-
taxonomica - lista și număr specii, densitate; - zoobentos (ZB) - componentă taxonomica - lista și număr specii, densitate, diversitate, specii sensibile la impact antropic; - fauna piscicola (P) - componentă taxonomica - lista și număr specii, densitate, specii sensibile la impact antropic, structura pe vârste; - ZPL (zooplancton) - furnizează informații utile în anumite cazuri: eutrofizare, poluări accidentale; 4. elemente de calitate ecotoxicologice: în mod asemănător cu prevederile art. 4 alin. (1) litera e); 5. Elemente hidromorfologice: - regimul hidrologic: cantitatea și dinamica curgerii apei, timpul de retenție, legătura cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175547_a_176876]
-
angiosperme - componentă taxonomica - lista și nr. specii, densitate; ZB - zoobentos - componentă taxonomica - lista și nr. specii, densitate, index saprob pentru ape tranzitorii fluviale, diversitate, specii sensibile la impact antropic; P - fauna piscicola - componentă taxonomica - lista și nr. specii, densitate; - ZPL - zooplancton pentru furnizarea de informații utile în anumite cazuri: eutrofizare, poluări accidentale; - bacteriologice*): coliformi fecali - în carnea moluștelor și lichidul intervalvar. - ecotoxicologice: MG - metale grele, SP-MO - micropoluanti organici din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 , relevanți pentru biota - antracen, difenileteri bromurați, di
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175547_a_176876]
-
taxonomica, densitatea, prezența taxonilor sensibili. B. Lacuri: - Fitoplancton: componentă taxonomica, densitatea, biomasă, prezența taxonilor sensibili, clorofila "a" care poate furniza date ce se corelează cu biomasă; - Fitobentos: componentă taxonomica, densitatea, prezența taxonilor sensibili; - Macrozoobentos: componentă taxonomica, densitatea, prezența taxonilor sensibili; - Zooplancton - opțional pentru râuri și lacuri - furnizează informații utile în anumite cazuri: eutrofizare, poluări accidentale. C. Râuri și lacuri - macrofitele acvatice: - ihtiofauna (3) Analiza elementelor biologice se va realiza de către grupul de biologi din cadrul laboratoarelor de măsurare și analiza ale Direcției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175547_a_176876]
-
număr specii, densitate; - zoobentos (ZB) - componentă taxonomica - lista și număr specii, densitate, index saprob, indice de diversitate, specii sensibile la impact antropic; - fauna piscicola (P) - componentă taxonomica - lista și număr specii, densitate, specii sensibile la impact antropic, structura pe vârste; - zooplancton (ZPL) - furnizează informații utile în anumite cazuri: eutrofizare, poluări accidentale; c) elemente de calitate microbiologice: coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali; analiza elementelor de calitate microbiologice se execută în secțiunile de captare apă de suprafață pentru potabilizare (P), în secțiunile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180112_a_181441]
-
taxonomica - lista și număr specii, densitate; - zoobentos (ZB) - componentă taxonomica - lista și număr specii, densitate, diversitate, specii sensibile la impact antropic; - fauna piscicola (P) - componentă taxonomica - lista și număr specii, densitate, specii sensibile la impact antropic, structura pe vârste; - ZPL (zooplancton) - furnizează informații utile în anumite cazuri: eutrofizare, poluări accidentale; 4. elemente de calitate ecotoxicologice: în mod asemănător cu prevederile art. 4 alin. (1) litera e); 5. Elemente hidromorfologice: - regimul hidrologic: cantitatea și dinamica curgerii apei, timpul de retenție, legătura cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180112_a_181441]
-
angiosperme - componentă taxonomica - lista și nr. specii, densitate; ZB - zoobentos - componentă taxonomica - lista și nr. specii, densitate, index saprob pentru ape tranzitorii fluviale, diversitate, specii sensibile la impact antropic; P - fauna piscicola - componentă taxonomica - lista și nr. specii, densitate; - ZPL - zooplancton pentru furnizarea de informații utile în anumite cazuri: eutrofizare, poluări accidentale; - bacteriologice*): coliformi fecali - în carnea moluștelor și lichidul intervalvar. - ecotoxicologice: MG - metale grele, SP-MO - micropoluanti organici din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 , relevanți pentru biota - antracen, difenileteri bromurați, di
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180112_a_181441]
-
taxonomica, densitatea, prezența taxonilor sensibili. B. Lacuri: - Fitoplancton: componentă taxonomica, densitatea, biomasă, prezența taxonilor sensibili, clorofila "a" care poate furniza date ce se corelează cu biomasă; - Fitobentos: componentă taxonomica, densitatea, prezența taxonilor sensibili; - Macrozoobentos: componentă taxonomica, densitatea, prezența taxonilor sensibili; - Zooplancton - opțional pentru râuri și lacuri - furnizează informații utile în anumite cazuri: eutrofizare, poluări accidentale. C. Râuri și lacuri - macrofitele acvatice: - ihtiofauna (3) Analiza elementelor biologice se va realiza de către grupul de biologi din cadrul laboratoarelor de măsurare și analiza ale Direcției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180112_a_181441]
-
alge, crucea voinicului și cîteva plante cu flori). Fauna este însă ceva mai bogată, cuprinzînd păsări (albatros, furtunar uriaș, furtunar Wilson, furtunar de zăpadă, lup-de-mare, pinguin, cormoran, rîndunica-de-mare), mamifere (foca, elefant-de-mare, morsă, balenă, leopard-de-mare) precum și alte specii (pești, echinoderme, moluște, zooplancton etc). Zona Antarctică Braziliană este un teritoriu foarte slab populat. Populația ei numără doar 188 locuitori (în 2008) pe o întindere de 341 000 km², rezultînd o densitate a populației de 0.00055 loc/km² - una dintre cele mai mici
Zona Antarctică Braziliană () [Corola-website/Science/316747_a_318076]
-
Înotătoarea ventrală (când este prezentă) cu poziție pectorală. Vezica înotătoare mare; uneori lipsește. Scombroidele sunt cei mai iuți înotători dintre toți teleosteenii. Se hrănesc cu crabi, crevete, calmari, crustacee, pești și larve de pești și nevertebrate. Unele specii mici filtrează zooplanctonul prin spinii branhiali. Depun fracționat icrele în apele tropicale și subtropicale, adesea în apropiere de țărm. Icrele sunt pelagice și eclozează în alevini planctonici. Au o mare importanță economică, fiind pești comestibili. Sunt pești perciformi marini activi având corpul hidrodinamic
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
culoarea talului criteriu important în determinarea speciilor este foarte variată albă galbenă cenușie brună neagră verde albăstruie roșie etc compania furnizează sercii către guvern și alte organizații publice companii și instituții marea este bogată în viețuitoare în special în fitoplancton zooplancton diferite cetacee și pinipede în plus apărătorii au fost supuși unor bombardamente aeriene și navale puternice și îndelungate acest număr devine unitatea numerelor terțe ai cărui multipli devin numerele terțe și așa mai departe inhalarea prafurilor și particulelor de potasiu
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
până la — cât un hipopotam matur. Balenele albastre au un creier relativ mic, de doar , aproximativ 0,007% din masa corporală totală. Balenele albastre se hrănesc în general cu krill, deși consumă, în cantități mai mici, și copepode. Aceste specii de zooplancton consumate de balenele albastre diferă de la ocean la ocean. În Atlanticul de Nord, hrana obișnuită este formată din "Meganyctiphanes norvegica", "Thysanoessa raschii", "Thysanoessa inermis" și "Thysanoessa longicaudata"; în Pacificul de Nord, "Euphausia pacifica", "Thysanoessa inermis", "Thysanoessa longipes", "Thysanoessa spinifera", "Nyctiphanes
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
abdomenul alb-argintiu sau gălbui. Pe mijlocul flancurilor, se află o serie de 5—8 pete negre. Înotătoarele sunt slab colorate. În epoca de reproducere, culorile la mascul devin și mai vii. Se hrănește cu alge, resturi vegetale, moluște, crustacee, viermișori, zooplancton și larve de insecte. Depune icrele pe pietre, în aprilie-mai. Are importanță economică, deoarece constituie hrana naturală a peștilor răpitori, cum sunt salmonidele. Servește ca material de experiență, în laboratoarele de toxicologie. Carnea este destul de bună, deși ușor amăruie și
Boiștean () [Corola-website/Science/331079_a_332408]
-
în perechi. Majoritatea carangidelor sunt pești răpitori iuți care se hrănesc cu pești mai mici, crustacee și cefalopode. Unele specii se hrănesc exclusiv în zonele pelagice, în timp ce cele mai multe se hrănesc cu pradă bentonică sau epibentonică. Speciile din genul "Decapterus" filtrează zooplanctonul din stratul de apă. Juvenilii din genul "Scomberoides" se hrănesc cu solzii și țesuturile epidermice ale peștilor de coastă (de ex. "Mugilidae"). Peștele pilot ("Naucrates ductor") însoțește rechini și se hrănește cu resturile prăzii acestui animal prădător. Acest pește, precum și
Carangide () [Corola-website/Science/330753_a_332082]
-
caudală cenușii, restul înotătoarelor palide, gălbui sau roșu-gălbui. Irisul ochilor galben. Masculii, de obicei, sunt mai mici și mai subțiri ca femelele și capătă, în epoca de reproducere, granulații albe deasupra și pe laturile corpului. Hrana este, în special, animală: zooplancton, larve de insecte (efemere etc.), insecte acvatice, moluște, crustacee, viermi și mai puțin vegetală (alge filamentoase) și detritus organic. Se mai hrănește cu insecte aeriene care zboară asupra apei (muște, țânțari), ridicându-se la suprafață apei. Primăvara, consumă icrele altor
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]
-
și probabil adulții unor altor specii de zeiforme se întâlnesc frecvent în zona pelagică sau în apropierea suprafeței apei. Sunt răpitori; se hrănesc în principal cu alte specii de pești, dar și cu cefalopode și crustacee. Puietul se hrănesc cu zooplancton (copepode, pteropode, larve de pești sau de crustacee). Sexele sunt separate. Femelele cresc mai mari decât masculii. Icrele și larvele sunt pelagice și plutesc aproape de suprafață; icrele sunt sferice, cu un diametru de 1-2,8 mm. Speciile mai mari de
Zeiforme () [Corola-website/Science/333651_a_334980]
-
și copepode), insecte acvatice, larve de insecte (perlide, efemeride), viermi și moluște, dar, de asemenea, și cu detritus organic, diatomee, alge filamentoase și alte plante acvatice. Atacă puii și icrele altor pești. Larvele și juvenili se hrănesc cu fitoplancton și zooplancton. Atinge maturitatea sexuală după vârsta de 3 ani. Depune icrele primăvara (din martie până în mai), pe fund pietros în curentul puternic al apei, la o temperatură a apei mai mare de12 °C. Larvele eclozează după circa 15 zile și migrează
Clean dungat () [Corola-website/Science/331286_a_332615]
-
intr-o membrană și conține nucleul, mitocondriile, aparatul Golgi, vacuolele, lipidele și rezervele de hrană. Reproducerea, respirația și sinteza biochimică sunt îndeplinite de acea capsulă centrală. Radiolarii fac parte din planctonul marin; nutriția lor constă într-o mare varietate de zooplancton, dar și unele specii de fitoplancton, precum diatomeele, cocolitoforele și dinoflagelatele. Pot consuma, de asemenea, bacterii sau grohotiș organic. Înmulțirea lor este puțin documentată; au fost raportate fisiunea binară, fisiunea multiplă și înmugurirea.Foraminiferele sunt sarcodine unicelulare cu cochilii. Acestea
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
femele pot depune icrele pe teritoriul unui mascul. Ponta este păzită de mascul. Icrele, sunt mici și au diametrul mare de 1,2 mm și un colorit auriu. Larve eclozează după 2 săptămâni, ele sunt planctonice și se hrănesc cu zooplancton. Peștele ventuză Candolle nu prezintă importanță din punct de vedere economic. A fost numit în 1810 de Risso în onoarea botanistului elvețian Augustin Pyrame de Candolle (1778 -1841).
Pește ventuză Candolle () [Corola-website/Science/335165_a_336494]
-
și anală sunt cenușiu întunecate, ușor gălbui. Înotătoarea dorsală și caudală sunt cenușii, cu o tentă gălbuie. Coloritul corpului este mult mai deschis comparativ cu novacul. Irisul ochilor este argintiu. Hrana constă mai ales din fitoplancton (95%), mai rar din zooplancton (5%). Spre deosebire de crap, această specie consumă toată viața plancton și, destul de rar, insecte și moluște mici. Peștii mai mari de 1,5 cm se hrănesc numai cu fitoplancton (diatomee, alge verzi, alge albastre-verzi etc.), în timp ce larvele și puietul cu zooplancton
Sânger (pește) () [Corola-website/Science/330227_a_331556]
-
zooplancton (5%). Spre deosebire de crap, această specie consumă toată viața plancton și, destul de rar, insecte și moluște mici. Peștii mai mari de 1,5 cm se hrănesc numai cu fitoplancton (diatomee, alge verzi, alge albastre-verzi etc.), în timp ce larvele și puietul cu zooplancton. Intestinul este foarte lung, de 10 mai lung decât corpul. Depune icrele primăvara prin aprilie-mai în masa apei în plin curent, când migrează în partea superioară a râurilor. În Europa se reproduce în special artificial, în luna iunie. Depunerea icrelor
Sânger (pește) () [Corola-website/Science/330227_a_331556]
-
golf al lacului glaciar Baltic. Marea majoritate a speciilor relicte ale lacului (precum păstrăvul arctic) datează din acea perioadă. Ulterior, lacul a devenit un golf al Mării Yoldia, fiind apoi conectat cu Lacul Ancylus. Lacul conține atât fitoplancton, cât și zooplancton, de exemplu copepode și cladocer. Speciile Bentos includ crustacee, oligochete, diptere și bivalve. Se regăsesc de asemenea și mai multe specii de pește, precum somonul. Lacul este renumit pentru păstrăvul său, cunoscut sub numele de păstrăv arctic. Există o legendă
Lacul Vättern () [Corola-website/Science/336548_a_337877]
-
cu fundul moale sau nisipos, bogate în vegetație, trăind în grupuri. Iarna și-o petrece îngropat în adânc, încetând a se mai hrăni. Somnul pitic este un pește răpitor de temut, omnivor, bentonic. Juvenilii se hrănesc cu organisme bentonice și zooplancton, inclusiv chironomide, cladocere, ostracode, și amfipodele, insecte, inclusiv larve de efemeroptere, larve de trihoptere și plante. Adulții se hrănesc cu insecte, pești mici (porcușori, roșioară, babușcă, lin), icre de pește, moluște, crustacee, alge și plante acvatice superioare, detritus, lipitori, viermi
Somn pitic () [Corola-website/Science/330501_a_331830]
-
Gura mică, dispusă subterminal. Înotătoarele pectorale și ventralele au vârful ascuțit. Înotătoarea dorsală și anală cu marginea concavă, înotătoarea caudală adânc scobită. Au și o înotătoare adipoasă. Coloritul corpului argintiu, mai întunecat pe spate; vârful înotătoarelor negru. Se hrănește cu zooplancton și nevertebrate bentonice: crustacee, moluște, viermi, larve de insecte (chironomide etc.) și insecte adulte. Exemplarele de dimensiuni mai mari se hrănesc și cu pești mici și cu icrele altor specii de pești. Depune icre bentonice, lipicioase pe fund de piatră
Coregon () [Corola-website/Science/332003_a_333332]