6 matches
-
poetic din Luceafărul atinge "rigoarea limbajului matematic", se invocă "universul în rotație" a lui Gödel, similitudinile cu marile "cuceriri ale științei epocii nucleare", anticiparea teoriei recente a "bing-bang"-ului și alta, a fizicianului Peter Mittelstaedt, se află legături chiar cu zoosemiotica, cu legea entropiei (Schrödinger și Sherrington), se invocă principiul lui Pauli și cel al lui Carnot și se amintește despre "soluția lui Eminescu" în ceea ce privește rezolvarea misterului care a înconjurat până nu demult construcția piramidelor egiptene. Iată doar două exemple, alese
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sau mucegăit" și pe care îl vom asocia cu lexemul distrugere. Analiza iconica se axează pe două niveluri din semiotica pasiunilor: * nivelul semionarativ, cu procesul de actanțializare. Cele patru tipuri de insecte/ animale din posterele politice implică anumite aspecte ale zoosemioticii. Acest aspect va fi discutat în ÎI.4.d.3., unde vom interpreta lexemul dezgust că o senzație tactila spațială, astfel corelând afirmația ("corpul uman că sursa fenomenologica") lui Merleau Ponty cu simulacrul pasional al lui Greimas și Fontanille. * nivelul
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
iconice construite în jurul insectelor/ animalelor constituie cele patru scenarii ale modelului actanțial: rolul actanțial al distrugătorului (șoareci, molii, țânțari, viermi) și rolul actanțial al victimei (brânză, lâna, piele și frunză). Alegerea noastră ne determină să menționam termenul de umwelt din zoosemiotica drept concept care constituie lumea subiectivă pe care orice animal și-o construiește în funcție de mediul său real (Sebeok [1994] 2002: 54). În cazul nostru, există în imaginile analizate părți ale celor patru medii naturale și care aparțin șoarecilor, moliilor, țânțarilor
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Enciclopedia practică a copiilor (I-VIII, 1984-1986), Enciclopedia marilor personalități din istoria, știința, cultura românească de-a lungul timpului (I-VI, 2001-2003) și autor a numeroase lucrări personale. Este interesat îndeosebi de discipline noi, de graniță (bionică, ecosofie, fito și zoosemiotică), unele cărți fiind traduse în franceză, germană, maghiară, rusă, spaniolă, italiană. A colaborat la reviste - românești și străine - literare („Flacăra”, „Ramuri”, „România literară”, „Luceafărul”, „Cahiers du Sud”, „Nouvelle revue française”) și științifice („Natura”, „Ocrotirea naturii”, „Science et vie”, „Science et
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288556_a_289885]
-
unor specialiști (André Helbo inter alii) statutul de savoir-faire, și nu de știință. Din numeroasele încercări de delimitare a semioticilor descriptive (Umberto Eco, 1982, André Helbo, 1983, Roland Posner, 1990 etc.) am extras următoarele cîmpuri: * fitosemiotica (reprezentată de Martin Krampen); * zoosemiotica (reprezentată de Thomas Sebeok și investigînd comportamentul de comunicare al non umanului, al primatelor în primul rînd); * semiotica medicală (reprezentată de Charles Morris, Thomas Sebeok, Jacques Lacan pentru care există două categorii de semne: soft data sau semnele subiective, relatate
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
verbal și cel gestual. Investigarea științifică a gestualității este legată de dezvoltarea unei lingvistici a discursului (cotidian) și deci a oralului, de unele experimente teatrale (Meyerhold, Grotowski, Artaud), precum și de dezvoltarea rapidă a teoriei comunicării și semioticii (cf. T. Sebeok, zoosemiotica) din ultimele decenii. Ca nouă sferă problematică, gestualitatea a fost introdusă treptat în reflecția semioticii: i) fie ca domeniu autonom, strict circumscris, analizabil ca limbaj gestual (limbajul surdo-muților, al călugărilor trapiști), fie ca ii) o componentă omniprezentă, cu frontiere incerte
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]