75 matches
-
de ciocolată Aladin. Pe drum am fost nevoiți să ne oprim de multe ori - timpul însuși parcă se grăbea. Șoferul gemea de frustrare - peste tot oameni și mașini într-un tempo teribil. Un șarpe imens mușcându-și fără milă coada zornăitoare. Era ca și cum toți ar fi vrut să atingă un țel inaccesibil. În același timp acești oameni grăbiți vorbeau în celulare chiar cu nimicnicia. Parcă ne luptam toți cu timpul. Peste tot: jur-împrejur, în sus și în jos, se declanșa bombardamentul
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
un suprem gest, totală. Nu se știe cine da și cine primește: într-adevăr, nu se știe. Este privilegiul marilor spirite de a face imposibilă orice cuantificare a unui schimb. Ideile, departe de a împărtăși condiția unor simple monezi inert zornăitoare, sunt dimpotrivă vii, însuflețite, ele se transmit printr-o participare afectiva de la care nu poate lipsi cel care le trăiește. Ideea nu se întinde, asemeni oricărui lucru, de aici și până aici între doi conlocutori, ci îi leagă nevăzut, subtil
Singurătatea unui mentor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17843_a_19168]
-
aibă la cherem pe acest amator dispus să creadă orbește în basmele cu spioni, dușmani, atentatori și alte aiureli asortate? Luat la prelucrare, din candidatul bățos, cu aere de Cuza scos de la naftalină, a rămas doar un sac de oase zornăitoare, înspăimântat că la primul gest decisiv va fi ciuruit de gloanțele reacțiunii care-l pândea prin ungherele întunecoase ale palatului. Fericit să-i aibă alături pe Zoe și pe Dorinel, a uitat și de țară, și de guvern și de
La adio (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16888_a_18213]
-
prin degetele întredeschise ale tămăduitoarei Tale mâini..." (Feofan. Clopotnița). Centura de castitate proiectează așadar sub cupola metafizică a creștinismului răsăritean multiplicitatea foșnitoare a vieții: albinele în stupi, peștii "în bancuri rotitoare", "stropii de materie", glasurile "ca niște grăunțe", o "piele zornăitoare", care "își rotește cu grație miile sale de celule". În contrast cu mulți dintre colegii săi de generație, consumați sub raport creativ și redundanți, Nichita Danilov e un poet încă viu, complex și imprevizibil, pentru care viitorul sună bine.
Hyde Park by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8421_a_9746]
-
palate, de pe colinele din preajma urbei, din turle de biserici și de domuri. Dantelăria așezămintelor gotice, proiectată pe cer în zvâcnet ascuțit de turle. Piatra lăcașurilor, înnegrită de ani. Palate. Sobrietate imperială. Eleganță austeră. Muzici: în saloane cu candelabre din cristaluri zornăitoare, ori în biserici, ori pe străzi. În piața de vechituri, delicatele melodii ale harpistei stafidite, cu mâini schimonosite de artrită. Tropotele cailor de la caleștile care plimbă turiștii prin burg. În Schwedenplatz, un clovn și uriașele lui baloane de săpun. Copii
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
disperați din bârloguri și, renunțând la rușine, să-și arate adevăratul chip - cel mutilat de hoții, abuzuri, ticăloșii și crime? Probabil că două au fost acțiunile care i-au speriat de moarte pe cei care aveau prin dulapuri diverse schelete zornăitoare. În primul rând, constatarea că justiția începe, de bine, de rău, să funcționeze și că epoca butoanelor roșii și a firelor scurte a apus. Plini de procese, speriați că Parchetul va începe să-i caute serios prin conturi, oligarhii au
Stigmatul nefericirii by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9850_a_11175]
-
înapoi. Pârjol, dincolo de ușa întredeschisă.) PÂRJOL: Mă iartă de izbitură, frate Ceaun. Da' ce arăți așa plouat, ți s-a afumat mâncarea sau ți s-au ars plăcintele? (Face un pas în încăpere. E mustăcios și îmbrăcat cu dichis militar zornăitor. Trec amândoi spre rampă. Dialogul dintre cei doi continuă pe un ton scăzut, să nu audă Liana din încăperea alăturată) CEAUN: Ba-s afumat și ars eu singur, frate Pârjol. Ia-n te uită ici cam ce mi se dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Filomela!”. Avea buza de sus despicată, tanti Filomela, și o voce foarte groasă și zgâriată, de ofticos. Cred că nu i-am plăcut (e drept că mă uitam cam insistent la buza ei de iepure), pentru că mi-a Întins restul zornăitor, cu o mână repezită, care mă elimina rapid din peisaj. Traversez o alee măruntă, ticsită cu castani bătrâni și câțiva tei. Pe o bancă șubredă de lemn, o mamă grijulie Îi spune copilului ei să se poarte frumos când vor
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Niște bucăți ascuțite din ceva care atârnă mi se înfășoară în jurul gâtului și mi se înfig în păr. — Candelabrul, Carl! zice Helen. Ai grijă! Cu fundul îngropat în mijlocul mărgelelor și cioburilor de cristal, sunt cuprins de o caracatiță tremurătoare și zornăitoare. Tentaculele reci de sticlă și lumânările false. Brațele și picioarele mi se încâlcesc în ghirlandele și lanțurile de cristal. Pendulele prăfuite de cristal. Fuioarele de pânză și păienjenii morți. Un bec încins mă arde prin mânecă. La înălțimea asta mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
surdă?), un plan dinainte stabilit, dublat de o doză consistentă din acel aliaj imponderabil cu care sunt înzestrați toți marii temerari ai lumii: curaj. Fără el, toată acea șerpuire de-a bușilea ce a urmat pe podeaua dormitorului, peste obstacole zornăitoare, căluți de lemn, soldăței prăbușiți și cuburi ascuțite, tot acel drum spre lumină (iar în contextul de aici lumina nu trebuie confundată cu o metaforă de doi bani, pentru că ea desemnează precis ținta spre care se îndrepta Mircea) n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
pantofilor, aruncate acolo în urma trecerii unui uragan. Zidurile de ciment ale pasajului superior, desecate și cenușii, semănau cu intrarea într-un hipogeu. Mașinile care circulau sporadic pe autostrada de deasupra mea își deșertaseră încărcăturile de lumină, și se mișcau acum zornăitoare aidoma instrumentelor deformate ale unei orchestre pe fugă. Dar, întorcându-mă, soarele care se lovea de zidurile de ciment ale pasajului superior forma un cub de lumină intensă, aproape ca și când suprafața pietroasă ar fi devenit incandescentă. Eram sigur că rampa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
lucrurile pe care le păstrase de când eram mic. Manus zice: — Ia uitați-vă - și ridică lumânarea -, lumânarea mea de botez. Departe-n întuneric, Manus azvârle lumânarea. Urmează pantofiorii maronii de copil. Înfășurați într-un veșmânt de botez. Apoi un pumn zornăitor de dinți de lapte. S-o fut, zice Manus, pe afurisita aia de Zână Măseluță. O cosiță de păr blond într-un medalion prins pe-un lănțișor, lănțișorul învârtindu-se, eliberat din mâna lui Manus ca un bola de prins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
o femeie apusă, nici cel mai absurd gând nu-i va da dreptul să spere. Se privi în vitrine. Arăta bine, așa de departe, avea o alură chiar tinerească. Oare? Un copil îi tăie calea, trăgea după el o jucărie zornăitoare, se enervă un pic era superstițioasă, pe urmă își aminti că-i tăiase calea un copil, nu o pisică, ceea ce nu era totuna. Da, era un copil, dar jucăria cărată după el reprezenta o pisicuță fugind după ghem. Fleacuri, fleacuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
un coridor îngust, lung și cilindric ca o galerie de mină. Din acel coridor dăm în altul și în altul... Furnicoiul merge în fața mea, clănțănind din zalele lui cheliceroase; tot acum observ că poartă cizme de argint cu niște catarame zornăitoare, ce zdrăngăne sub pasul lui de gâscă. Îl urmez tăcut și inima mi se zbate în piept să se spargă. Nu am decât un singur gând, dar drumul spre ieșirea din labirintul furnicesc pare să ia o veșnicie. La un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
de ciută, cele bătrâne ieșeau cu împăcare pe ușa uitării, altele înțepate, înțelept sau împiedicate, dar cel mai mult îi plăceau picioarele care plecau întrebând, împinse se pare din întrebare în întrebare apoi, picioare mirate, picioare nelămurite, unele tăcute, altele zornăitoare ca mărunțișul căzut pe asfalt și mărturisitoare, nemulțumite, lașe, părtinitoare, înțelegătoare și, ciudat, picioare care renunțau. Blestematele! Păpușa avea picioare șleampete, scurte, înduioșător de durdulii. Încrâncenate în adversitatea lor pentru mers, știau doar să țopăie și Mioara o învăță toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
că o mânjise cineva peste tot cu o imitație de aur aplicată la repezeală, așa cum, atunci când ies în lume, unele cucoane în vârstă își intind pe obraji fardurile din anii tinereții și se mai gătesc pe deasupra și cu niște bijuterii zornăitoare. Un prieten iranian avea să-mi mărturisească într-o zi că, prin anii 80, aflîndu-se din nou la Paris după o absență de două decenii, revăzuse Domul Invalizilor și Podul Alexandru al III-lea proaspăt "reaurite": "lăsasem un oraș de
George BANU - Sankt Petersburg, oraș de piatră by Ileana Littera () [Corola-journal/Journalistic/7650_a_8975]
-
au la dispoziție unelte adecvate pentru amenajarea, îngrijirea spațiului verde din curtea creșei: lopată pentru nisip, greblă, stropitoare. 1.1.2. Folosirea materialelor pentru exersarea motricității fine 1.1.2.1. Materialele educaționale puse la dispoziția copiilor promovează exersarea manualității și a coordonării oculomotorii: jucării zornăitoare, turnuri de tip Montessori, puzzle cu mâner, puzzle magnetic, incastro, mașinuțe, rampă, jocuri de îndemânare pentru introducerea și scoaterea unor obiecte, telefon de jucărie cu butoane. 1.1.2.2. Materialele educaționale puse la dispoziție pot fi utilizate pentru activități din domeniul experiențial
STANDARDE din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257404]
-
a fi sărace sau neatrăgătoare. Austere din gust și convingere, iar nu din sărăcie. Impresia de austeritate oferită de poezia bacoviană sporește enorm în cazul unei raportări la contemporanul său Minulescu - un mare «risipitor» în materie de podoabe sclipitoare și zornăitoare". Spațiul imaginar bacovian este examinat prin punerea sa în raport cu poetica lui Alecsandri sau cu aceea a lui Eminescu. Aserțiunile critice sunt pertinente, argumentate și pregnante, nu lipsite de o anume plasticitate. „Bacovianismul este una din expresiile individualizate ale neoromantismului din
„Uitatul“ Mircea Scarlat by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/6167_a_7492]
-
scriitorilor tineri (manuscrisul luase premiul Fundațiilor). O lună-vînător, stilat și strateg, nu simplu hăitaș, e acest oficiant, în negru solemn, al sfîrșitului de primăvară și capătului de fir: "Să mă refugiez în cortul pădurii/ Întunecatul April e pe urmele mele,/ Zornăitoare lanțuri tîrăște/ Și un cuțit în mîini să mi-l înfigă în coaste." (Ordin). O vedenie a silniciei, răzbunîn-du-și chinul cu alte chinuri și purtînd, în delicatețea ei de umbră, amenințări mai puternice decît orice realitate. Ce sînt, în fond
Semnul lunii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6747_a_8072]
-
mic al Lamiei, dispărut de acasă și întîlnit de adolescentă în cursul unui vagabondaj generat, pentru ea, de fanatismul părinților, pentru el, de ,prostia ambiantă, de cultura crimei, cultura clanului, de apologia morții, slăvirea tiranului, de pasiunea generală pentru bani zornăitori și discursuri sforăitoare" (p. 204). Raporturile dintre cele două femei sînt ambivalente. Lamia este la început șocată de prezența acestei Lolite însărcinate în casa ei, prezență care-i dă peste cap toate tabieturile de fată bătrînă, dar va sfîrși prin
Un scriitor incomod by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/10853_a_12178]
-
printr-o privatizare falimentară și, printr-o politică de cumetrie, ocupând funcțiile cheie din structurile statale și mediile economice. În țară nu a mai rămas decât...DNA-ul, care nu mai prididește cu igienizarea societății românești, obsesiv mediatizată prin PENALIADA zornăitoare. În rest, atmosfera socială este sufocată de miazmele penale ale mafioților politici, care nu se sperie de zgomotele Penaliadei, fiind condamnați cu pedepse mici, deseori „cu suspendare”. Ei își continuă activitățile coruptive și se străduiesc să-și acorde privilegii legale
MODELE DE VIAŢĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383045_a_384374]
-
celuloid le Înfloreau lavaliere portocalii. Aveau brasarde negre cu un „P“ oranj, bastoane cu fanioane de Princeton, iar efectul era Întregit de șosetele dungate și batistele din buzunarele de la piept, În aceeași gamă de culori. Țineau legat cu un lanț zornăitor un motan uriaș, Înnebunit, vopsit ca un tigru. O jumătate bună din lumea de la gară căsca gura la ei, oscilând Între compasiune Îngrozită și veselie gălăgioasă, iar la apropierea lui Phyllis, căreia-i cam căzuse falca delicată, cei doi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
spațiu să oferi totului în cutia toracică unde trebuie să încapă și inima? inima întreagă?! chiar toată?! LA CULES DE PLANTE DE SEZON (pentru cele două lelișoare, Iuliana și Mihaela) înainte era apa acum este pământul ambele îți acceptă singurătatea zornăitoare ori tolănirea secătuirea murirea predarea cu totul nu nu le iau cu mine ci ele mă iau cu ele spre purtare bucăți de apă bucăți de pământ firișoare de lumină în rouă florile mele de câmp tije tije tije crețușcă
POEME LA DOMICILIU de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/364037_a_365366]
-
Acasa > Versuri > Iubire > CÂND IUBIREA NE-A CUPRINS Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1753 din 19 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Zornăitoare în ce gând luna parcă nu-mi dă pace, glasul ei se sparge crunt într-un strigăt ce-i rapace. Se adună ca un cânt lupii codrului de pâine, peste tot peste veșmânt se întoarce zor de mâine. Aurit desțelenit
CÂND IUBIREA NE-A CUPRINS de PETRU JIPA în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368332_a_369661]
-
și o povară ontologică, o boală congenitală, tradusă prin viziuni ale splendorii malefice, îmbibate de profetism:”Sălbatic este și dansul de nuntă și mătcile nu știu mai nimic din somnul în care zace războinicul ca într-o cămașă de zale zornăitoare “.( Vremuiește vremea).Extazul e o formă de supliciu, iar durerea un mijloc de ași exprima bucuria, un fel de voluptate dureroasă. Frisonul e starea obișnuită de tensiune.Prin percepția aproape delirantă a simțurilor, autaorea se înalță în zonele oculte ale
METAFORA CA MOD DE EXPRIMARE A VIBRAŢIILOR EULUI LA MELANIA CUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366886_a_368215]