10 matches
-
de muzică populară susținut de Maestrul Ștefan Popescu, omul care cântă la peste 35 de instrumente de suflat clasice (nai, fluier, clarinet... ) și neconvenționale și care este supranumit și omul orchestră. El a fost acompaniat la acordeon de maestrul Valerică Zorzon. Seara s-a încheiat cu o horă și o degustare de patiserie românească - delicioasele plăcinte poale’n brâu și cozonaci. Românii prezenți la eveniment au venit îmbrăcați în ii și costume populare tradiționale. Televiziunea română TVR a fost și ea
FESTIVALUL IEI ROMÂNEŞTI LA NICOSIA de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 by http://confluente.ro/veronica_ivanov_1496060494.html [Corola-blog/BlogPost/372403_a_373732]
-
următorul cuprins: "2009"; - la poziția nr. 58, coloana 3 va avea următorul cuprins: "D.S. 256 Țigănie - 679,65 ml", iar coloana 4 va avea următorul cuprins: "2009"; - la poziția nr. 133, coloana 3 va avea următorul cuprins: "DE 657/7 Zorzon - 489,30 ml"; - la poziția nr. 136, coloana 3 va avea următorul cuprins: "DE 657/3 Braicu - 676,19 ml"; - poziția nr. 140, coloana 3 va avea următorul cuprins: "DE 660/7 Antena Școală - 480 ml"; - la poziția nr. 179
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233126_a_234455]
-
ea palpitul liric nu mai este doar un exercițiu sterp al datoriei, ci trăire deplină, Împlinire vitală. În această accepție, arta nu se mai adaugă cumva din exterior vieții pentru a o Înfrumuseța, nu mai este un simplu și accesoriu zorzon, o podoabă facilă, un exces luxuriant - adică pur și simplu o poleire a vieții. Frumosul, conform etimologiei sale, se reîntoarce prin aceasta la o accepție formatoare, devenind punere În formă a vieții. Arta este acel ceva care prin vibrația sa
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
intitulată Istoria psihologiei este rodul unei colaborări care, după părerea noastră, ne amintește de rețeta hazlie a salamului de Sibiu ("un cal și-un pui"). Pe coperta tratatului este scris în dreptul autorilor: "Acad. M. Ralea și C. I. Botez". Etalarea zorzonului academic țintea parcă să-l minimalizeze pe Constantin Botez, o veritabilă enciclopedie în domeniul istoriei psihologiei. Meritul lui Ralea este consituit, considerăm noi, din "împănările" unui text rafinat și bine documentat cu o serie de texte ideologice din perioada proletcultistă
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
iar emoția e ferecată într-un lexic profesoral, de rigidă alură memorialistică. Parcă obișnuința didactică i-a uscat seva, iar morga de catedră i-a sleit spontaneitatea. Și astfel intuiești că, pentru viitoarea maică Benedicta, canonul academic nu a fost zorzon de paradă, ci formă intimă de manifestare a sufletului. Mai rar o asemenea ipostază în care sensibilitatea poate da naștere atîtor acorduri de orgă severă, din ale cărei tuburi ies sunete rotunde, de sobră vibrație interioară. Și totuși, există un
Ritmuri memoriale by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6664_a_7989]
-
Dintre cărțile domniei sale, amintim: - Dom´ Manolache - povestiri vânătorești - Dincolo de calea ferată - volum de nuvele - Neagra - roman - vol. I - Năpârlirea - partea a - II - a a romanului ”Neagra” *** Destul de des, în timpul verii, obișnuia să vină și să petreacă la Neagra tovarășul Marian Zorzon, prim secretar al comitetului orășenesc de partid de la Caracadâlga. Totdeauna avea aprobarea șefilor de la raion sau de la regiune. ”Băi, Cerneo, vezi că mi-a aprobat Camburov!”. ”Am vorbit cu Masleanca”...” Am aprobare de la Zodieru”...”Știe Cartianu”. De câte ori venea la pădure
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93450]
-
prim secretar al comitetului orășenesc de partid de la Caracadâlga. Totdeauna avea aprobarea șefilor de la raion sau de la regiune. ”Băi, Cerneo, vezi că mi-a aprobat Camburov!”. ”Am vorbit cu Masleanca”...” Am aprobare de la Zodieru”...”Știe Cartianu”. De câte ori venea la pădure, Zorzon era îmbrăcat strident. Purta pe cap, invariabil, o pălărie de paie teșită, avea haine în carouri, pantaloni în dungi și pantaloni galbeni. Poseda trei ceasuri: unul la mâna stângă, cu o curea foarte lată, altul la dreapta, cu o brățară
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93450]
-
el, la o beție. Participase la confiscarea bunurilor lui Calomfirescu, un moșier de lângă Caracadâlga, și își însușise o parte din garderoba acestuia. Ce mama dracu! Doar nu eram prost să nu profit de pe urma exploatatorilor. Ete-ai dracu!” Ca activist de partid, Zorzon se încadra în seria tipică a militanților comuniști din România. Ceea ce te uimea la această categorie de indivizi era tupeul și certitudinea lor, după ce erau investiți cu putere , că sunt capabili să găsească soluții la orice probleme , că sunt competenți
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93450]
-
lui Dumnezeu, iar ideologia lui înlocuise Biblia. Marii ”profeți” fuseseră Marx și Engels, iar întemeietorii ”bisericii” comuniste, ca instituție, Lenin și Stalin. După al doilea război mondial , apăruseră și ”bisericile surori” naționale, aflate toate sub ascultarea ”patriarhiei” de la Moscova.Marian Zorzon avusese un înaintaș celebru, pe vestitul Fulfuc, Niță Fulfuc, care în anii de bătălii glorioase, 1946-1948, era secretar al organizației P.M.R. din Caracadâlga Veche. Nea Niță, cum îi zicea lumea, a rămas în memoria colectivă prin calitățile sale inginerești în
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93450]
-
vorbea din toată familia, dar cu părinții ei se înțelegea tot pe mutește; Mona, sora lui Dan, psihopată ca și el, cu ochișorii galbeni sticlind de ură, singura care era admisă la Vrăjitroaca; Fiordalis, fata unor greci care se numeau Zorzon; Marinela, căreia Jan îi cânta pe melodia Marina, Marina, Marina cuvintele "Blondă, blondă, blondă, 'naltă cât o sondă", în fine, Iolanda, care mi-a apărut în vis. Nu vreau să insist mai mult asupra lor. Toți acești norișori colorați și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]