12 matches
-
O Aleculo suno dikhăl zore pharo Și se trezește mult uimit: Thai ushtiol but ramado: Zamfira lângă dânsul nu-i! E Zamfira pasha peste na'i! Dar unde e?!.. În pieptul lui Tale kai sila?!.. Leskă kolineste Se bate inima zuliara Mardiol o dilo ilo Intru mânia înfocata. Ande e yagali holi. El iese înarmat afară, Vo shiureasa anklel avri, Pe iarbă cea înrourata Pe char e drosinali O tăinuita urmușoara Îk garadi patrinori Se vede... El în nerăbdare Dikhiol... Vo
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
tigru-ntre jivine/ și turuie ca moara cea stricată.// Nu-l teme, nici nu-i face închinare/ Căci chiar și za de poartă ferecată,/ Săgeata limbii tale-nțepătoare/ și-n piept, și n gură poate să-l străbată./ Fă-l zuliar pe soț, să-l vezi cum vine/ Ca prepelița-n ierburi tupilată.// Frumoasă dacă ești la-nfățișare/ Aratăți nurii, straiul ți-l arată;/ De ești boccie, fii risipitoare,/ Fă-ți prieteni mulți, fii neastâmpărată/ Ca frunza care-n plop abia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nici un fel de resentimente 183 Ibidem, vol. II, p. 84. 184 Ibidem, p. 120. 185 Ibidem, p. 181. 73 în privința înfăptuirii dreptății prin răzbunare, de aceea eroina nuvelei din această zi, prin felul în care reușește să-și păcălească soțul zuliar, prin priceperea de care dă dovadă, devine mai degrabă simpatică, decât pasibilă de învinuire colectivă. Fiammetta este deschisă oricărui subiect, nu se rușinează să abordeze situații intime ale cuplului, știe să dea savoare istorisirii și nu se cramponează în pudicitate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nu excelează prin inteligență: „Om gros la teșcherea, dar țărănoi,/ Teslar de meserie”905, însă în materie de alegere a consoartei nu face rabat la tinerețe și, implicit, la gelozie: „Ea număra ani optsprezece - dar/ O cam ținea la cușcă, zuliar,/ Căci se temea babacul să nu-i toarne/ Zvârluga vreun tacâm cumva de coarne,/ Necunoscând - bobleț fiind - povața/ De la Caton: să-ți iei de-o seamă soața/ și pe potriva ta - căci bătrânețea/ Nu face casă bună cu junețea.”906 Dacă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
rămână captivul iubirii. În femeie el nu caută desfătarea, ci frumosul, ca și misterul de care este însetat. Dar, printr-un renghi al destinului, idealistul ajunge să fie privit de ceilalți doar ca un seducător cinic și egoist. Un soț zuliar îl ucide și amintirea omului politic de anvergură se va pierde în legenda unui Don Juan care și-a primit pedeapsa cuvenită. Adevăr și minciună, esență și aparență sunt conceptele de manevră ale unui autor care, contând pe un livresc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285759_a_287088]
-
la o schembea!"), selemet, techer-mecher, ursuzlâc, zefliu... La fel de utile și pasionante sunt explicațiile grecismelor: apelpisit, a exoflisi, fandacsie, filotimie, ipochimen, istericale, meremetisit, a metahirisi ("Nu, nene Sarchiz, mersîm; nu mai metahirisesc de mult cafea cu caimac"), a pliroforisi, sevas, stenahorie, zuliar... Un ultim argument pentru lectura acestei cărți cu adevărat indispensabile: în ea vor găsi răspunsul competent toți cei care s-au întrebat cândva ce înseamnă salutul sabalaerosu, rostit de cocoana Tarsița ("Ehei! sabalaerosu, taică părinte..").
Limba lui Caragiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7432_a_8757]
-
și scorburoși dintr-o livadă veche. În acel loc, la curtea lui Iorgu Canta, trăia, între mulți slujbași ai moșiei, ș-un vătaf, Alexa Grecu, pripășit de prin lume, gospodărit și așezat pe lângă boier. Acest Alexa Grecu era însurat și zuliar; și când umbla călare prin lanuri și pe la mori, întruna își vâra degetele în barba-i neagră și zbârlită și mormăia cu ciudă. Firelepe care și le smulgea din măturoi le risipea repede în vânt; după aceea smulgea din tureatca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
tigru-ntre jivine/ și turuie ca moara cea stricată.// Nu-l teme, nici nu-i face închinare/ Căci chiar și za de poartă ferecată,/ Săgeata limbii tale-nțepătoare/ și-n piept, și n gură poate să-l străbată./ Fă-l zuliar pe soț, să-l vezi cum vine/ Ca prepelița-n ierburi tupilată.// Frumoasă dacă ești la-nfățișare/ Aratăți nurii, straiul ți-l arată;/ De ești boccie, fii risipitoare,/ Fă-ți prieteni mulți, fii neastâmpărată/ Ca frunza care-n plop abia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nici un fel de resentimente 183 Ibidem, vol. II, p. 84. 184 Ibidem, p. 120. 185 Ibidem, p. 181. 73 în privința înfăptuirii dreptății prin răzbunare, de aceea eroina nuvelei din această zi, prin felul în care reușește să-și păcălească soțul zuliar, prin priceperea de care dă dovadă, devine mai degrabă simpatică, decât pasibilă de învinuire colectivă. Fiammetta este deschisă oricărui subiect, nu se rușinează să abordeze situații intime ale cuplului, știe să dea savoare istorisirii și nu se cramponează în pudicitate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu excelează prin inteligență: „Om gros la teșcherea, dar țărănoi,/ Teslar de meserie”905, însă în materie de alegere a consoartei nu face rabat la tinerețe și, implicit, la gelozie: „Ea număra ani optsprezece - dar/ O cam ținea la cușcă, zuliar,/ Căci se temea babacul să nu-i toarne/ Zvârluga vreun tacâm cumva de coarne,/ Necunoscând - bobleț fiind - povața/ De la Caton: să-ți iei de-o seamă soața/ și pe potriva ta - căci bătrânețea/ Nu face casă bună cu junețea.”906 Dacă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o frazeologie sforăitoare despre popor, libertate, progres. Cap de familie, negustorul Jupân Dumitrache, zis și Titircă Inimă-rea, e un stăpân aspru, impulsiv, brutal, înfoindu-se în vanitatea lui de castă - altminteri un soț iubitor în felul lui și, pe cât de zuliar, pe atât de naiv și ușor de dus cu vorba. Jupânul ține grozav la „onoarea de familist”, încredințată candid lui Chiriac, tejghetar și sergent în garda civică. Amorul lui Chiriac cu Veta, consoarta lui Jupân Dumitrache, e pigmentat cu suspine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
face case "deretecate", cu "dichis". El e "levent și galantom, pătruns de filotimie și de hristoitie". Fiind cuprins de patima "fuduliei", ia de nevastă pe Acrivița, fata lui Hagi Cănuță, om de seamă dar cam "ififliu". Acrivița are "ifose", e "zuliară", dă bărbatului "cu tifla", pe frate îl face "haple", pe soț "budala" și "capsoman". Ianulea, fiind negustor, încheie "daraveri", aduce mărfuri de la "tacsid" și din pricina cheltuielilor nebune e "scos la selemet" ca "mufluzii". Acrivița, "apilpisită", joacă "otusbir", "ghiordum", e "agiamie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]