24 matches
-
-Nimic nu ne aparține, doar timpul este-al nostru! Mi-a fost preceptul stoic de când sunt. Deci reține! Fiecare iși are timpul său! În fine, de când te-aștept, de când te vânez să fii despovărat de... rosti precipitat Juniorul, ridicându-se zvâcnit, gata-gata să iasă din oglindă, uitând că reflecția este unica materializare la care poate accede, crezându-se invidiat de așteptatul abia intrat, protagonist al unei deplasări mai lente după accident. -Oricând, oricând gata să-ncrucișăm spadele, mon cher! En garde
SECRETUL LUI SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1470547382.html [Corola-blog/BlogPost/382527_a_383856]
-
sub izbitura de pumn, iar el și le completa cu lovituri date cu muchia palmei în gît, de parcă ar fi vrut să-mi reteze capul, sediul nepermisei mele încăpățînări. Uneori, scandalizat că negam, amuțea de furie, dar își continua mișcările zvîcnite, de rîmă tăiată cu sapa. La sfîrșitul acelei ședințe tensionate, după atîtea și atîtea eforturi, locotenentul-major de securitate Constantin Voicu tot nu mă vindecase de amnezie; nici unul dintre noi nu aflase ce făcusem dușmănos. În timp ce eu am rămas să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
coboară lovind cu toată talpa, piciorul stîng se apropie lovind călcîiele, genunchiul drept se ridică din nou în aer, talpa lovește mai repede mocheta, iarăși lovitura de călcîie odată cu mișcarea capului în dreapta ca o zvîcnitură, genunchiul sus, talpa, călcîiele, trupul zvîcnit, brațul întins, dreptul îndoit, pumnul strîns pe pahar ca pe mănunchiul cuțitului sub haină, repede, mai repede și tot mai repede, o roată, două, apoi, brusc, sîrba se frînge, conducătorul ei își trage răsuflarea rar, se uită cu ochi galeși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
acute neliniști) îl predispune fie la deprimări glisând într-o retorică a eșecului, fie la îndârjiri cu iz proletar. Filosofări în notă elegiacă, pe care se înfășoară un fir de parabolă tras din motive biblice, alternează cu o gestică mai zvâcnită, compasiunea pentru gloatele de truditori înfometați iscând schime de revoltă. În proză, fizionomia tânărului scriitor se schimbă (Autentice..., 1926, Pata de cerneală, 1928). El apare aici destins, bine dispus, glumeț. Numai că umorul schițelor e în suferință. Tentat de comicul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286362_a_287691]
-
hemitonice a motivului tematic principal (, cu centru „gravitațional”) peste rezonanța de dominantă a tonului de bază afirmată de ostinato-ul introductiv, precum și de aportul decisiv al diferitelor configurații ritmice expuse simultan. În acest sens, investirea liniei principale cu un ritm zvâcnit, puternic individualizat (ritmul dublu punctat), va genera un fenomen natural de profilare a acesteia în raport cu avansarea omogenă, prin excelență statică, a recurenței „motivuluidecor”. La nivel interpretativ, va trebui urmărită precizia ritmică în redarea în scopul de a evita deformarea expresiei
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
pentru copii, fiind distins, pentru Cartea serbărilor școlare (1999), cu Premiul Asociației Scriitorilor din București. Debutul cu Nașterea mea în poezie, la paisprezece ani, este remarcat în epocă. P. pare un Nichita Stănescu mai dur, un adolescent exploziv, cu gesturi zvâcnite, debordând de energie. Forța de expresie, metaforismul insolit, combustiv, limbajul neologic caracterizează versurile din acest volum, poate cel mai original al poetului. Aici se dezvăluie o conștiință poetică timpurie și un talent viguros. Ezitările între dinamismul cosmic și descriptivismul melancolic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288864_a_290193]
-
pe ambele picioare, mai pronunțat flexate, cu tendința de "încărcare" a piciorului stâng din față. Trunchiul se apleacă ușor în față, urmând mișcarea spre înainte și în jos aantebrațului. c) Faza de încheiere - serviciul tăiat se execută cu o mișcare zvâcnită scurtă, după lovirea propriu-zisă paleta parcurgând doar o distanță mică, nepermițând extensia brațului. Serviciul tăiat din backhand Poziția inițială va fi cu picioarele flexate, depărtate Ia lățimea umerilor, piciorul drept fiind lateral și în față cu greutatea uniform repartizată pe
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
picioare, mai pronunțat flexate, cu tendința de „încărcare" a piciorului drept din față. Trunchiul se apleacă ușor în față, urmând mișcarea naturală spre înainte și în jos a antebrațului. c) Faza de încheiere - serviciul tăiat se execută cu o mișcare zvâcnită scurtă, după lovirea propriu-zisă paleta parcurgând o distanță mică, nepermițând extensia brațului. Serviciul cu efect lateral din forehand Poziția inițială cea mai simplă este cea cu paleta retrasă în dreapta, cu planul perpendicular pe sol, axul ei longitudinal fiind orientat cu
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
ochilor de un albastru spălăcit. Zise cu un glas gros, care aici în fundătura aceasta răsună într-o tonalitate mult mai joasă: „Eu sunt Tofan.” Își șterse mâna butucănoasă de pantalonii murdari de pământ și o întinse cu o mișcare zvâcnită, strângând bărbătește mâna lui Simiuc. Omul acesta din coasta dealului, parcă ghicind gândurile celui din fața lui și că va începe curând să vorbească, fiindcă deja își luase o mină oficială, începu să spună rar apăsând într-un anumit fel pe
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
lucru urmărindu-i piesa, pe care și-a interpretat-o singură, piesă interesantă ca propunere și bine pusă în pagină, constituită dintr-o serie de mișcări simple și echilibrate, care se dezechilibrau din când în când, datorită intervenției unor mișcări zvâcnite. Un ,joc" continuu între două stări, de calm și de tulburare, de pace și de neliniște, ca viața însăși. Cea de a doua creatoare, Alexandra Pirici, și piesa ei Not a life saving device, a fost ulterior cea mai discutată
Explore Dance Festival by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11547_a_12872]
-
rigidă, ci de zbatere silnică a unei ființe căreia lumea fizică în care trăia îi pusese condiția nemiloasă și aspră de a se deplasa printre oameni în modul chinuitor al posturii bipede. Tălpile și le repezea înainte cu același gest zvîcnit și silnic, iscat parcă dintr-o laxitate inexplicabilă a unor glezne prea astenice ca să poată înfrînge presiunea aerului. Și mergînd așa alături de mine, preocupată ca nu cumva fetița să-i scape din priviri, regăseam cîmpul de forță și farmec ce
Iubita mea, iubita mea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/11328_a_12653]
-
lui Mirel Palada după confruntarea ITALIA - ANGLIA 2-1, din GRUPA D a CUPEI MONDIALE 2014: „Italia - Anglia: 2 - 1. Doi dueliști eleganți și preciși Dacă meciul Spania - Olanda a fost ca unul de box, în care loviturile au fost mustoase, zvîcnite, instinctive, pe emoție și adrenalină și croșeu-upercut-knockout, cu furie, cu furie, meciul Italia - Anglia a fost un meci de scrimă, cu doi dueliști eleganți și profesioniști pînă în vîrful instrumentului ugigaș. Doi dueliști în cămăși albe, de satin, care își
Cronica lui Turambar. Mirel Palada despre Italia – Anglia, 2–1: Doi dueliști eleganți și preciși by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/73934_a_75259]
-
dăduse câte o monedă, în vagonul metroului a apărut un balon rotund, galben; iar el, copilul-cerșetor, s-a jucat vreun minut cu balonul, tot lovindu-l cu cele două cioate mici, înălțându-l în aer cu cioatele, mișcându-l rapid, zvâcnit, grotesc, în sus și-n jos, sărind și râzând în gura mare. De câte ori o să am ocazia să mă joc cu un balon am s-o fac numai cu coatele, ținându-mi mâinile îndoite. Mi-am dat seama brusc, în metrou
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
țeasta mi se sudase cu oasele iliace/ eram un radiolar, un spor, rostogol/ prin auriu, prin frig, prin frică, prin vîsc și prin gol.// în cîmpul meu vizual/ galaxiile se adunară, atol după atol de coral/ monezi și monezi, pulsînde, zvîcnite/ și se lipiră într/o mare de foc și pirite./ pînă să-i văd marginile m-am înălțat enorm în tărie/ dar curînd era și ea doar cît o farfurie/ cît un capac de sticlă de lapte;/ iar de la margini
Altceva by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3054_a_4379]
-
accelerație ea însăși fantastică a parcurgerii viziunii: „eram un radiolar, un spor, rostogol/ prin auriu, prin frig, prin frică, prin vîsc și prin gol”; „în cîmpul meu vizual/ galaxiile se adunară, atol după atol de coral/ monezi și monezi, pulsînde, zvîcnite/ și se lipiră într-o mare de foc și pirite”; „imensitatea de aur deveni un cețos, mîzgălit mozaic”; „aglomerarea de lumi, infinitul de stele/ se organizau în structuri, desene, modele:/ un miros, o fîșie verzui de mătase”... Se vede cum
Altceva by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3054_a_4379]
-
simplă anexă; cu botul desfăcut, încleștat în această deschidere în care aerul lipsește, moartea este gata să-și execute victima, printr-o ultimă mișcare reflexă a acestui cap, devenit coadă, simplă terminație a unei târâtoare. Și în această ultimă mișcare, zvâcnită lent, fără putere, capul varanului se înalță, involuntar, puțin deasupra pânzei de abur ucigaș; aerul care lipsea, fiind înlocuit cu otravă, revine, varanul respiră involuntar, frenetic, șuierând aerul, pânza de aer curat care se află la doar un centimetru deasupra
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
meu. Hârâie răgușit. — La tine trebuie să ajungă toate încasările și cheltuielile. Își drege ușor glasul. — Indiferent dacă au în subordinea lor provincii imperiale sau senatoriale. — Așa e, luminate stăpâne, îndrăznește cu umilință Ianuarius, dar ei sunt cavaleri... Observă gestul zvâcnit al împăratului și îi dă drumul dintr-o suflare: — Refuză să mă considere pe mine, un sclav eliberat, superi orul lor. — Eu hotărăsc cine e superior sau nu, rostește principele roșu la față de enervare. Procuratorii, proconsulii și propretorii, toți au
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
o leacă de apă... Își dădu pălăria pe ceafă și scoase răsteiele. Jugul căzu. Românul apucă funia. Cumpăna stătea neclintită, naltă, în albastrul șters al cerului. Printre ramurile răchiții bătrâne pâlpâi o turturică vânătă, apoi se zvârli, în zboru-i iute, zvâcnit, peste fânețe tăcute. Frunzișurile se clătiră o clipă, după aceea căzură iar în neclintirea lor. În clipa aceea, din păpușoaie săltară trei oameni, trei țigani. Pe cel care venea întăi, cu dreapta întinsă țapăn în jos, cu cuțitul lângă coapsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
întinsă peste un alt vraf de dosare, din nou într-o cămașă cu carouri țipător colorate; la dreapta altul, în vârstă și cu părul alb, probabil cel de data trecută, nu era sigur; și la mijloc primarul, mărunțel, cu mișcări zvâcnite. „S-auzim“, i-a zis. Avea în față hârtia cu antet, s-a uitat câteva clipe peste ea, apoi și-a prins bărbia în palmă, ascultându-l. „Bine“, l-a întrerupt după un timp. „Am înțeles. Și de ce nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
slăbită de boală, înspăimântată de inevitabilul deznodământ anunțat de incendiu. Și-a amintit de o taină care nu fusese spusă și de o scrisoare care nu se încheiase și era ca și cum în acea clipă ar fi simțit în umăr împunsăturile zvâcnite ale bețișorului ce-l îndemna să răspundă. Dar toate erau inutile, pentru că nici una din amintirile astea nu reușea să rămână cu el și pierea și mușchii obrazului îi palpitau nervos, gustul de cocleală îi cuprindea gura și gâtlejul și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Abia atunci popa Băncilă îi văzu ochii aceluia. Cărbuni încinși, sub gene groase, stufoase. Ridică din umeri și dădu să-și facă nevoita cruce de intrare în judecătorie, cu rugăciunea de biruință asupra dușmanului. Acela îi apucă furios mâna și, zvâcnit, ca un caratist aflat în plină demonstrație pe scena unei săli arhipline cu tricoteze amuțite de emoție, aproape că i-o răsuci pe după ceafă. Dădu să zâmbească amabil după ce-i reuși figura, dar nu îi ieși decât un rânjet amenințător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
a ieșit în fața lui: ― Pluton, v aliniați! Drepți! Pentru onor, prezentați arm’! S-a întors energic la stânga și, cu pas de defilare, a pornit în întâmpinarea locotenentului Coasă. S-a oprit la patru pași în fața ofițerului și, cu o mișcare zvâcnită, a dus mâna la chipiu: ― Domnule locotenent. Plutonul doi, cu un efectiv de treizeci de militari, vă prezintă onorul! Sunt locțiitorul comandantului de pluton, sergent Dinsus! Locotenentul a pornit spre formație. Dumitru s-a întors și l-a urmat pe
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
și de pierdere a identității Măștile absurdului După o "uvertură" în tonuri prețios-poematice (per parcurs mai pîlpîie inflexiuni de lirism oarecum artificios), sugerînd un eteric ceremonial al iubirii, în piesa " Mașina de vînt" sîntem conduși, printr-o suită de replici zvîcnite, surescitate în intimitatea unei căsnicii intrate, ireversibil, în derivă. Umbre grele atîrnă prin toate ungherele, platitudinea se întinde ca o mîzgă peste zone sortite emoțiilor inefabile, faza crepusculară a acestei conviețuiri consumîndu-se în chinuitoare, extenuante pendulări între arțagul regretabil și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Mașina de vînt Referințe critice Măștile absurdului După o "uvertură" în tonuri prețios-poematice (per parcurs mai pîlpîie inflexiuni de lirism oarecum artificios), sugerînd un eteric ceremonial al iubirii, în piesa " Mașina de vînt" sîntem conduși, printr-o suită de replici zvîcnite, surescitate în intimitatea unei căsnicii intrate, ireversibil, în derivă. Umbre grele atîrnă prin toate ungherele, platitudinea se întinde ca o mîzgă peste zone sortite emoțiilor inefabile, faza crepusculară a acestei conviețuiri consumîndu-se în chinuitoare, extenuante pendulări între arțagul regretabil și
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]