248 matches
-
scrie tot ce-ți trece prin cap, că ei n-au posibilitatea să verifice, și până ce află că i-ai mințit, mai scapi de chinuri. * Un flăcău frumos și inteligent din Bucovina era greu chinuit. Avea o bundiță frumoasă. Își pusese în gând să evadeze. Mai întâi încercase să se sinucidă, înghițind niște ace ce le avusese ascunse în cutele bundiței. A fost surprins în momentul când le înghițise și, pus sub supraveghere, le-a eliminat într-o săptămână pe toate, având fiecare
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de gând să mă înjosesc în fața mușteriilor de la „Leul Negru“, ducându-mă la „scăldătoarea pentru doamne“. Astăzi întreg cerul este acoperit de o ușoară peliculă de ceață, iar marea are o înfățișare argintie, înșelător docilă, de parcă undele compacte și-au pus în gând să lipăie peste stânci fără a scuipa vreo urmă de spumă. E o mare densă, radioasă, placidă, foarte frumoasă. Ar trebui să fie foci, astăzi înseși valurile par foci, dar scrutez în zadar apa cu binoclul meu. Pescăruși uriași, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
meu, adăstând pe podul lui Minn, cățărându-se pe stânci până la turn, de parcă ar fi vrut să măsoare distanțele. În câteva după-amieze, eu și Lizzie ne-am plimbat pe câmpurile dinspre uscat, pe lângă locul unde, într-o existență anterioară, îmi pusesem în gând să plantez o grădină de ierburi aromate; un ținut pe care nu apucasem încă să-l explorez. Regiunea era mlăștinoasă, presărată cu cioburi de stâncă, tufe de grozamă și smârcuri negricioase. Ici-colo, apăreau smocuri de iarbă neagră, și o sumedenie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
1792, care se află în arhivele Ministerului Francez al Afacerilor Străine. „... După ceea ce s-a petrecut, putem prevedea că turcul este amenințat să fie deposedat de cătră Rusia de ceea ce posedă în Europa. Demult, această vecină a Semilunii și-a pus în gând să-l despoaie de provinciile ce el le stăpânește... Crimeea este, deci, în stăpânirea ei. În curând o vom vedea urmărind împlinirea celorlalte scopuri ce le are. Ea se arată plină de interes pentru locuitorii Țării Românești. Mai trebuie oare
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
am și acum în amintiri colorate. Credeam și în miracole. Am stat zile întregi în fața unei găuri de șoarece așteptând să iasă șoricelul fermecat, despre care o poveste spunea că îți îndeplinește trei dorințe. Șoricelul a ieșit, dorințele le-am pus în gând, dar nimic nu s-a întâmplat. Mai târziu bunica mi-a spus că povestea a fost inventată pentru a risipi teama copiilor de șoareci. Când suntem copii ne jucăm și cei mari ne protejează jocul, jucând cu noi jocul poveștilor
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
impresionantă modestie și demnitate, a poetului în amurgul carierei. Când A. ajungea, în 1840, la conducerea Teatrului Național din Iași, dramaturgia autohtonă se afla, în pofida unor meritorii încercări, într-un stadiu de început. Constatând penuria de piese originale, el își pune în gând să creeze anume un repertoriu românesc. Demersul său e, mai întâi, de ordin cultural. Dramaturgul practică, mărturisit și cu tot dinadinsul, o artă cu tendință morală, dar și de imediată eficiență politică, în forme lipsite de gravitate. Spiritual, cu o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
ș.a.), comicul nu e absent, convertindu-se însă, printr-o lejeră alchimie, în grotesc. De prin 1878-1879, se petrece cu A. o metamorfoză. Un aer meditativ ia locul minei veșnic surâzătoare. Ancorat într-un spațiu al literaturii grave, dramaturgul își pune în gând să edifice o trilogie istorică având ca protagoniști pe Jolde, Lăpușneanu și Despot. Singurul proiect dus la îndeplinire este Despot-Vodă, dramă tutelată de Victor Hugo (Ruy Blas), dar asimilând și o experiență autohtonă (Răzvan și Vidra de B. P. Hasdeu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
război și va doborî trei dintre cei zece regi. Dar nu se va mulțumi cu această victorie în fața oamenilor. Ci, spune profetul, „va huli Împotriva Celui Preaînalt și va asupri pe sfinții Celui Preaînalt”, după unele versiuni, „și își va pune în gând să schimbe sărbătorile și legea” (Dan. 7,25). Într‑atâta va fi cuprins de furie și de nebunie, încât va începe să arunce înaintea lui Dumnezeu cel Preaînalt, cuvinte de îndrăzneală și enormități și să supună pedepselor de tot felul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
slujească Domnului și să trăiască în sfințenie. Își va închipui că va putea distruge cu totul credința care încă va mai domni și să schimbe minunata ei alcătuire. La acestea s‑a referit Daniel, atunci când a spus: „Și își va pune în gând să schimbe sărbătorile și legea”, și anume structura stabilită la acea vreme. Apoi el adaugă: „Și vor fi dați în mâna lui”, altfel spus, preștiința lui Dumnezeu va îngădui să se întâmple aceasta și va arăta dinainte timpul anume în
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ați primit. Altul va veni în numele său și pe acela îl veți primi” (In. 5,43). Îngerul care i‑a vorbit lui Daniel spune: „Și va huli împotriva Celui Preaînalt, și va asupri pe sfinții celui Preaînalt, și își va pune în gând să schimbe sărbătorile și legea și [sfinții] vor fi dați în mâna lui până la o vreme și vremuri și o jumătate de vreme. Și judecata se va așeza și îi vor lua stăpânirea, ca să‑l nimicească și să‑l prăbușească
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
să-și spună: „Ce-ar fi dacă aș face și eu ceea ce au făcut Sfântul Francisc și Sfântul Dominic?”. Se gândea la multe altele care i se păreau bune și-și propunea să facă lucruri aspre și grele. Când își punea în gând toate acestea, găsea în el ușurința de a le înfăptui. Toate cugetările sale îl făceau să-și spună: „Sfântul Dominic a făcut cutare lucru, deci trebuie să-l fac și eu; Sfântul Francisc a făcut asta, deci trebuie s-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
care ne călăuzesc spre menirea pentru care suntem creați. 24. CERCETAREA PARTICULARĂ ȘI ZILNICĂ. CUPRINDE TREI TIMPI ȘI TREBUIE FĂCUTĂ DE DOUĂ ORI PE ZI. Primul timp este cel de dimineață, în care, de îndată ce omul se trezește, trebuie să-și pună în gând să se păzească cu grijă de acel păcat anume sau de acea lipsă, pe care dorește să-l corecteze și să-l îndrepte. 25. Al doilea, după masa șde prânzț să ceară de la Dumnezeu, Domnul nostru, ceea ce vrea, adică harul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
să intrăm aici. Uite un restaurant elegant cu separeuri. Ce zici? Ești de acord? - E perfect, zise cu entuziasm Carlina. Era un soi de refugiu, de schimbare absolută, necesară gândurilor ei. Trebuia să continue, trebuia să evolueze în ceea ce își pusese în gând și să ajungă dacă ar fi fost posibil la o înțelegere reală cu Leon asupra rostului și semnificației alcoolului în viața de zi cu zi. Se așezase la o masă într-un separeu acceptabil și comandase meniul zilei pe care
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
ÎNTÂI IZBÂNDA PODUL ÎNALT VASLUI ianuarie 1475 "Auzind și văzând noi aiasta, i-am călcat în picioare, i-am biruit și i-am trecut sub ascuțișul săbiei noastre, la locul de-i zice Podul Înalt. Păgânul împărat al turcilor își puse în gând să-și răzbune, să vină în luna lui mai cu toată puterea sa și să supuie țara noastră care este "Poarta Creștinătății". Dacă aiastă "Poartă", care e țara noastră -, va fi pierdută, atunci toată Creștinătatea va fi în primejdie... De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de la Podul Înalt 10 ianuarie 1475) * "...Auzind și văzând noi aiasta, i-am călcat în picioare, i-am biruit și i-am trecut sub ascuțișul săbiei noastre, la locul de-i zice Podul Înalt Vaslui. Păgânul Împărat al turcilor își puse în gând să-și răzbune... și să supuie țara noastră care este "Poarta Creștinătății". Dacă aiastă "Poartă" care e țara noastră , va fi pierdută, atunci toată creștinătatea va fi în primejdie ... De aceea, ne rugăm, să ne trimiteți într-ajutor oștile voastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mea am vândut a mea direaptă ocină și cumpărătură, o casă aicea în târg în Iași, pe Ulița Vetezăiască...Aceea eu o am vândut dumisale lui Păun ce-au fost clucer, carile acmu iaste vameș mare.” Acest vameș și-a pus în gând să zidească o mănăstire pentru că: „Este mult lăudat și vrednic de mii de laude lucrul acelor ce pun silință spre zidirea dumnezăieștilor case și pentru întocmirea svintelor mănăstiri”, precum spune Methodie, arhiepiscop al Tarigradului și patriarh ecumenic, în hotărârea din
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cu ocini și cu odoară și cu veșminte...și am dat aceștii svinte mănăstiri...un hăleșteu ce iaste în hotarul târgului Iașilor, pre Căcaina, din sus de târgu de Iași.” - Se vede treaba, mărite Spirit, că vodă Constantin Duca își pusese în gând să înzestreze gospodărește noua mănăstire. Pentru aceea, la 12 oct. 1702 (7211), poruncește lui Gheorghieș vornic de poartă „a merge la Vacota, ce iaste pe Ciric, în sus, care iaste loc domnesc...și să socotească și să arate și să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ieșit pe poarta larg deschisă și se îndreptară pe uliță la vale, spre locul numit Trauș. Spre sfârșitul zilei, când razele soarelui scăldau pădurea Rotăriei, Costache și Mihăiță se pregăteau de întoarcere acasă, osteniți dar bucuroși că înfăptuiseră ce-și puseseră în gând la plecare adică au semănat și boronit cu grijă ogorul. La întoarcere au întâlnit în drum mulți consăteni care schimbau vorbe cum au împlinit treburile la care robotiseră ziua întreagă. Schimbau păreri cum trebuie îngropată sămânța ca să n-o dezgroape
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
caii și se-ntorc spre gospodăria lui Costache, care și dânsul tocmai terminase de discutat cu negustorii învoielile de chirii. Ajunși acasă, i-a întâmpinat mama Elena, care-i aștepta cu nerăbdare, întrebându-i dacă au făcut tot ce își puseseră în gând; - Da, mamă, am făcut totul, și am luat și medic amentele matale. Suntem mai dumeriți și cu prețurile și cu politica, o să vă spună el, tata socru mai de-a măruntul cum stă această treabă, cât mergem pe drum până la
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
am gândit eu; − Dar ce-ai vrea tu, dragul mamii, să scoți din scândurelele celea? continuă să întrebe Maria, îmboldită, oarecum, de demonul curiozității; − Lasă-mă, mamă, nu mă mai ispiti atâta, că dacă nu-mi iese ce mi-am pus în gând, ai să râzi de mine. și nu mi-e de matale, dar dacă aud Mihai și Emilia ce am de gând și n-oi scoate-o la capăt, apăi să te ții, nu mai scap de gura lor; − Măi Gheorghiță
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
oile și vițeii? − Nu, mamă, mă duc acum; Lasă, nu te mai duce, vezi -ți de treaba ta; Gheorghiță se simți ocrotit de dragostea maicăsi, că îl scutea de treburile ce-i reveneau în gospodărie, ca să-și continuie ce-și pusese în gând. Simți o caldă recunoștință, spunându-și în mintea lui că mamă-sa avea încredere în ceea ce plănuia el să înfăptuiască, și continuă să netezească și să șlefuiască scândurelele care în mintea lui, vor deveni cutia de rezonanță a viorii visate
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
chiar pasionat, de vioară. Aflase acest amănunt de la învățătorul lui Gheorghiță, domnul Obreja, care obișnuia să cânte în clasă deseori cu acest instrument. A dedus de îndată că fiu-său, plăcându-i atât de mult muzica cântată la vioară, șia pus în gând să construiască și dânsul un asemenea instrument muzical. Gândi, cu îndoială, ce greu va reuși fiu-său să înfăptuiască ce și-a pus în gând și așeză scândurelele la locul unde le găsise, în așa fel încât să nu se
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de îndată că fiu-său, plăcându-i atât de mult muzica cântată la vioară, șia pus în gând să construiască și dânsul un asemenea instrument muzical. Gândi, cu îndoială, ce greu va reuși fiu-său să înfăptuiască ce și-a pus în gând și așeză scândurelele la locul unde le găsise, în așa fel încât să nu se vadă că a umblat cineva. Continuă să se pregătească pentru o nouă chirie, verificând starea căruței, a hamurilor și, lăsându-și caii să-și termine
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
să vedem ce adunăm și să cumpărăm ori un cal ori niște junci, cum spui tu; Au mers la iarmaroace, au vândut pe rând ce au plănuit și au adunat o sumă de bani ca să le ajungă pentru ce-și puseseră în gând. De vândut ce au avut de vânzare au mers la târgul din Plopana iar de cumpărat, se gândeau să meargă la târgul din Băcești unde ce căutau ei, se vindea cu prețuri mai mici. Au plecat acolo într-o joi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Hozomon, unde am făcut poze. La sfârșitul plimbării, am mers la locul cu ideograme unde am pus 100 ¥ în cutiuță, apoi am amestecat bețișoarele și am extras unul. Mi-a ieșit ceva fast: „soarta e de partea mea, ce miam pus în gând se va îndeplini”...Pe loc, mi-am pus un gând: apariția acestei cărți... Dacă tu, iubite cititor, o răsfoiești în clipa aceasta, înseamnă că dorința mi s-a împlinit. Cercetașii au sosit pe seară! Fiind întunecat, am filmat la lumina
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]