246 matches
-
se mai învârte prin casă, doar a mai găsi ceva, dar nu găsește nimic, căci iedul cel cuminte tăcea molcum în horn, cum tace peștele în borș la foc. Dacă vede lupul și vede că nu mai găsește nimic, își pune în gând una: așază cele două capete cu dinții rânjiți în ferești, de ți se părea că râdeau, pe urmă unge toți păreții cu sânge, ca să facă și mai mult în ciudă caprei, ș-apoi iese și-și caută de drum." (Ion
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Încerc să mă deslușesc, cum e posibil să întreție atâția oameni de serviciu. O listă imensă de mâncăruri, frumos tipărită și legată imi mărește curiozitatea. Fac pariu cu soția, că nu voi dori ceva ce să nu găsesc. Mi-am pus în gând mușchi de urs și-l găsesc și pe acela spre sfârșitul listei. Pentru a ne ușura alegerea, prima pagină e intitulată „suggestions”. Prețul acestor mese e cuprins în costul transportului, afară de băutură. Pe un vapor american, deși se renunțase la
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Acest papă s-a dovedit a fi la înălțimea misiunii sale pentru că în scurt timp reușește să se întoarcă la Roma. Întors din campania din Egipt, Napoleon preia conducerea Franței în calitate de prin consul (după răsturnarea Directoratului în 17) și își pune în gând să creeze un imperiu condus de o monarh ie militară. Și-a dat repede seama că pentru înfăptuirea acestui scop avea nevoie de Biserică, știind că biserica poate fi cel mai solid sprijin pentru tron. După bătălia de la Marengo (1800
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ajungă doar câteva ore pentru a vedea orașul, dar imediat mi-am dat seama că, dacă te străduiești, în două-trei zile nu-i mare chin să călătorești la pas prin tot Luxemburg-ul. Adică prin toată țara. Chiar mi-am pus în gând ca nu cumva, furat de peisaj, să trec din neatenție granița. De altfel, grăitor pentru dimensiunile Marelui Ducat de Luxemburg e și faptul că la vreo cinci minute după ce m-am urcat în TGV, roaming-ul mi-a urat „bun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
1792, care se află în arhivele Ministerului Francez al Afacerilor Străine. „... După ceea ce s-a petrecut, putem prevedea că turcul este amenințat să fie deposedat de cătră Rusia de ceea ce posedă în Europa. Demult, această vecină a Semilunii și-a pus în gând să-l despoaie de provinciile ce el le stăpânește... Crimeea este, deci, în stăpânirea ei. În curând o vom vedea urmărind împlinirea celorlalte scopuri ce le are. Ea se arată plină de interes pentru locuitorii Țării Românești. Mai trebuie oare
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
și să le dea binecuvântarea fiicelor că nu era altă soluție. După două săptămâni de zile, dragă amice, eram la primăria din Buzău, ambele perechi, pentru a spune DA, cu toată hotărârea și speranța că vom fi demni de cele puse în gând, pentru viitorul nostru și nu am greșit. Este adevărat că nu a fost prea mare alai, că așa era pe vremea aia, dar mulțumim lui Dumnezeu că până în prezent a fost foarte bine(prezentul era prin ’980 și..) ce a
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
în largul meu când sunt categorisit. N-am încercat niciodată să fiu scriitor străin. Mi-am dorit să fiu scriitor englez. S-ar putea ca reușita mea să se bazeze tocmai pe faptul că n-am izbutit ce mi-am pus în gând. LV. Poezia ta se clădește pe sensiblitate. Privești și notezi. Nu te confesezi. Îți manevrezi cititorul, îl faci să-ți exploreze imaginația. Poezia ta e un covor fermecat care plutește deasupra planetei. Ai vocația omului universal din Renaștere (poate așa
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să îl transforme pe copil. [1] c) Dramatizarea -coordonate practic aplicative 1) Dramatizare în versuri, după un text în proză Text suport: Șiretenia vulpii Un om bun, neștiutor A venit în ajutor Unui șarpe cam flămând Care și-a cam pus în gând Repejor să-l răsplătească Cu o moarte nefirească. Asta ți-e dreptatea, șarpe? Spuse omul întristat.) Că doar eu te-am ajutat, Iar acum tu drept răsplată Mi-ai luat suflarea toată. Haidem dar la judecată! Coana vulpe cea roșcată
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93490]
-
să îl transforme pe copil. [1] c) Dramatizarea -coordonate practic aplicative 1) Dramatizare în versuri, după un text în proză Text suport: Șiretenia vulpii Un om bun, neștiutor A venit în ajutor Unui șarpe cam flămând Care și-a cam pus în gând Repejor să-l răsplătească Cu o moarte nefirească. Asta ți-e dreptatea, șarpe? Spuse omul întristat.) Că doar eu te-am ajutat, Iar acum tu drept răsplată Mi-ai luat suflarea toată. Haidem dar la judecată! Coana vulpe cea roșcată
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93491]
-
Hozomon, unde am făcut poze. La sfârșitul plimbării, am mers la locul cu ideograme unde am pus 100 ¥ în cutiuță, apoi am amestecat bețișoarele și am extras unul. Mi-a ieșit ceva fast: „soarta e de partea mea, ce miam pus în gând se va îndeplini”...Pe loc, mi-am pus un gând: apariția acestei cărți... Dacă tu, iubite cititor, o răsfoiești în clipa aceasta, înseamnă că dorința mi s-a împlinit. Cercetașii au sosit pe seară! Fiind întunecat, am filmat la lumina
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
de la care se măsoară distanțele tuturor drumurilor din Spania, tot de aici începându-se numărarea străzilor orașului. Descoperim în Puerta del Sol mai multe magazine cu suvenire, confecții, restaurante și baruri, precum și un uriaș store pentru melomani, pe care îmi pun în gând să-l vizitez pentru a-mi procura muzică flamenco. (O voi face după-amiază, de dragul unui dublu CD - chitară spaniolă, o antologie Paco de Lucia, absolut superbă.) Piața Colon (Columb) este și ea o intersecție foarte aglomerată. Statuia marelui navigator, cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
am mers împotriva dușmanilor creștinătății, i-am biruit și i-am călcat în picioare și pe toți i-am trecut subt ascuțișul săbiei noastre; pentru care lucru dăm laudă Dumnezeului nostru. Auzind de asta, Împăratul cel păgân turcesc, și-a pus în gând să-și răzbune și să vie în luna lui Mai, cu capul său și cu toată tăria sa împotriva noastră, ca să supuie Țara aceasta, poartă a creștinătății, ferită până acum de cătră Dumnezeu de asemenea silă. Dacă această poartă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
școlar 1899-1900 am terminat 4 clase primare. Și l-am văzut pe Vasile Todicescu și l-am întrebat la ce școală învăță. Și mi-a spus că la Școala normală "Vasile Lupu "din Iași, și eși învățător. Și mi-am pus în gând să mă duc acolo. Și am cetit în Monitorul Oficial, ce acte îmi trebuie și când se face înscrierea și când se dă concursul de intrare în școală. Și tata nu-și bătea capul cu treaba asta. El cam bea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Și nouă, Saie Marcus și cu doamna Sura, ne-au făcut numai bine și nici un rău. Dumnezeu să le ierte păcatele, să le fie țărna ușoară și amintirea veșnică, că de mult îs plecați amândoi pe calea veșniciei. Mi-am pus în gând să mă duc la concurs la Școala normală la Iași, cu un elev din Cotu Băii, care trăiește și azi Vasile Lupașcu. Tata a trimis la noi acasă pe un student in litere Nicu Stupcan, era fecior preotesc din Sasca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Era înaltă, zveltă și cu un mers ce te vrăja nu altceva. Ea era funcționară la o societate de asigurare "Dacia România" împreună cu Ionel Constantinescu de la Baea, care ținea în căsătorie pe Olga fiica lui Iorgu Vasiliu. Și și-au pus în gând să mă însoare pe mine cu Maria Ionescu. În 1907, vara, ea a venit în Baea și s-au făcut niște petreceri cu muzică și am dansat și eu cu Maria Ionescu. Dansa minunat de frumos și de drăgălaș. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
sara, a venit și Eugenia. Și m-a întrebat: "Ce mai faci domnu Rădășanu ? ". Și era îmbrăcată cu o bluză roză frumoasă și cum s-a sucit și învârtit ea, că tare mi-a plăcut și tot atunci mi-am pus în gând s-o iau. Și eu am răspuns: "Ce să fac ? Ia am venit oleacă pe la dv. ". Și am mers la școală cu toții și preotul Mihai și preoteasa Aglaia și Eugenia. Și Tacu avea un patifon și a cântat un vals
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mai sunt încă alți cîțiva care trebuiau să plătească nu atât pentru că erau, așa cum fuseseră categorisiți, oameni bogați, cât pentru că fuseseră înainte de război oameni intreprinzători, iar acum își exprimau ferm și curajos poziția lor verticală față de un regim ce își pusese în gând să ducă țara la dezastru, cum de altfel o va dovedi istoria celor peste 45 de ani de comunism. În paralel și concomitent cu lipsurile de după acel război pustiitor, seceta cruntă din cei doi ani de blestem divin și cotele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
să-și spună: „Ce-ar fi dacă aș face și eu ceea ce au făcut Sfântul Francisc și Sfântul Dominic?”. Se gândea la multe altele care i se păreau bune și-și propunea să facă lucruri aspre și grele. Când își punea în gând toate acestea, găsea în el ușurința de a le înfăptui. Toate cugetările sale îl făceau să-și spună: „Sfântul Dominic a făcut cutare lucru, deci trebuie să-l fac și eu; Sfântul Francisc a făcut asta, deci trebuie s-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
care ne călăuzesc spre menirea pentru care suntem creați. 24. CERCETAREA PARTICULARĂ ȘI ZILNICĂ. CUPRINDE TREI TIMPI ȘI TREBUIE FĂCUTĂ DE DOUĂ ORI PE ZI. Primul timp este cel de dimineață, în care, de îndată ce omul se trezește, trebuie să-și pună în gând să se păzească cu grijă de acel păcat anume sau de acea lipsă, pe care dorește să-l corecteze și să-l îndrepte. 25. Al doilea, după masa șde prânzț să ceară de la Dumnezeu, Domnul nostru, ceea ce vrea, adică harul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
să intrăm aici. Uite un restaurant elegant cu separeuri. Ce zici? Ești de acord? - E perfect, zise cu entuziasm Carlina. Era un soi de refugiu, de schimbare absolută, necesară gândurilor ei. Trebuia să continue, trebuia să evolueze în ceea ce își pusese în gând și să ajungă dacă ar fi fost posibil la o înțelegere reală cu Leon asupra rostului și semnificației alcoolului în viața de zi cu zi. Se așezase la o masă într-un separeu acceptabil și comandase meniul zilei pe care
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
ieșit pe poarta larg deschisă și se îndreptară pe uliță la vale, spre locul numit Trauș. Spre sfârșitul zilei, când razele soarelui scăldau pădurea Rotăriei, Costache și Mihăiță se pregăteau de întoarcere acasă, osteniți dar bucuroși că înfăptuiseră ce-și puseseră în gând la plecare adică au semănat și boronit cu grijă ogorul. La întoarcere au întâlnit în drum mulți consăteni care schimbau vorbe cum au împlinit treburile la care robotiseră ziua întreagă. Schimbau păreri cum trebuie îngropată sămânța ca să n-o dezgroape
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
caii și se-ntorc spre gospodăria lui Costache, care și dânsul tocmai terminase de discutat cu negustorii învoielile de chirii. Ajunși acasă, i-a întâmpinat mama Elena, care-i aștepta cu nerăbdare, întrebându-i dacă au făcut tot ce își puseseră în gând; - Da, mamă, am făcut totul, și am luat și medic amentele matale. Suntem mai dumeriți și cu prețurile și cu politica, o să vă spună el, tata socru mai de-a măruntul cum stă această treabă, cât mergem pe drum până la
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
am gândit eu; − Dar ce-ai vrea tu, dragul mamii, să scoți din scândurelele celea? continuă să întrebe Maria, îmboldită, oarecum, de demonul curiozității; − Lasă-mă, mamă, nu mă mai ispiti atâta, că dacă nu-mi iese ce mi-am pus în gând, ai să râzi de mine. și nu mi-e de matale, dar dacă aud Mihai și Emilia ce am de gând și n-oi scoate-o la capăt, apăi să te ții, nu mai scap de gura lor; − Măi Gheorghiță
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
oile și vițeii? − Nu, mamă, mă duc acum; Lasă, nu te mai duce, vezi -ți de treaba ta; Gheorghiță se simți ocrotit de dragostea maicăsi, că îl scutea de treburile ce-i reveneau în gospodărie, ca să-și continuie ce-și pusese în gând. Simți o caldă recunoștință, spunându-și în mintea lui că mamă-sa avea încredere în ceea ce plănuia el să înfăptuiască, și continuă să netezească și să șlefuiască scândurelele care în mintea lui, vor deveni cutia de rezonanță a viorii visate
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
chiar pasionat, de vioară. Aflase acest amănunt de la învățătorul lui Gheorghiță, domnul Obreja, care obișnuia să cânte în clasă deseori cu acest instrument. A dedus de îndată că fiu-său, plăcându-i atât de mult muzica cântată la vioară, șia pus în gând să construiască și dânsul un asemenea instrument muzical. Gândi, cu îndoială, ce greu va reuși fiu-său să înfăptuiască ce și-a pus în gând și așeză scândurelele la locul unde le găsise, în așa fel încât să nu se
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]