2,098 matches
-
izolate de a forma o colonie sau o clonă de cel putin 50 de celule (Hall, 1988; Tubiana și colab., citați de Mornex F. și colab., 1994Ă. APOPTOZA Apoptoza este un proces biologic activ de distrugere sau autodistrugere (sinuciderea celulară pus în mișcare și desfășurat prin activarea unui program genetic specific (Mc Conkey D. și colab., 1972Ă. Ea se caracterizează morfologic printr-o pseudoînmugurire a membranelor celulare, segmentarea membranei nucleare, condensarea și degradarea legăturilor internucleozomice, fragmentarea nucleului cu formarea de apoptozomi și în
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
aceștia nu sunt capabili să lizeze eritrocitele, respectiv hematiile, principalul test de laborator folosit pentru relevarea activității C. Cobaii sunt sursa obișnuită. Activarea C se face pe trei căi principale: - calea clasică, indusă de complexele antigen - anticorp (Ag-Acă; - calea alternativă, pusă în mișcare de anumite substanțe existente în pereții microbieni; și mai recent recunoscută; - calea lectină legată de hidrocarbonate (manoza și manană - MBL (mânase/ mannan binding lectină. Componenții caii clasice sunt denumiți prin litera C urmată de cifrele 1-9, respectiv C1 .... C3 .... C5
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
cât și răspunsul imunitar depind de temperatură, aceste viețuitoare fiind poikiloterme. La pești creșterea temperaturii - calor nu poate constitui un semn cardinal. Pe de altă parte reacția inflamatorie este mai monomorfa, răspunsul la diverșii agresori fiind totdeauna același. El este pus în mișcare de histamina și serotonină (5 hidroxitriptaminăă eliberată de mastocite, mult mai frecvente în țesuturile peștilor decât în ale mamiferelor. Exsudația la pești este constituită din granulocite, neutrofile, monocit-macrofage, limfocite și trombocite. Inflamația supurativa sau purulenta este de intensitate mai redusă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
85-86). footnote>. Viziunea lui Fayol era tipic tayloristă, după care, la nivelul producției, oamenii lucrează „asupra materiei”, iar la nivelul conducerii se lucrează „asupra personalului”. Astfel, funcția de conducere are ca organ și instrument doar colectivul uman; în timp ce funcțiile celelalte pun în mișcare materiale și mașini, funcția directorială acționează doar asupra personalului<footnote Fayol, Henri, op. cit. (Herseni, Traian, op. cit., p. 86). footnote>. Sistemul de proiectare a posturilor se dovedește a fi o practică ideologică și nu doar o practică tehnică. În conformitate cu gândirea lui
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
trata probleme ale sinusurilor, alergii, astm, tuse, leșinuri, amețeli, dureri reumatice, indigestie, constipație, dureri de cap, dureri de dinți, dureri de naștere, bufeuri, anxietate, depresie, grețuri și mahmureală. Mai mult decât atât, acționând asupra V-ului magic, în zona arătătorului, puneți în mișcare energia vindecătoare din mușchii spinali, extensori ai coloanei vertebrale (vezi foto 24, capitolul 20). În capitolele următoare veți învăța să acționați asupra altor puncte specifice. Cum localizăm cu precizie punctele de presiune. Priviți figura 12 și observați că osul metacarpian
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
toate celelalte glande endocrine și de sistemul nervos. Acesta din urmă ne ajută să reacționăm rapid, pe când hormonii secretați de glandele cele mai importante au efecte mai durabile asupra organismului. Cuvântul „hormon” vine din greacă și înseamnă „a trezi, a pune în mișcare”. Știm, așadar, că hormonii controlează ritmul organismului. Sănătatea glandelor noastre endocrine ne influențează viteza de reacție și ritmul acțiunilor, ne pot face să fim plini de energie sau deprimați. Stimulați, așadar, punctele reflexe din palme (sau din tălpi), pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
prefacă în decursul a câtorva secole într-o constelație a statelor naționale. "Venirea cărții tipărite" (Febvre și Martin, 1976), care și-a făcut apariția în cultura occidentală între 1500 și 1510, a produs o schimbare profundă în mentalitatea omului european, punând în mișcare consecințe cognitive, culturale, religioase și politice pe care L. Febvre și H.-J. Martin le apreciază drept "incalculabile" (p. 332). Spre deosebire de consecințele pe termen lung, aspectele cantitative ale producției de carte sunt, însă, calculabile. Cei doi reputați istorici francezi estimează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în maturizarea empirică a disciplinei sociologice. O analiză mai atentă, însă, disipă cu ușurință asemenea acuzații. Este adevărat, analiza documentelor (discursivă sau de conținut) nu abordează direct, într-o manieră nemijlocită, fluxul aflat în continuă devenire al realității sociale concrete pusă în mișcare de acțiunile și interacțiunile actorilor sociali. Totuși, strategia indirectă, de angajare pasivă și de la distanță a obiectului de studiu nu le conferă studiilor efectuate pe baza analizei de conținut calitatea indezirabilă de sociologie de cabinet. Aceasta deoarece studiind semnificațiile obiectificate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
observă o tendință accentuată de creștere a populației școlare în ambele principate, mai evidentă în cazul Moldovei; ii) diferența substanțială în favoarea Țării Românești relativ la numărul de elevi în comparație cu Moldova, cel puțin până în anul școlar 1842-1843. Procesul de etatizare a învățământului pus în mișcare de Regulamentele Organice nu s-a desfășurat fără opreliști. În ciuda demersurilor derulate de autoritățile statale de a impune un ethos educațional în care "limba patriei să predomine", iar "religia și morala să fie de importanță capitală", școlile private continuau să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
francez în a construi efectiv un sistem educațional, în pofida premiselor constituționale cu totul favorabile, care, încă din 1791 decreta înființarea unui sistem de instrucție universal și gratuit tuturor cetățenilor republicii? Dificultățile franceze pot fi puse în cârca ciclului revoluție-reformă-reacție conservatoare pus în mișcare de Revoluția franceză din 1789, care s-a repetat pe întreaga lungime a secolului al XIX-lea (Ramirez și Boli, 1987, p. 8). Decisivă s-a dovedit a fi, ca și în cazul prusac, înfrângerea umilitoare a Celui de-al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este formula germană a militantismului și militarismului patriotic după care trebuie modelată educația națională românească. Nu doar pedagogii români, ci întreg continentul european privea, terifiat și admirativ deopotrivă, la formidabilul succes al mecanismului de înregimentare a educației în slujba statului pus în mișcare de germani. După înfrângerea catastrofală în fața Prusiei din 1870 care a dus la prăbușirea celui de-al Doilea Imperiu, convingerea francezilor și nu numai era că "învățătorul prusac este cel care a câștigat războiul [franco-prusac]" (Reisner, 1922, p. 82). Educația
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de la București. Unificarea educațională a lovit puternic în Bisericile Unită și Ortodoxă din Transilvania, desființând învățământul confesional. Politicile agresive de centralizare forțată și de unificare precoce au fost denunțate de intelighenția ardeleană (Onisifor Ghibu a fost cel mai vehement) ca punând în mișcare un act de brutalitate. Protestele au rămas fără efect, întrucât Legea din 1924 stipula unitatea învățământului românesc din toate teritoriile țării. Odată depășite aceste rezistențe regionale, școala devine bastionul românității, instituția conservării neamului și granițelor sale politice. Reformele legislative adoptate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
gândirea autohton-românească. Prima supusă unei intervenții urgente de reșapare semantică a fost concepția naționalistă asupra patriotismului. Încă din 1945, PCR a început să propună o definiție alternativă a patriotismului, întinsă de-a lungul liniilor socialiste. Înspre acest țel, Partidul a pus în mișcare un flux de publicații menite să reconfigureze semnificația noțiunii de patriotism, descărcând-o de umplutura sa naționalistă pentru a fi reîncărcată cu o semantică socialistă. Scânteia s-a făcut purtătoarea noilor idei sovietice în spațiul românesc, publicând în foileton studiul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nediferențiate a popoarelor migratoare care au atentat la "distrugerea ființei poporului nostru" (p. 28). După terminarea migrațiilor, statul neorganizat lăsat în urmă de administrația romană a început să se articuleze în "nuclee statale" sub forma voievodatelor, a căror închegare a pus în mișcare forțele de producție ale orânduirii feudale. Ființa poporului și autonomia neamului și-au găsit azilul în statalitate. Programul... adaptează sloganul marxist prezent în Manifestul Partidului Comunist, enunțând că "întreaga istorie a poporului român se înfățișează ca istoria unor necontenite lupte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
evenimentului petrecut în Munții Apuseni în agenda memoriei publice. Totodată, ca parte a aceluiași proces de "semnificare socială a timpului" (Zamfir, 2005, p. 236), activitatea publicistică dedicată evenimentului s-a intensificat. Angrenajul instituțional de producție istoriografică sponsorizat statal a fost pus în mișcare pentru acoperirea publicistică a evenimentului. Prima monografie dedicată subiectului, ieșită în avans pentru a prepara terenul ceremonial, a văzut lumina tiparului în 1979, semnată fiind de reputatul istoric David Prodan cu titlul Răscoala lui Horea. Interpretarea este cea convențional marxistă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
societății comuniste a fost acompaniată de eforturile noului regim politic de inculcare a unei "conștiințe socialiste" în locul conștiinței naționale, edificarea noii ordini democratice postdecembriste a inclus în proiectul său socio-politic amorsarea unei "conștiințe civice". Sub raport structural, aceleași procese sunt puse în mișcare, prin care constructorii politici ai noii ordini (fie că e vorba de societatea națională a sfârșitului de secol XIX, societatea socialistă a veacului XX, ori societatea postcomunistă a secolului XXI) încearcă să alinieze trei dimensiuni fundamentale oricărui sistem social: i
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Jaspers a fost conștiința morală a poporului german, care, filosofând printre ruine, a militat pentru "purificarea sufletului german" prin acceptarea vinovăției. Nu trebuie uitat că impactul celor 12 ani de Național-Socialism asupra "sufletului german", cu a sa impresionantă mașinărie propagandistică pusă în mișcare de Joseph Goebbels (Doob, 1950), a persistat încă mult timp după colapsarea celui de-al Treilea Reich. De exemplu, sondajele de opinie realizate în zona ocupată de forțele americane au relevat faptul că, pe toată durata perioadei dintre 1945 și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
deconstrucției și reconstrucției discursive a memoriei istorice românești suportă, în general, ceea ce am numit a fi "modelul evoluționist al memoriei colective". Simplificat la extrem, acesta enunță că schimbările majore la nivelul ordinii socio-politice încetățenite (sub forma revoluțiilor politice de pildă) pun în mișcare un proces subiacent de restructurare semnificativă a ordinii consacrate a memoriei. În funcție de magnitudinea seismului politic și al efectelor sale pe planul reconfigurării modului de gestionare a trecutului colectiv, am diferențiat între "revoluții mnemonice" și "reforme mnemonice". Lecturată în această cheie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
intensitatea acesteia și de lungimea brațului său de pârghie. Punctele de aplicație a forțelor musculare se află pe diferite segmente osoase ce pot fi mișcate din anumite puncte mobile (de sprijin), respectiv articulațiile, devenind astfel pârghii, în jurul cărora forțele musculare pun în mișcare segmentele osoase (fig.6, 7, 8, 9, 10,11). Toate mișcările care au loc în articulațiile corpului omenesc reprezintă mișcări de rotație din a căror înlănțuiri pot lua naștere mișcări de translație. Mișcările realizate din articulațiile corpului pot crea grade
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
lansare este de 45° și în acest caz sin2∝ = 1. Factorii care determină * viteza inițială a obiectului; * unghiul de lansare; * înălțimea de eliberare și unghiul terenului; * a). viteza inițială este factorul cel mai important în determinarea lungimii aruncării * numărul forțelor puse în mișcare în timpul mișcării; * compunerea forțelor; * lungimea parcursului pe care forțele își exercit acțiunea; * intensitate a forțelor. Practic, eficiența maximă este realizată atunci când în mișcare este ngrenată întreaga masă musculară a picioarelor, trunchiului și brațelor. Acțiunea usculară trebuie organizată însă într-o
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de o parte și de alta a diametrului cercului, depărtate ceva mai mult de lățimea umerilor; * picioarele ușor flexate, trunchiul vertical, relaxat; * greutatea corpului repartizată echilibrat pe ambele picioare, brațul cu discul atârnă liber în jos pe lângă corp. Discul se pune în mișcare prin mai multe procedee. Indiferent de procedeul adoptat sarcinile acestei acțiuni motrice sunt aceleași: * tensiune optimă a musculaturii rotatoare a trunchiului și umărului drept; * intrare în piruetă “din mișcare”, creând în prealabil un ritm specific în mișcarea de rotație a
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
o strategie care poate să o îmbrățișeze orice tânăr, orice om, fiindcă, aș mai spune ceva, idealul este un mobil pentru acțiune. Dacă ți-ai fixat un ideal, în același timp îți mobilizezi resursele spirituale, resursele interioare de a-ți pune în mișcare voința și a realiza. Atunci, așa cred, că propunându-ne lucruri foarte mari, vom realiza și ceva care să fie demn de luat în seamă. Când ne propunem mărunțișuri, ne pierdem într-o lume a banalului, într-o lume a
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
se fixau, fie deasupra, fie lateral, niște cupe pentru apă, plus o podină de lemn ce susținea întreaga instalație și de la care pleca canalul principal de curgere a apei spre canalele mai mici, răsfirate printre vetrele de zarzavaturi. Cu ajutorul angrenajului, pus în mișcare prin tracțiune animală, roata se învârtea în poziție verticală, purtând cupele prin canalul plin cu apă, alteori direct în albia Bârladului, se umpleau cu apă și, în coborârea lor, vărsau apa pe un jgheab ce ducea la canalul principal de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]