206 matches
-
au făcut să ne dăm seama de sensul creștin al luptei noastre”. Acceptarea necondiționată a iconomiei lui Dumnezeu a dat figuri luminoase, care au întărit viața duhovnicească în temnițe și minți luminate și inspirate, care după ieșirea de acolo au pus în pagină în mod pragmatic, dar și cu mult har, cele ce s-au întâmplat acolo, ca să ne fie pildă și învățătură pentru vremurile destul de tulburi pe care le trăim și noi, vremuri în care credința este atacată mult mai viclean. Din
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
de a vedea și de o credință specifice anumitor locuri. Raportul dintre științe și filosofie poate fi descris în termeni forestieri: în timp ce științele se ocupă fiecare de câte un copac, filosofia încearcă neîncetat să vadă pădurea. * Orice scriitor tinde să pună în pagină trăiri și credințe valabile pentru cât mai mulți. Din păcate același lucru îl face și un talk-show; doar că alta este calitatea temelor pe care mizează. * Izolarea cititorului în cărți este semnul dorinței de a închega o altfel de comunitate
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Aristotel. Gânditori remarcabili ai Renașterii bizantine pot apare ca niște îndoielnici și necritici imitatori ce nu au reușit altceva decât să însăileze niște texte ce excelează prin eclectismul lor. Teme luate din diferite părți și de la autori diverși ce sunt puse în pagină fără vreun criteriu aparent, iată o priveliște scandaloasă pentru ochii exegetului modern. În acest sens, dacă un intelectual bizantin era pro-dusul instrucției minții în cadrele stricte ale repetiției formulărilor platonicoaristotelice, rostul acestei instrucții nu putea fi văzut decât din perspectiva
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
primite de la cei mai 194 apropiați (familia) sunt „elemente constitutive”, ca să zic așa, ale atmosferei în care a respirat o întreagă categorie de intelectuali, expuși „norocului” de a traversa „epoca de aur” a lui Ceaușescu. Spre deosebire de alții, scriitorul le-a pus în pagină cu indiscutabil simț al observației și le-a supus scalpelului critic. Descrierea faptelor exterioare lasă loc adesea autoanalizei lipsite de menajamente. „Intelectualul (care) trebuie să spună totul” (Alberto Moravia, citat de autor) se „operează” singur, fără anestezie! Sinceritatea (programatică) poate
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
primite de la cei mai 194 apropiați (familia) sunt „elemente constitutive”, ca să zic așa, ale atmosferei în care a respirat o întreagă categorie de intelectuali, expuși „norocului” de a traversa „epoca de aur” a lui Ceaușescu. Spre deosebire de alții, scriitorul le-a pus în pagină cu indiscutabil simț al observației și le-a supus scalpelului critic. Descrierea faptelor exterioare lasă loc adesea autoanalizei lipsite de menajamente. „Intelectualul (care) trebuie să spună totul” (Alberto Moravia, citat de autor) se „operează” singur, fără anestezie! Sinceritatea (programatică) poate
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
create la vremea aceea în jurul unei publicații online. Dana lucra la site cam de pe la sfârșitul anului 1997. Inițial, pe evz.ro era doar editorialul lui Ion Cristoiu. Apoi, un IT-ist Cartea fețelor 224 a început să culeagă și să pună în pagină câteva articole politice și sportive. Când conducerea ziarului a dorit ca volumul de informație de pe site să crească, Dana Butnaru a început să ajute la introducerea textelor. Apoi, după o schimbare de design și de interfață de administrare, a rămas
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
întocmite în ședințele Consiliului de miniștri din epocă poate fi studiată la adresa www.digitarchiv.hu. Baza de date MTI (Magyar Távirati Iroda - Agenția de Știri Ungară) dintre anii 1920-1945 poate fi studiată cel mai bine la adresa www.mti.hu Deși pune în pagină lucrări tipărite, oferta din ce în ce mai largă a Bibliotecii Electronice Ungare (mek.oszk.hu) face deseori servicii utile cercetătorului aflat în dificultate. Pentru studierea întregii arii de probleme rămâne indispensabilă culegerea digitală de texte redactată de Sárándi Tamás și Tóth-Bartos András din
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
multe sunt diletante, fără corectori de meserie, fără acel "cap limpede" de altădată care făcea ca o publicație să fie model de limbă literară. Aș mai reproșa revistelor de azi că nu au o concepție limpede a profilului lor, că pun în pagină cam tot cele cade prin poșta electronică, cu colaboratori de toată mâna. Excepții de la acest talmeș-balmeș revuistic sunt puține. Între ele, aș cita câteva: Poesis de la Satu Mare, sub oblăduirea lui George Vulturescu, Însemnări ieșene, redactor-șef Al. Dobrescu, Argeș și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Șeicaru semna „Impresarul unei legende”; pamflet la adresa generalului Averescu al cărui impresar era nimeni altul decât I.C. Argentoianu. Ion Darie prindea în condei timpul „Când s-a cutremurat pământu, ”Din Rusia Sovietică” se intitula articolul semnat de G.M. Ivanov, care punea în pagină lauda lui Lenin: Nu am făcut decât să confiscăm, să devastăm și să sfărâmăm...” Georgescu Vig încondeia „Viziuni provinciale - francmasonerie liberală” iar articolul cu titlul „Toamnă politică”,”Anchetă la Teatrul Național” dar și cel care vestea că „Dl. Nicolae Iorga
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
românesc, cu prețul suportării unor ani grei de temniță și alte privațiuni și cu eforturi majore pentru păstrarea limbii și obiceiurilor naționale, au promovat românismul chiar și sub ocupație străină, înfăptuind apoi Marea Unire de la 1918 și consolidarea statului român. Punând în pagină datele esențiale ale publicațiilor (titluri și subtitluri, ani de apariție, întemeietori, susținători, colaboratori, tipografii, rubrici mai importante, genuri gazetărești folosite) am redat și conținutul unor articole și informații considerându-le utile cititorilor fie și numai pentru a-i invita la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pământul înaintașilor, Faurul aburit cum singur își spune avea disponibilități de creator mare; era făcut să perceapă cu ochii și urechile motiv de confesiune în Anii de ucenicie. Nu-i rămânea decât să se desfășoare în timp și spațiu, să pună în pagină monologuri și dialoguri, să aleagă ritmul și viteza discursului, să instituie o atmosferă și, mai ales, să sugereze stări sufletești. Relatările lui despre întâmplări vechi ori recente, narațiuni adesea melodioase, își asociază magia amintirii și penumbrelor; vocația rapsodică se lasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
al lui Gabriel Țepelea care, urmărind limbajul din acea vreme, în gazete, în almanahuri, în conversații banale, în corespondența particulară etc., constată frecvența acelorași șabloane verbale pe care I.L. Caragiale știe să le extragă din diurnul lor și să le pună în pagină literară pentru eternitate, dar ridicolul, caraghioslâcul lor, abia acum îl resimțim noi cu adevărat, atunci amuzamentul consta în faptul că spectatorii sau cititorii recunoșteau șarjat tipicul vorbirii lor. Același fapt îl reclamă și Dan C. Mihăilescu în privința limbajului celor doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
s-a soldat cu încă o lucrare valoroasă. În timpul când Constantin Noica avea domiciliu forțat la Câmpulung-Muscel, Mihai Rădulescu i l a prezentat pe Petre Sirin. La propunerea lui Noica de a se apuca imediat de greaca veche, Sirin a pus în pagină Caietele grecești, o sinteză valoroasă, o altă istorie a filozofiei pe care aș numi-o „cinematografică“. Iar acum, câteva cuvinte despre Secretul unui tablou. Vară toridă. Colindăm țara. După Sighișoara, ne oprim la Sibiu. Suntem în căutare de subiecte de
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
fără să se umilească, ba vorbesc cu inflexiuni care trimit la o slăbiciune ascunsă și mai rușinoasă etc. Personajele din film nu au nici măcar genul ăsta de viață : Marinescu e realmente netalentat la personaje adică la oameni ; judecînd după cum îi pune în pagină ca scenarist și după cum îi filmează, pare să-i prefere împăiați. și, ca mulți alți cineaști romîni dinaintea și din vremea lui, care s-au luptat cu același handicap (foarte răspîndit în cinematografia romînă, deși oarecum bizar într-o artă
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
edificăm! Or, sentimentul patriotic, azi, este adormit din mai multe motive, principalul fiind folosirea lui excesivă de către propaganda trecutelor vremuri care a condus la uzarea, bagatelizarea și chiar perimarea lui! Și, atunci, mai rămân doar motivațiile de ordin material, bine puse în pagină, prin concursuri de creație care să-i determine pe cei dotați să se apropie cu hotărâre de temele care le însuflețesc inspirația! Pentru aceasta însă, trebuie să existe și un debușeu de valorificare a acestor noi încercări în creație. Și
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
ale căror apariții publice devin din ce în ce mai cunoscute, la ora actuală. Am ascultat, așadar, din ciclul de lieduri Camera copiilor, de Modest Musorgski, în interpretarea sopranei Cristina Simionescu-Sandu, câteva pagini interpretate cu mare rafinament artistic și cu reală înțelegere a gândurilor puse în pagină de compozitor. A urmat apoi mai tânăra soprană Lăcrămioara Maria Roată, cu ciclul de lieduri Cântece țigănești, de Antonin Dvorak, cu un demers vocal calitativ, sigur și la fel de convingător, redând fiorul emoțional al acestor bijuterii. Ambele soprane, acompaniate cu multă
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
început, relația a fost una între un tînăr reporter și un oficial mult mai puțin ciufut și crispat decît ceilalți. Din postura de sindicalist simpatic și, în consecință, contestatar al puterii, livra ponturi interesante, povestindu-le savuros, numai bune de pus în pagină. În esență, asta era el, un narator, deși a stat mulți ani cu o cameră video pe umeri. Imaginile povestite aveau mai mult farmec decît cele surprinse cu obiectivul. Sotir era la bază inginer minier; de fapt, salvator în mină
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
și mai multă veridicitate. Unul din cele mai apreciate romane ale lui T., Căpitanul Apostolescu și inamicul public nr. 1 (1990), având în centru urmărirea unui criminal în serie, se articulează pe mai multe planuri, cu personaje și evenimente abil puse în pagină și observații de ordin psihologic asupra cazului, oferind o modalitate de construcție ce poate fi considerată reprezentativă pentru toate celelalte cărți ale autorului. Titlurile capitolelor sunt incitante, nu se încearcă simplificarea intrigii, ci, dimpotrivă, complicarea ei cu cât mai multe
TECUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290118_a_291447]
-
un reporter atașat pe lângă o expediție științifică se străduiește să lămurească enigma unui Eldorado nordic, într-o epică uzând de răsturnări de situație și revelații insuficient preparate. Ca și în restul cărților, excesiv e didacticismul, simbolurile fiind explicate îndată ce sunt puse în pagină. Probabil că sectorul cel mai reușit rămâne la T. literatura pentru copii - Povești din țara poveștilor (1958), Povestiri cu prichindei (1959), Gagaga și alți câțiva (1960), Ronț-Ronț (1962), Elev în clasa întâia A (1964) ș.a.m.d. - , de vreme ce aici didacticismul
TITA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]
-
o neașteptată maturitate, al deținătoarei rubricii „Critica criticii” din „Iașul literar” (1966-1967), în spațiul căreia D. își exersează spiritul de discernământ. E un discurs bine strunit, cu accente de fermitate și cu un judicios mod de a cântări și a pune în pagină argumentele, probând o vocație de cercetător. Structură cerebrală, cu o fire în care orgoliul și discreția coexistă, în incursiunile de istorie literară D. cultivă incidental frazarea cu ștaif literar, grațiozitățile metaforei, mizând în schimb pe exactitate, măsură, acuratețe. Circumspectă, dar
DRAGOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286852_a_288181]
-
cei care aparțin acestui ultim cerc nu pot aspira să dețină gradul de influență al celor care conduc destinele Junimii. Este vorba de o dinamică socială care explică și nuanțele ce apar între variantele de discurs conservator pe care le pun în pagină junimiștii ortodocși, pe de o parte, și Eminescu, ca expresie a unui junimism iconoclast și heterodox, pe de altă parte.<ref id=”2”>A se vedea Sorin Alexandrescu, „«Junimea» - discurs politic și discurs cultural“, în Privind înapoi, modernitate, Editura Univers
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
liberalismul clasic“, hrănit de reflecția „doctrinarilor francezi“. În această linie pe care o inaugurează, vizionar, Barbu Catargiu (portre tizat memorabil de același Ioan. C. Filitti), junimismul se înscrie organic, rafinând ipotezele pe care primii con servatori, cei de la 1855-1857, le puseseră în pagină. Acest liberalism conservator, cristalizat de junimiști, mizează, previzibil, pe autonomie individuală, pe li bertate politică și aranjament constituțional, criticând revoluția și atacând politica revoluționară ca pe un con struct utopic și pernicios. Acolo unde liberalii mun teni, fideli unei logici
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
reprezentative, ordonează statul în jurul ideilor de guvernare limitată și de autodeterminare individuală. Ea este animată de imboldul care face să triumfe luminile civilizației, opunânduse, cu egală putere, domniei privilegiului de naștere și domniei mulțimii. În descrierea pe care Maiorescu o pune în pagină putem recunoaște timbrul liberal conservator. Desprin derea de trecut este posibilă doar prin impunerea unui etos asociabil cu „o aristocrație a talentului, a muncii oneste și averii“.<ref id=”1”>Titu Maiorescu, Discursuri parlamentare, vol. I (1866-1876), ed. îngrijită, studiu
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
ficiul pe care îl apăra oratoria nu se mai susține astăzi: egalitatea constituțională a hrănit egalitarismul popu list, în vreme ce constituirea marilor proprietăți este, în postcomunism, o afacere ce stă în marginea legii penale. În cazul lui Carp, critica junimistă este pusă în pagină întotdeauna cu ochii la perspectiva unui viitor care se cere clădit în mod evolutiv. Nefiind ideolog, ci practician al politicii, Carp nu este niciodată pasionat de jocul gratuit al ideilor. Pentru el, ca pentru orice conservator angrenat în acțiunea de
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
vinovată și complice, cu un stat hipertrofiat. Ca și în alte societăți periferice, mai vechi sau mai noi, mi noritatea „alogenă“ este redusă la postura de „țap ispășitor“, care justifică eșecurile repetate ale politicienilor. Imaginea pe care P.P. Carp o pune în pagină este aceea a unei societăți seduse de politică, politică ce, departe de a fi un agent al coagulării binelui comun, este resort egoist și rețetă de parvenire. Și când am venit noi și am luat organizațiunea întreagă a popoarelor celor
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]