215 matches
-
cele întreprinse cu bune intenții, au consecințe ce depășesc cu mult urmările pe care acțiunile decidentului politic le au asupra țării și a compatrioților săi, și „sunt, într-adevăr, de condamnat cei care, în disprețul lor moralist pentru legile politicii, pun în primejdie interesele cetățenilor a căror responsabilitate o poartă”12. În consecință, „nu poate exista moralitate politică fără prudență, adică fără a lua în calcul efectele politice ale acțiunilor aparent morale”, și „nu există alt etalon pentru acțiune și pentru judecata intelectuală
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
general la poziția temporară de funcționar superior executiv al Națiunilor Unite. Carta stipulează că secretarul general este „cel mai înalt funcționar administrativ al Organizației”. El „poate atrage atenția Consiliului de Securitate asupra oricărei probleme care, după părerea sa, ar putea pune în primejdie menținerea păcii și securității internaționale”. Tot el „va îndeplini funcțiile care-i sunt încredințate de aceste organe” ale Națiunilor Unite. Noile funcții ale secretarului general care îi conferă aparent rolul de principal agent politic al Națiunilor Unite derivă din această
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
calitatea lor de membru, trebuie să-și îndeplinească cu bună-credință obligațiile asumate potrivit prezentei Carte; 3. toți membrii Organizației vor rezolva diferendele lor internaționale prin mijloace pașnice, în așa fel încât pacea și securitatea internaționale, precum și justiția să nu fie puse în primejdie; 4. toți membrii Organizației se vor abține, în relațiile lor internaționale, să recurgă la amenințarea cu forța sau la folosirea ei, fie împotriva integrității teritoriale ori a independenței politice a vreunui stat, fie în orice alt mod incompatibil cu scopurile
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de Securitate. Orice asemenea problemă care reclamă să se întreprindă o acțiune va fi deferită de Adunarea Generală Consiliului de Securitate înainte sau după discutarea ei. 3. Adunarea Generală poate atrage atenția Consiliului de Securitate asupra situațiilor care ar putea pune în primejdie pacea și securitatea internaționale. 4. Puterile Adunării Generale, prevăzute în acest articol, nu limitează domeniul general de aplicare a articolului 10. Articolul 12 1. Cât timp Consiliul de Securitate exercită, în privința unui diferend sau a unei situații, funcțiile care îi
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pe care le consideră juste pentru participarea unui stat care nu este membru al Națiunilor Unite. Capitolul 6. Rezolvarea pașnică a diferendelortc "Capitolul 6. Rezolvarea pașnică a diferendelor" Articolul 33 1. Părțile la orice diferend a cărui prelungire ar putea pune în primejdie menținerea păcii și securității internaționale trebuie să caute să-l rezolve, înainte de toate, prin tratative, anchetă, mediere, conciliere, arbitraj, pe cale juridică, făcând apel la organizații sau acorduri regionale sau prin alte mijloace pașnice, la alegerea lor. 2. Consiliul de Securitate
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
mijloace. Articolul 34 Consiliul de Securitate poate ancheta orice diferend sau orice situație care ar putea să ducă la fricțiuni internaționale sau să dea naștere unui diferend, în scopul de a stabili dacă prelungirea diferendului sau a situației ar putea pune în primejdie menținerea păcii și securității internaționale. Articolul 35 1. Orice membru al Națiunilor Unite poate atrage atenția Consiliului de Securitate ori Adunării Generale asupra oricărui diferend sau a oricărei situații de natura celor menționate în articolul 34. 2. Un stat care
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
natura celor menționate în articolul 33 nu reușesc să-l rezolve prin mijloacele indicate în acel articol, ele îl vor supune Consiliului deSecuritate. 2. În cazul în care Consiliul de Securitate socotește că prelungirea diferendului ar putea, în fapt, să pună în primejdie menținerea păcii și securității internaționale, el va hotărî dacă trebuie să acționeze în temeiul articolului 36 sau să recomande condițiile de rezolvare pe care le va considera potrivite. Articolul 38 Fără a se aduce atingere dispozițiilor articolelor 33-37, Consiliul de
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
alte funcții care-i sunt încredințate de aceste organe. Secretarul general va prezenta Adunării Generale un raport anual asupra activității Organizației. Articolul 99 Secretarul general poate atrage atenția Consiliului de Securitate asupra oricărei probleme care, după părerea sa, ar putea pune în primejdie menținerea păcii și securității internaționale. Articolul 100 1. În îndeplinirea îndatoririlor sale, secretarul general și personalul nu vor solicita și nici nu vor primi instrucțiuni de la vreun guvern sau de la vreo autoritate exterioară Organizației. Ei se vor abține de la orice
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
accord pripit reflectă mai degrabă separarea mecanică a pozițiilor finale decât o soluție elaborată cu scopul de a satisface interesele legitime ale părților), face ca lupta să fie ineficientă (ea permite apariția unor interese care îngreunează drumul spre un acord), pune în primejdie o relație deja existentă (poziția intransigentă a unei părți dă naștere atitudinilor de rezistență sau de revoltă a celeilalte părți, între parteneri apar disensiuni, ca urmare, relațiile dintre ei se deteriorează și se distrug). Într-o negociere, problema de bază
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
populații din ce în ce mai numeroase. Extinderea terenurilor agricole în dauna ecosistemelor naturale, creșterea spectaculoasă a cantității de resurse minerale și energetice preluate din sistemele naturale, blocarea unor spații naturale întinse cu infrastructură antropică, ș.a. produc perturbări ale multor funcții naturale și, concomitent, pun în primejdie viitorul umanității. În mod frecvent, efectele negative introduse în geosistem de către societatea umană sunt mai vizibile și mai grave decât cele produse prin disfuncții naturale. Astfel de disfuncții se produc totuși și coexistența sistemică transmite fără discriminare efectele lor în
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Statele Unite, cît și URSS-ul. Cît despre partidele ortodoxe, ele aplaudă fiecare inițiativă a URSS-ului. În fața mutațiilor sociale, a crizei economice, în fața declinului influenței marxismului și a renașterii războiului rece, partidele comuniste occidentale suferă reculuri și înfrîngeri substanțiale care pun în primejdie, pentru unele dintre ele, chiar existența lor. Referințele lor istorice, pozitive sau negative, se află și ele în criză: URSS-ul, locul clasei muncitoare, marxismul, dar și capitalismul. Pentru partidele comuniste occidentale, începutul anilor '80 este sinonim unei crize cu
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
Ambasada României la Beijing cu prilejul zilei ,,proclamării republicii", partea română este încunoștințată de faptul că liderii chinezi sunt sensibili la situația primejdioasă în care se află România. Prin inițiativele sovietice, sprijinite de alte state socialiste europene, României i se puneau în primejdie independența de stat, suveranitatea națională, integritatea teritorială, avuția națională, dreptul de a se dezvolta complex și multilateral potrivit potențialului său și aspirațiilor legitime ale poporului român. Or, presiunea cu care erau promovate aceste inițiative era uriașă, rezistența în fața lor până în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ungare după bătălia de la Mohacs. Niciodată poporul român nu a urmat destinul tragic al armenilor și asirienilor care s-au răzvrătit turcilor în Primul Război Mondial. Și, până la urmă, stăpânirea otomană era preferabilă față de cea a altor prinți creștini care puneau în primejdie ființa națională și statală, poftind la pământurile noastre și dorind să ne înlocuiască limba. Oricât ne-ar părea nouă de bizar, în acea epocă, a alege barbaria orientalilor în dauna civilizației occidentalilor însemna întrucâtva un gest prevăzător de supraviețuire 141
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
la rândul lor prefecții erau ajutați de subprefecți și de pretori, numiți prin decizii ale ministrului de Interne. Însă cea mai dură măsură a fost luată prin Înaltul Decret nr. 236 din 5 februarie 1941, care dispunea reprimarea faptelor ce pun în primejdie existența și interesele statului.. Erau vizate mișcările extremiste, legionarii în primul rând și comuniști. Acest Decret introducea pedeapsa capitală pentru o întreagă serie de infracțiuni (art. 1). Alte pedepse erau graduale: art. 3 pedeapsa cu munca silnică pe viață, art.
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
văzut când a fugit? Nu știu, el zicea să nu fugim. Marine, nu crezi că a fost o cursă? Nu, măi Virgile! Cine să ne trădeze? Bine, Marine. Noapte bună! Avea încredere desăvârșită, însă nedublată și de discernere, ceea ce îl punea în primejdie. Ascultarea trebuie dublată cu rațiunea datoare să discearnă, așa cum reiese și din pilda Patericului. Un Sfânt Părinte al pustiei avea un ucenic ascultător. Așa de ascultător, încât Părintele se mira. Niciodată nu sesizase vreun act de reținere la vreo poruncă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Asociației Europene de Medicină. Urmărit de securitate pentru atitudine antiatee și naționalistă în Universitate, trăise fugar prin casele prietenilor din București. Operase în clandestinitate zeci de accidente, la lumina lămpilor de petrol, prin beciuri, magazii sau șoproane. Pentru a nu pune în primejdie pe cei care-l ocrotiseră, se predase. Ca orientare politică a fost un adept al lui Iorga, căruia i-a fost secretar și prieten de familie, dar a fost acuzat de spionaj, legionarism și tot felul de acțiuni îndreptate împotriva
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
la vârsta de 13 ani, Mihai a efectuat ,,primul său zbor de o oră fiind într-un Junkers 52”. Era, desigur, pasager, căci regele nu a fost de acord ca Mihai să învețe pilotajul, întrucât noua pasiune i-ar fi pus în primejdie viața. ANUL 1935 Ianuarie 1935. Mihai se află în Italia, unde petrece o lună cu mama sa, în baza celor convenite între părinți. Revine în țară, la sfârșitul lunii, și reia activitatea școlară. 15 aprilie. N. Iorga și un reputat
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
care făcuse din violență un „mijloc de persuasiune creștină“ (cf. Apostol Stan, Grupări și curente, p. 302), iar același oficios liberal-radical propunea în ironie, tot în 1869, să se înființeze o societate de asigurare pentru cetățenii a căror viață era pusă în primejdie de bandele de bătăuși lipsiți de scrupule (ROM., an. XIII, 14-15 iulie 1869, p. 1). de tovarăși călări, a smuls femeia de la tejghea, a trântit-o pe gâtul calului și a ieșit în stradă. Apoi cavalcada a pornit chiuind de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
îl voi vedea și el mă va ajuta mult. Săptămâna viitoare voi vedea pe ambasadori. Al d-tale cu iubire și devotament Rosetti“96 În timpul acesta evenimentele din Balcani se precipită, răscoala din Bosnia și Herțegovina, cât și războiul sârbo-turc pun în primejdie pacea în Balcani. Intrarea Rusiei în acțiune nu mai este o taină pentru nimeni, acum diplomația se străduiește numai ca să localizeze conflictul. Rusia încunoștiințează formal pe prințul Carol cum că la primăvară armatele rusești vor intra în România spre a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în numele și din împuternicirea Domnitorului de către M. Kogălniceanu la 21 aprilie/ 3 mai 1877) a constituit un act politic chibzuit, România obținând astfel - prin tratative susținute cu demnitate - o reglementare a trecerii trupelor rusești prin teritoriul național care să nu pună în primejdie existența statului român, instituțiile sale politice, viața economică a țării și securitatea populației; se creau astfel condițiile ca războiul ruso turc să se desfășoare peste Dunăre și se puneau bazele unei posibile colaborări militare româno-ruse în vederea dobândirii independenței depline a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
numai I.C. Brătianu și Mihail Kogălniceanu (acesta din urmă era pentru moment partizanul unei atitudini mai prudente în problema proclamării Independenței, vrând să sondeze și atitudinea puterilor europene în legătură cu această chestiune vitală pentru viitorul statului român și care putea fi pusă în primejdie prin acțiuni pripite) ci și A. Candiano-Popescu („... În fața insultelor ce ni s-au aruncat în scris prin circulările Porții, în fața bombardării Calafatului, în fața jefuirii Bechetului, în fața bombardării Olteniței m-aș crede trădător către țara mea când, cu armele în mână
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pineanu interimatul Finanțelor.107 În același timp, principele Carol, care se afla în capul armatei române în ziua când a trecut Dunărea, a rostit pentru trupe următoarea cuvântare: „Ostași, A trecut anul de când lupta de peste Dunăre între turci și creștini pune în primejdie hotarele noastre. Pentru a le apăra, țara a făcut apel la voi. La glasul ei v-ați părăsit căminele cu avântul oamenilor cari au conștiință că de la devotamentul lor atârnă ființa statului român. Pe cât timp oștirile operau în depărtare și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care rezultatele nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor au fost, în principal, două: politizarea instituției și lipsa de solicitudine a conducătorilor față de problemele funcționarilor, cu consecințele de rigoare în procesul fluctuației de personal Cele mai frecvente infracțiuni care au pus în primejdie libertatea, proprietatea și siguranța statului au fost: furturi, escrocherii, abuz de încredere, falsuri, delapidări, trafic de influență, port ilegal de uniformă, răspândire de manifeste „incendiare” și răspândirea de zvonuri tendențioase. Încălcarea legii la diferite legi, regulamente și ordonanțe administrative a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cu rol predominant informativ: 1. Secția Siguranței, în care cele mai importante atribuții au constat în: „b) Organizează și desfășoară acțiunea informativă, cu scopul de a urmări dezvoltarea curentelor politice, sociale, economice, subversive, teroriste și, în general, toate acțiunile ce pun în primejdie existența Statului; c) Urmărește starea de spirit a populației; h) Dă avize privitoare la eliberarea certificatelor de activitate politică”. 2. Biroul aplicării Armistițiului. 3. Secția Controlul străinilor. 4. Secția Arhivei. Pentru o bună desfășurare a activităților, Biroul de Siguranță trebuia
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cu ideologia reformatoare. Totul ar indica un anume „sfârșit al istoriei”. „în ziua de 12 august 1822, țarul alexandru i a poruncit ministrului său de interne, contele Kociubei, să dispună închiderea tuturor lojilor masonice.” Ocupându-se cu politica, masoneria ar pune în primejdie securitatea statului. Masoneria devine de acum societate secretă. Avea în principal scopuri de ordin spiritual: cunoașterea de sine, penitența, edificarea Templului lăuntric, dezvoltarea puterii de pătrundere sufletească, contemplația etc. Schimbarea socială este condiționată de cea lăuntrică. Altfel nu am obține
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]