215 matches
-
nu este deranjat prea mult de această situație. Detaliez: necunoscutul trezește reacții din partea ignorantului, incitare, teamă, speranța că este ceva interesant, util, măcar eliminarea prin cunoaștere a unui posibil rău. Necunoscutul prezentat de școală este lipsit de conotațiile existențial-afective: nu pune în primejdie viața copilului și nici nu-l ridică de pe scaun surescitat de dorință și teamă. Cunoașterea trebuie să recupereze acele caracteristici ale necunoscutului care trezesc reacții afective și implicare din partea copilului. Necunoscutul prezentat de școală este civilizat, politicos, poartă amprenta adulților
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
șoc etc. Toate tulburările echilibrului hidroelectrolitic determină schimbări profunde în funcțiile organismului. De aceea, ele trebuie corect apreciate prin toate mijloacele clinice și de laborator pentru a fi eficient combătute. Rehidratarea făcută la întâmplare, rutinier, constituie o gravă eroare, care pune în primejdie viața micului bolnav, al cărui echilibru este atât de fragil. Una din complicațiile care tulbură cel mai frecvent evoluția postoperatorie în chirurgia pediatrică este insuficiența respiratorie acută. Experiența arată că traumatismul este uneori mai puțin responsabil decât infecția și de
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
introducând personajul preotului catolic Potra. Prezentat mai întâi ca o minte luminată, tolerant (e gata să boteze copiii ortodoxului Andrei), omenos, el ne este dezvăluit în final ca un viclean apărător al ordinii burgheze, căci, când aceasta este cu adevărat pusă în primejdie, Potra se dezbracă de umanism și nu ezită să afirme : „Împotriva unor asemenea oameni [comuniștii - n.m.], numai armele mai pot vorbi”. Iată jus tificarea, post factum, a represaliilor autorităților comuniste asupra „papistașilor”. În rest, în special în partea a doua
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
persiflant la adresa omului cultivat, sîntem avertizați: Timpul și puterile trebuiesc economisite, iar obligațiile de cultură nu ne iartă să rămînem în urmă cu ideile. Datoria literaților e să ușureze publicului această economisire în așa chip, încît acesta să nu-și pună în primejdie cultivarea anuală, lunară, săptămînală sau zilnică". Între materiile obligatorii ce intră în sfera de preocupări ale unui astfel de ins enumeră: politica, morala și moravurile, religia, arta, doctrina financiară, sportul, tehnica, ultimele aflate într-o remarcabilă ascensiune, într-o conversație
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în plus prin prisma imperativității regândirii unui parteneriat de securitate care să ofere o perspectivă realistă de stabilitate a statelor lumii. 1.2. Diplomație și alte modalități de reglementare a conflictelor internaționale "În orice diferend a cărui prelungire ar putea pune în primejdie menținerea păcii și securității internaționale, părțile vor trebui să-și rezolve, înainte de toate, prin tratative, ancheta, mediere, conciliere, arbitraj, pe cale judiciară, recurgerea la organizații sau acorduri regionale sau prin orice mijloace pașnice, la alegerea lor". (Art. 33.1, Carta Națiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
predominând utilizarea acesteia în detrimentul căilor pașnice. Acest principiu se regăsește în Carta ONU, care prevede că "toți membrii organizației vor rezolva diferendele lor internaționale prin mijloace pașnice, în așa fel încât pacea și securitatea internațională, precum și justiția să nu fie puse în primejdie".108 Referitor la reglementarea pașnică a diferendelor, Capitolul VI, al Cartei, stipulează, în art. 33 obligația și mijloacele concrete de reglementare pașnică a diferendelor și prevede obligația părților, în cazul oricărui diferend a cărui prelungire ar putea pune în primejdie
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
puse în primejdie".108 Referitor la reglementarea pașnică a diferendelor, Capitolul VI, al Cartei, stipulează, în art. 33 obligația și mijloacele concrete de reglementare pașnică a diferendelor și prevede obligația părților, în cazul oricărui diferend a cărui prelungire ar putea pune în primejdie menținerea păcii și securității internaționale, de a-l rezolva prin tratative, ancheta, mediere, conciliere, arbitraj, pe cale judiciară, prin recurgerea la organizații sau acorduri regionale sau prin alte mijloace pașnice. Mijloacele pașnice de drept internațional, atât cele diplomatice, cât și cele
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
una dintre funcțiile importante ale diplomației, misiunea acesteia constând în "a duce tratative cu guvernul statului acreditar".115 În ceea ce privește desfășurarea negocierilor, în art. 2, p. 3, Carta ONU prevede că negocierea trebuie să fie conformă cu imperativul de a nu pune în primejdie pacea, securitatea internațională și justiția, condiție generală pentru toate mijloacele pașnice; această obligație, stipulata în Carta, a fost interpretată că o obligație generală a statelor membre de a nu se sustrage de la negocierea oferită de statul cu care se află
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
acestea, în loc să facă și mai patetică suferința efectivă a poetului prin "răceala" lor, se folosesc în mod declarat de mit pentru a sugera realități mai profunde care, din cauza circumstanțelor politice ale momentului, nu puteau fi exprimate clar fără a-l pune în primejdie pe autorul lor. E timpul să trecem la destinatarii ovidieni cărora Sulmonezul le-a adresat una sau mai multe scrisori din Pont, potrivit schemei trasate de noi la timpul potrivit 237. Desigur și lui Atticus îi sunt adresate scrisori din
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
în care mai puteam da un răspuns, am hotărât: am hotărât acceptarea. Declar aici, în fața Parlamentului și a țării: am hotărât evacuarea Basarabiei și a Bucovinei de Sus, pentru a putea salva azi ființa statului român și pentru a nu pune în primejdie viitorul românismului. Declar aci că am luat această hotărâre sub presiunea forței, într-unul din cele mai grele momente ale istoriei noastre și lăsând viitorului sarcina să judece actul nostru”. Analiza atentă a poziției adoptate de guvernul român, a conținutului
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ceas în care mai puteam da un răspuns am hotărât: am hotărât acceptarea. Declar aici, în fața Parlamentului și țării: am hotărât evacuarea Basarabiei și a Bucovinei de Sus, pentru a putea salva azi ființa statului român și pentru a nu pune în primejdie viitorul românismului. Declar aci că am luat această hotărâre sub presiunea forței, într-unul din cele mai grele momente ale istoriei noastre și lăsând viitorului sarcina să judece actul nostru (...). Pactul Ribbentrop-Molotov..., p. 21-22. Memoriul adresat de Academia Română lumii civilizate
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
bucătar care să știe că, la această bucată din vită, miezul trebuie să rămână zemos, în sânge chiar. Un preparat la grătar cu adevărat inovativ, original, după părerea celor mai mulți români, sunt mititeii. Emblematici pentru alimentația noastră din secolul trecut, oarecum puși în primejdie de hamburgerii globalizării, micii rămân un mit românesc; unii compatrioți 86 au cerut chiar includerea lor pe lista produselor tradiționale (și protejate comercial), listă supusă aprobării Uniunii Europene... În privința mititeilor (ca și în multe alte preparate culinare), necazul este că
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și a primit direcții noi, așa încât, în ianuarie 1933, C.C. Giurescu afirma în fața georgiștilor întruniți la Putna, că "noul ideal trebuie să fie justificarea statului național". Explicând, la rândul său, acest principiu, C. Banu arăta că georgiștii respingeau tot ceea ce punea în primejdie unitatea națională, fiind ca și liderul lor, apărători înverșunați ai unității politice a tuturor românilor. Acest ideal îi era propriu, în egală măsură și președintelui partidului, care, în dublă calitate de politician și istoric era "superior motivat de concepția sa
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
etică"677. Se făcea, astfel, simțită o nouă tendință cu tentă naționalistă în atitudinea georgiștilor față de problema națională. Pentru Constantin Banu, în România întregită, naționalismul constituia un principiu indispensabil de viață. El afirma că georgiștii respingeau tot ceea ce putea să pună în primejdie unitatea națională, admiteau o descentralizare cât mai largă, dar refuzau ideea ca, sub masca descentralizării, să se țintească un regionalism în discordanță cu interesele unitare ale statului. Luând cuvântul la Congresul organizației județene Durostor, Constantin Banu adăuga o notă mai
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Îndemnările făcute de autorul materialului erau următoarele: "să ne gândim că și în acest timp suntem datori să păzim toate poruncile lui Dumnezeu. De aceea să nu luăm parte la astfel de petreceri care ne duc la păcat sau ne pun în primejdie să păcătuim"602. O temă abordată în presa catolică și implicit în Lumina creștinului a fost cea istorică: a istoriei naționale și a celei bisericești 603. Articolul apărut la 1 august 1913 și intitulat " Avem Pace" se referea la încheierea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]