615 matches
-
spațiu, în imaginea mitică și în imaginea publică, pentru că acestea, deși construite pe scheme prin definiție rigide, variază fără limite în ce privește conținutul. Singurul lor punct comun, al acestor epifanii multiple din cadrul culturilor, îl reprezintă capacitatea gândirii colective de a le pune în relație pe unele cu altele, indiferent de context, de limbaj sau de "gramatica" folosită. Imaginarul ne apare ca o forță capabilă să unifice și să concilieze, pentru a putea fi reținute de memoria colectivă toate imaginile pe care, în realitatea imediată
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
modulară, chiar dacă este străbătut, precum un teritoriu, de granița dintre cele trei zone care îl compun (laic, divin, demonic). Fiecăreia îi corespunde un tip de cultură - laică sau religioasă (canonică, gnostică, eretică) -, precum și anumite manifestări specifice, pe care le putem pune în relație cu pivotul central, puterea. Intervine decisiv în organizarea lumii medievale, respectiv în imaginarul colectiv, discursul religios, concentrat asupra exemplarității și asupra restricțiilor vieții creștine − ele se regăsesc inclusiv în textele de lege (spre exemplu, pravilele medievale românești). O lume supusă
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de Milescu) în Hresmologhionul său. Este foarte probabil ca legenda "descălecatului", în forma ce o adăpostește Cronica moldo-rusă, să fi căpătat contururile esențiale din timpul lui Ștefan cel Mare, voievodul care a făcut din cultul strămoșilor domnești, cu care-și punea în relație directă propria stăpânire, o chestiune fundamentală. (Mazilu, Literatura română în epoca Renașterii 261) Realitatea istorică a începuturilor, memorată prin arhetipuri sacre și prin simbolistica topografică și heraldică, a impus motivul jertfei - implicit, înfruntarea morții și a destinului potrivnic - drept cea
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ele se referă la dubla natură a puterii supreme de inspirație bizantină, dar totodată și la postura de conducător al "familiei" creștine. Obiectele investiturii - inelul, cârja voievodală, pocalul, coroana, tronul și sceptrul - și cele ale jurământului - Biblia, crucea și icoanele - puneau în relație foarte strânsă ceremonialul cu instanța religioasă a clericatului; ca instituție de putere, acesta și-a asumat și a exercitat o influență persuasivă fără concurență asupra colectivității și a culturii românești medievale, inclusiv prin implicarea în formele ritualice ale (re)întemeierilor
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
s-a creat însă o breșă, în urmă cu aproximativ trei decenii, în plafonul filologic "de sticlă", ajuns, incontestabil, la summum-ul performanțelor sale locale, implicit și la epuizarea seturilor sale de argumente. Studiile culturale, ca și studiul mentalităților, au pus în relație textul cu alte forme artistice, în special cu cele ale patrimoniului material și cu imaginea (prin unica ei expresie, de altfel, cea religioasă). Lucrările publicate vin însă, în majoritate, spre secolele XVII-XVIII (așadar, începutul modernizării), iar cele filologico-istorice, interdisciplinare, nu
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
opened ' Fereastra s-a deschis', dar nu pentru a descrie relația dintre S și O, ci, într-un context total nepotrivit, cu referire la S (subiectul construcției intranzitive, the window). La Halliday (1967) și la Anderson (1968), termenul ergativ este pus în relație cu structuri medio-pasive englezești: Marry washed the woollens well 'Maria a spălat bine rufele'/The woollens washed well ' Rufele s-au spălat bine', faptul că, în cea de-a doua construcție, O devine S fiind considerat o manifestare a ergativității
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
clase de verbe intranzitive: (a) inacuzative a căror reprezentare lexico-semantică de bază este cauzativă/diadică și a căror structură argumentală conține un singur argument direct intern (inacuzative derivate) − cele care au pereche tranzitivă/cauzativă; (b) inacuzative care nu pot fi puse în relație cu verbe "mai primare" care să aibă două argumente interne (inacuzative primare); (c) inergative monadice, a căror structură argumentală conține un singur argument extern. În acest punct al descrierii nu voi intra în detalii în privința diferențelor dintre inacuzativele primare (prototipice
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
inacuzative din limbajul adulților verbe inergative omofone. În plus − așa cum au arătat Pesetsky (1981) și Borer și Wexler (1992) −, copiii se pare că învață selecția auxiliarelor (în limbile în care aceasta există) pentru fiecare verb în parte, fără să o pună în relație cu tipul sintactic sau semantic al verbului. Concluzia mai generală este că structurile creierului care reprezintă GU sunt supuse unui proces de maturizare. 4.6.2. Sorace (2004: 251−254) arată că achiziția limbajului constituie un test important pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
relație se sfârșește acum. Două dintre verbele care aparțin acestei clase par să se fi specializat deja semantic, impunând restricții selecționale stricte subiectului (a coace/a se coace, a răci/a se răci). În plus, numai varianta reflexivă poate fi pusă în relație cu cea tranzitivă: Vaccinul/Urechea/Buba/ Rana coace Grâul/Mărul/ Fructul se coace Ion coace mere/*bube Copilul/ Omul/Cățelul răcește Cafeaua/Supa/Vremea se răcește Ion răcește supa/*copilul. În cazul câtorva verbe care circulă în limbaje specializate (a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
concluziilor este rezervată aspectelor nerezolvate de această carte. Vastitatea domeniului de cercetare a făcut ca, în unele puncte ale lucrării, profunzimea descrierii și a analizei să nu fie cea pe care aș fi dorit-o. Alte aspecte care pot fi puse în relație cu fenomenul inacuzativității (în limba română) au rămas neatinse sau au fost numai menționate în diverse puncte ale lucrării, constituind teme pe care îmi propun să le cercetez în viitor: relația dintre verbele inacuzative și dativul posesiv; comportamentul nominalizărilor corespunzătoare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
am realizat o clasificare a verbelor inacuzative din limba română folosind distincția (schimbare de) stare vs (schimbare de) localizare, însă în lucrarea de față voi adopta o clasificare semantică mai detaliată. 15 Distincția propusă de cele două autoare poate fi pusă în relație cu cea făcută de Talmy (1985) − L. Talmy, Lexicalization Patterns: Semantic Structure in Lexical Forms, în: T. Shopen (ed.), Language Typology and Syntactic Description, vol. 3, Grammatical Categories and the Lexicon, Cambridge, Cambridge University Press, p. 57−149 −, apud Croft
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
social, orizontal, exterior unui program sau măcar unui ideal interior care orienta particularitățile insului spre un model trans-individual. în Grecia veche, eleutheria pare să aibă, potrivit etimologiei sale, două dominante semantice. Ea exprimă, pe de o parte, ideea de alegere pusă în relație cu voința. în limitele condiției umane și ale legilor cetății, voința omului e suverană, neconstrînsă, nestînjenită în opțiunile ei. Libertatea revine la a merge unde vrei (Sofocle, în Antigona, versurile 444-445 ; Epictet, Lucrețiu), la a-ți orîndui propriul fel de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
democrație, viața este cum o vrea fiecare Cicero : Ce înseamnă libertatea? Puterea de a trăi cum vrei Aceeași definiție a libertății se întîlnește la Sofocle, Herodot, Lysias, Isocrate, Xenofon, Demostene. Platon e un izolat atunci cînd, tematizînd filozofic libertatea, o pune în relație decisivă cu intelectul, cu gîndirea în întregul ei. în genere, libertatea este înțeleasă ca libertate de alegere, iar sensul comun al acesteia din urmă rămîne raportat în lumea greco romană nu atît la rațiune și discernămînt, cît la voință. Chiar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mai puțin zgribulite asupra lor înșile, determinase etaje diferite de ființe caracterizate prin temperatura lor contemplativă. Restaurarea omului consta pentru Origen în vastul traseu de-a lungul căruia, atrasă și susținută de Christos, ființa își va recupera, prin nesfîrșite transmutații puse în relație cu treptele universului, ardoarea unitivă și capacitatea de cunoaștere intelectuală. Recuplat la Focul divin pe care îl va contempla cu ochii lui Christos , omul își va realiza astfel statura de ființă universală. Elementele sale reci, grele, individualizante trupul sensibil și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
efecte în raport cu ipoteza emisă. Ea poate să conțină concluzii privind acceptarea sau respingerea acesteia și formularea de noi ipoteze. Pe parcursul fiecărei etape, analiza datelor se bazează pe un proces de gândire de tip discursiv, în care elementele identificate sunt discutate, puse în relație și sintetizate după reguli logice explicite și conștiente. Modelele teoretice tind să explice fenomenele studiate, pornind de la un ansamblu de legi generale care presupun indivizi (parțial) comparabili. Aceste legi nu pretind să explice individul în întregime, în unicitatea și globalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Pe parcursul acestei faze, pacientul amplifică în mod progresiv cantitatea de activități de întărire și/sau capacitatea sa de a acumula întăriri Cea de a doua parte este mai ales cognitivă. Pacientul învață să identifice gândurile sale automate negative, să le pună în relație cu emoțiile și comportamentele sale. El învață să le verifice validitatea și să le substituie interpretări mai realiste. In sfârșit, acesta se străduiește să-și testeze ipotezele în realitate, prin intermediul sarcinilor stabilite pentru intervalul dintre ședințe. Evoluția modelului cognitiv Amplificarea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sale, apoi alternează rolurile. Auto-observațiile demonstrează faptul că Gwen este sensibilă la semnele de aprobare sau de respingere manifestate la școală, din partea profesorilor sau a colegilor săi. Antecedents-Beliefs-Consequences: în schema restructurării cognitive a terapiei rațional-emotive-comportamentale a lui Ellis (1962), persoana pune în relație situațiile care crează probleme (Antecedents), interpretările acestora (Beliefs) și reacțiile emoționale și comportamentale (Consequences). Ea efectuează cu neregularitate exercițiul de meditație. Ea spune că acesta îi oferă o oarecare stare de bine. Terapeutul îi vorbește de această pierdere, fără a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care, între alte obiecte de cult, s-a îngrijit să o elimine în special pe aceasta. Textul 2Rg 23,6, „A scos Așera din templul Domnului și a dus-o afară din Ierusalim” asumă o mare valoare documentară dacă îl punem în relație cu interzicerea deuteronomică din Dt 16,21 datată în aceeași epocă: „Să nu plantezi pentru tine nici o așeră, nici un stâlp sacru lângă altarul Domnului Dumnezeului tău pe care ți l-ai făcut”. Este limpede că, dacă autorul Cărții Deuteronomului a
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
limitată; atât numele divine găsite pe inscripții, cât și elementele teoforice ale numelor de persoane atestă o prezență masivă a zeului Yhwh în comparație cu celelalte divinități. În afară de datele epigrafice, mai multe mărturii iconografice documentează existența divinităților astrale, ce ar trebui probabil puse în relație cu influența asiriană în timpul cât aceasta a supus regatele lui Israel și Iuda. Așadar, putem fi destul de siguri că în timpul epocii regalității, probabil, tocmai datorită instituției monarhice, în religia oficială, zeul Yhwh se bucura de o indiscutabilă proeminență și era
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
frecventă împotriva imaginilor în cult, unită cu lipsa oricărei mărturii arheologice cu privire la o reprezentare a lui Yhwh, a dus la răspândita teză că religia yahwistă ar fi deținut, chiar de la început, un caracter cultual aniconic. Acest aniconism originar ar trebui pus în relație cu caracterul nomadic originar al religiei lui Israel și, prin urmare, datat înainte de apariția regatelor lui Israel și Iuda (așa consideră Dohmen, 1985; Albertz, 2005, p. 106). Alții au susținut chiar existența unui aniconism semitic nord-occidental mai generic (Mettinger, 1995
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
rețea a tuturor rețelelor, este una din cele mai pasionante manifestări a acestui fenomen al societății. El a revoluționat și a dinamizat toate activitățile economice dintr-o întreprindere, a stat și stă la baza altor tehnologii informatice. Într-adevăr, internetul pune în relație pe o scară largă oameni și calculatoare ce vorbesc un limbaj comun și care sunt racordați între ei prin kilometri de cablu și de linii telefonice. Internetul, loc de comunicație, de schimb de idei și informații, se va dezvolta continuu
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Totodată, interesul pentru istoria adevărată ce poate fi, în sfârșit, reconstituită generează setea de biografii pilduitoare, implicațiile justițiare decurgând firesc. Literatura memoriei devine o instanță morală demascatoare și acuzatoare atât a istoriei, cât și a ficțiunii oficiale publicate în totalitarism, pusă în relație cu „romanul obsedantului deceniu”, care oferise doar iluzia adevărului mărturisit. În primul număr din 1994, editorialul Închiderea ziarului - deschiderea cărții anunță un nou format și o nouă grafică a revistei, înlocuirea formatului de ziar cu cel de carte, realizându-se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
Alexander Pope (C. Conachi). În sfârșit, se acordă importanță și unor lucrări de popularizare și de răspândire a cunoștințelor științifice, aparținând lui M. Vitlemescu, N. Suțu, Gh. Apostoleanu și lui Grigore Cobălcescu. Acesta din urmă, în studiul Istoria naturală (Introducere), pune în relație problemele științifice cu cele sociale. Suprimată după patruzeci și șapte de numere, R.l. nu are răgazul să strângă în jurul ei decât un număr mic de tineri scriitori, majoritatea colaboratorilor fiind alcătuită din poeți și prozatori, critici și publiciști consacrați. Prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289324_a_290653]
-
fost construite în scris, sub regimul dispoziției lingvistice a autorului. Această dublare a textului fonogramic prin metatext, ca procedeu folosit experimental de Caragiale în neterminata Poveste, de pildă, dar devenită, după cum se știe, o practică obișnuită în scrierile prozatorilor optzeciști, pune în relație termenii paradoxalei autenticități obținute prin "asocierea dintre maxima naturalețe și maxima artificialitate"167, sau prin simultaneitatea tendinței centrifugale și centripetale a autorului în raport cu textul, mai exact, prin completa neutralitate și neimplicare, coroborată cu permanenta preocupare pentru explicitarea și demascarea strategiilor
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
necesită implicarea mai multor parteneri, în vederea îmbunătățirii comunicării apare utilă folosirea rețelei. Este vorba de un concept modern, dezvoltat în cadrul organizațiilor cu un număr mare de oameni, localizați în spații geografice diferite și organizați în diferite structuri ierarhice. O rețea pune în relație oameni cu propuneri și preocupări comune și/sau conexe, prin intermediul mijloacelor moderne de comunicare. Rețelele permit membrilor săi să apeleze la experiența, imaginația și practicile cele mai bune dintr-un anumit domeniu; este o bază de cunoștințe, experiențe și
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]