659 matches
-
Autorului Sufixul -ʒis/-aʒis/-(a)nʒis provine din turcă (-ci). Se adaugă la substantive și rădăcini verbale de origine turcă sau rromă (genuine și integrate). Este productiv. Formează substantive de declinarea V̀/s, -des, ce pot avea și funcție adjectivala. Se pot obține forme distincte de feminin, cu terminațiile -a la sg. și -es la pl., prin atașarea sufixului moțional -ka. La adjective formele de feminin pot coincide cu cele de masculin; atașarea lui -ka este opțională. Fără a fi
SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1477214101.html [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]
-
ȚENE Canicula din cuvinte Căldura injectase lenea în noi De-mi târam gândurile-n picioare. Cărările dormeau visând la ploi Iar frazele virgule aveau razele de soare. Am deschis cuvântul umbrelă și căldura s-a retras În afara cerului de cuvinte adjectivale, Dar textul scris a rămas pe la colțuri ars, Eu ieșind din carte hălăduind în vale. Mă bronzasem de atâtea vise în amiază Eram noapte precum adjectivul negru Mă răcoream tăcând la o fofează Pe care o scrisesem inspirit și integru
CANICULA DIN CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Canicula_din_cuvinte.html [Corola-blog/BlogPost/359635_a_360964]
-
Țene Canicula din cuvinte Căldura injectase lenea în noi De-mi târam gândurile-n picioare. Cărările dormeau visând la ploi Iar frazele virgule aveau razele de soare. Am deschis cuvântul umbrelă și căldura s-a retras În afara cerului de cuvinte adjectivale, Dar textul scris a rămas pe la colțuri ars, Eu ieșind din carte hălăduind în vale. Mă bronzasem de atâtea vise în amiază Eram noapte precum adjectivul negru Mă răcoream tăcând la o fofează Pe care o scrisesem inspirit și integru
CANICULA DIN CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Canicula_din_cuvinte.html [Corola-blog/BlogPost/359635_a_360964]
-
antonimia lor. E atent la vorbirea oamenilor, spusă sau scrisă, la zicerile lor. Schor le adună de unde poate și le citează în rubrică să pe cele marcate de inedit, paradoxal, umor, istețime de observație sau exprimare originală. Îi plac fineturile adjectivale și adverbiale, mai ales cele spațiale și temporale. (...) Dorel Schor e colecționar prin vocație. Are o impresionantă colecție de artă, în permanență îmbogățire. Pe langă tablouri, colecționează însă, si ciudățenii omenești, gesturi, năravuri, tipuri, sucituri sau scâlcieri de fraze ori
LANSARE DE CARTE LA EDITURA NIRAM ART DIN MADRID – DOREL SCHOR „COSTUMUL LUI ADAM – ASCUNS DUPĂ CUVINTE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_lansare_de_carte_la_editur_george_roca_1358492565.html [Corola-blog/BlogPost/348866_a_350195]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL ADJECTIVAL -LIS Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2084 din 14 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului § Provine din sufixul turcesc -lı, ce are 4 variante fonetice -lı, -lu, -li, -lü. § În idiomul spoitorilor are trei forme: -l`ï
SUFIXUL ADJECTIVAL -LIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1473873951.html [Corola-blog/BlogPost/372636_a_373965]
-
w din sufixul -lìw- devine j. kòst/a > kostelìvos gùra > guralìvos kàka > kakalìvos grìźa > griźulìwos Referință Bibliografica: SUFIXUL ADJECTIVAL -LIS / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2084, Anul VI, 14 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SUFIXUL ADJECTIVAL -LIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1473873951.html [Corola-blog/BlogPost/372636_a_373965]
-
Autorului Canicula din cuvinte Căldura injectase lenea în noi De-mi târam gândurile-n picioare. Cărările dormeau visând la ploi Iar frazele virgule aveau razele de soare. Am deschis cuvântul umbrelă și căldura s-a retras În afara cerului de cuvinte adjectivale, Dar textul scris a rămas pe la colțuri ars, Eu ieșind din carte hălăduind în vale. Mă bronzasem de atâtea vise în amiază Eram noapte precum adjectivul negru Mă răcoream tăcând la o fofează Pe care o scrisesem inspirit și integru
CANICULA DIN CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Canicula_din_cuvinte_al_florin_tene_1345786987.html [Corola-blog/BlogPost/355138_a_356467]
-
de ciudat, cuvântul latin se aseamănă cel mai mult cu cel maghiar, dar probabil vechimea lui ignis este așa de mare, din timpurile când triburile indo-europene se învecinau cu neamurile ugro-finice. Mai adăugăm că -is e terminație, iar -n sufix adjectival; ca atare ignis a fost inițial adjectiv, având sensul de „ceresc“, după cum bine scria învățatul John Bernal. În mod surprinzător, dintre toate elementele lexicale citate singur cuvântul țigănesc nu pare să fi fost niciodată adjectiv: el nu are -n, e
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1420551526.html [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
perfect îndreptățite din punctul de vedere al înțelesului, o arborescență pe care am marcat-o pe text astfel: metafora inițială - bold; la fel - termenul propriu, plasat, imediat, la final, sau, departe, la începutul psalmului; inducțiile (prime sau secunde, verbale sau adjectivale - italic: grefele - subliniere). Aspectul formal este susținut de mișcarea continuă a sensurilor, lansată, la debut, pe direcția semică uman - vegetal. Secvența are următoarea înfățișare: (Israel, Iosif, Efraim, Veniamin, Manase) ...................................................................... 9. Via din Egipt ai mutat-o; izgo- nit-ai neamuri
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1402584274.html [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
a tabloului meu are farmecul și contribuția sa la viziunea unitară a pictorului. Cenușiul își găsește formă de reprezentare în limba română într-o abundență lexicală grotescă: lichea, ticălos, pișicher, ciocoi, parșiv, infam, mârșav, împelițat. Și aceștia sunt numai determinanți adjectivali, fără să înșir cuvintele pentru acțiunile întreprinse sau cele pentru obiceiuri și tradiții. Tabloul are fundal si personaj principal. Totuși, mai rămâne ceva ce, și eu, pictorul, am pus în plan secundar. Dar e intenționat, căci prin psihologia inversă după
PREMIUL ÎNTÂI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Romania_mea_te_iubesc_premiul_intai.html [Corola-blog/BlogPost/342997_a_344326]
-
antonimia lor. E atent la vorbirea oamenilor, spusă sau scrisă, la zicerile lor. Schor le adună de unde poate și le citează în rubrică să pe cele marcate de inedit, paradoxal, umor, istețime de observație sau exprimare originală. Îi plac fineturile adjectivale și adverbiale, mai ales cele spațiale și temporale. Dorel Schor e colecționar prin vocație. Are o impresionantă colecție de artă, în permanență îmbogățire. Pe langă tablouri, colecționează însă, si ciudățenii omenești, gesturi, năravuri, tipuri, sucituri sau scâlcieri de fraze ori
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Zoltan_terner_un_maestru_israelian_al_zoltan_terner_1331272983.html [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]
-
cu lipsă la cântar) sau Mi-a sunat ceasul!(Un ceasornicar muribund). În Nici-Nu-Știu-Cum-Să-Le-Zic Ioan Marinescu-Puiu abordează sinonimele dândule sensuri și noi înțelesuri;Eu nu tăgăduiesc, eu infirm!(Un olog la anchetă).Aici, autorul dă verbului infirm sens de substantiv adjectival,sau Îl cunosc ca pe un cal breaz(O iapă),aici substantivul cal și adjectivul breaz devin împreună un adjectiv pentru o persoană eliptică din propoziție.Adică,un ins cu comportări ne civilizate care încalcă morala socială. Un alt ciclul
IOAN MARINESCU-PUIU- U-MOR DE RÂS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_marinescu_puiu_u_mor_de_ras_.html [Corola-blog/BlogPost/361763_a_363092]
-
arta luptei corp la corp sau a celei cu armele din dotare: suliță, buzdugan, sabie, scutul pentru apărare, spadași toporul. Nu erau de ajuns mânuirea armelor sau apărarea corpului în opoziția directăcu adversarul,dacănu dovedea îndrăzneală, agerime, însumate în apelativul adjectival aprig: aspru, nemilos, nestăpânit, înverșunat, puternic. Dorința de a-iomorîpe toți aceia care nu i se închinau lui Dumnezeu ne coboarăîn timp, de unde altfel s-a și transmis în gena noastrăumană, evidențiind, psihologic, actul de a ucide al omului. Și dacădin
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
120), Austria (118), Chile (118), Elveția, Italia 120 Africa de Sud (118), Germania (118, 119), Regatul Unit, Italia 121 Șerbia și Muntenegru (23) 122 Ungariao (1) Respectivele nume de soiuri sau sinonimele lor corespund parțial sau integral, în traducere sau sub forma adjectivala, indicațiilor geografice utilizate pentru desemnarea unui vin. - termeni sau cifre între paranteze: trimitere la sinonimul soiului nici un sinonim - termeni cu caractere aldine: coloana a 2-a: numele soiului de viță-de-vie coloana a 3-a: țară în care numele corespunde unui
32004R1429-ro () [Corola-website/Law/293099_a_294428]
-
pleonasmul; tautologia; cacofonia etc. Morfologia ● Părțile de vorbire flexibile: - Substantivul: clasificare; categorii gramaticale; ortografia substantivului; locuțiunea substantivală; - Articolul: clasificare; categorii gramaticale; - Pronumele: clasificare, categorii gramaticale; ortografia pronumelui; - Numeralul: clasificare, categorii gramaticale; ortografia numeralului; - Adjectivul: clasificare, categorii gramaticale ale adjectivului; locuțiunea adjectivală; - Verbul: clasificare; categorii gramaticale ale verbului, ortografia verbului; locuțiunea verbală; ● Părțile de vorbire neflexibile: - Adverbul: clasificare, ortografia adverbului; locuțiunea adverbială; - Interjecția: ortografia interjecției; - Prepoziția: clasificare; regimul cazual al prepoziției; locuțiunea prepozițională; regimul cazual al prepoziției și al locuțiunii prepoziționale; - Conjuncția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
comune. Substantive concrete și abstracte. Categoria numărului. Categoria cazului. Declinările și declinarea substantivelor. Clasificarea substantivelor după declinări și grupe. Formarea substantivelor. Procedee. Procedeul afixal (prefixal, sufixal, prefixalo-sufixal). Alte procedee (compunere). Accentul în declinarea substantivelor; ● Adjectivul. Definiție. Caracterul dependent al categoriilor adjectivale de gen, număr și caz. Clasificarea adjectivelor. Gradele de comparație ale adjectivelor. Declinarea adjectivelor. Formele lungi și scurte ale adjectivelor în limba ucraineană actuală; ● Numeralul. Definiție. Clasificarea numeralului. Clasificarea numeralelor după structură. Categoriile gramaticale. Declinarea numeralului. Formarea numeralului; ● Pronumele. Definiție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Pronumele personal. Pronumele reflexiv. Formele accentuate și neaccentuate. Funcții sintactice. Pronumele posesiv. Forme, cazuri și funcții sintactice. Pronumele demonstrativ. Forme, cazuri și funcții sintactice Pronumele reflexiv-posesiv. Forme cazuri și funcții sintactice. 3.4.3.2. Numeralul (actualizare). Valoarea substantivala și adjectivala a numeralului. Numeralul cardinal și numeralul ordinal. Funcții sintactice. 3.4.4. Determinanții substantivului Adjectivul (actualizare). Formele. Gradele de comparație. Funcții sintactice. 3.4.5. .Părțile de vorbire neflexionare 3.4.5.1. Adverbul (actualizare). Funcțiile sintactice. 3.4.5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]
-
5.4. Interjecția (actualizare). 3.5. Sintaxa propoziției (actualizare). 3.5.1. Predicatul. Predicatul verbal și predicatul nominal. 3.5.2. Subiectul Subiectul exprimat și subiectul neexprimat Propoziții fără subiect. Acordul predicatului cu subiectul. 3.5.3. Atributul (actualizare). Atributul adjectival. Atributul substantival. Atributul apozițional. 3.5.4. Complementul (actualizare). Complementele circumstanțiale de loc, de timp, de mod. Complementul direct. Complementul indirect. CLASA A VII-A OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE CLASA A VIII-A OBIECTIVE DE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]
-
Verdelho Tinto Portugalia Verdello Italia Verdese Italia Weißburgunder Canada, Ungaria, Africa de Sud, Chile, Italia, Germania, Austria, Regatul Unit Weißer Burgunder Germania, Austria, Chile, Elveția 1 Respectivele nume de soiuri sau sinonimele lor corespund parțial sau integral, în traducere sau sub formă adjectivală, indicațiilor geografice utilizate pentru desemnarea unui vin. 2 Pentru statele în cauză, derogările prevăzute în prezenta anexă sunt autorizate doar pentru vinurile cu indicație geografică, produse în unitățile administrative în care cultura soiurilor în cauză este autorizată la data intrării
jrc5746as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90918_a_91705]
-
soi; - termeni cu caractere obișnuite: coloana 2: sinonimul unui soi de viță-de-vie; coloana 3: denumirea țării care utilizează sinonimul unui soi de viță-de-vie. 1 Respectivele denumiri de soiuri sau sinonimele lor corespund, partial sau integral, în traducere sau sub forma adjectivala, unor indicații geografice utilizate pentru desemnarea unui vin. 2 Pentru statele respective, derogările prevăzute de prezență anexă sunt autorizate numai pentru vinurile cu indicație geografică, produse în unitățile administrative în care cultură soiurilor în cauză este autorizată la data intrării
32005R1512-ro () [Corola-website/Law/294335_a_295664]
-
de întărire, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât, negativ). Funcții sintactice ale pronumelui. Adjectivele pronominale ● Numeralul și grupul nominal cu centru numeral. Numerale cardinale. Numerale ordinale. Alte tipuri de numerale (colective, multiplicative, distributive, adverbiale) Funcții sintactice ale numeralului ● Adjectivul și grupul adjectival. Flexiunea adjectivului. Gradele de comparație. Mijloace afective de exprimare a superlativului. Ortografierea adjectivelor ● Verbul și grupul verbal. Verbe predicative și verbe nepredicative. Caracterul tranzitiv și intranzitiv al verbelor. Verbe auxiliare. Verbe copulative. Categorii gramaticale ale verbului. Funcțiile sintactice ale verbului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
pleonasmul; tautologia; cacofonia etc. Morfologia ● Părțile de vorbire flexibile: - Substantivul: clasificare; categorii gramaticale; ortografia substantivului; locuțiunea substantivală; - Articolul: clasificare; categorii gramaticale; - Pronumele: clasificare, categorii gramaticale; ortografia pronumelui; - Numeralul: clasificare, categorii gramaticale; ortografia numeralului; - Adjectivul: clasificare, categorii gramaticale ale adjectivului; locuțiunea adjectivală; - Verbul: clasificare; categorii gramaticale ale verbului, ortografia verbului; locuțiunea verbală; ● Părțile de vorbire neflexibile: - Adverbul: clasificare, ortografia adverbului; locuțiunea adverbială; - Interjecția: ortografia interjecției; - Prepoziția: clasificare; regimul cazual al prepoziției; locuțiunea prepozițională; regimul cazual al prepoziției și al locuțiunii prepoziționale; - Conjuncția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
comune. Substantive concrete și abstracte. Categoria numărului. Categoria cazului. Declinările și declinarea substantivelor. Clasificarea substantivelor după declinări și grupe. Formarea substantivelor. Procedee. Procedeul afixal (prefixal, sufixal, prefixalo-sufixal). Alte procedee (compunere). Accentul în declinarea substantivelor; ● Adjectivul. Definiție. Caracterul dependent al categoriilor adjectivale de gen, număr și caz. Clasificarea adjectivelor. Gradele de comparație ale adjectivelor. Declinarea adjectivelor. Formele lungi și scurte ale adjectivelor în limba ucraineană actuală; ● Numeralul. Definiție. Clasificarea numeralului. Clasificarea numeralelor după structură. Categoriile gramaticale. Declinarea numeralului. Formarea numeralului; ● Pronumele. Definiție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
cum ar fi liniile drepte apropiate, desenate ca radiind dintr-un punct sau luând forma unui grilaj), sunt suprapuse și apoi deplasate sau rotite foarte puțin una față de cealaltă. Termenul este preluat de la țesătura de moar ("moiré" în forma sa adjectivală franceză), un tip de material textil, confecționat în mod tradițional din mătase dar în prezent și din bumbac sau fibră sintetică, cu aspect unduit sau „apos”. Istoria cuvântului "moar" este complicată. Cea mai timpurie origine acceptată este arăbescul "mukhayyar" („م
Moar (efect) () [Corola-website/Science/331232_a_332561]
-
exemplu în portugheză: "No caso de (tu) estares doente, năo vou à festa" „În caz că te îmbolnăvești, nu merg la petrecere”. În domeniul pronumelor, în afară de pronumele personal, persoana mai este exprimată, în funcție de limbă, și de pronumele posesiv și de corespondentul său adjectival. Unele limbi, precum maghiara, au pronume posesive, dar nu și adjective posesive. Funcția acestora este îndeplinită de sufixele personale posesive adăugate la substantivul care denumește obiectul posedat. Exemple: Pronume posesive: În maghiară, categoria persoanei poate fi purtată și de unele
Persoană (gramatică) () [Corola-website/Science/317546_a_318875]