667 matches
-
rușine de copii, cred că ne întorceam rostogol înapoi la câmpie. Încărcați cu rucsace grele, corturi, saci de dormit, aragaz și butelii de campanie, haine și mâncare, cu mușchii neobișnuiți cu efortul continuu, cu bășici la călcâie și cu plămânii afumați de țigări, simțeam că ne dăm duhul. Singura consolare erau copiii: deși aveau și ei rucsăcelele lor cu haine, zburdau în jurul nostru, fără probleme de respirație sau de febră musculară. Nu știu dacă am avut un alt moment în viață
CABANIERUL DE LA BÂLEA LAC de DAN NOREA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1408085879.html [Corola-blog/BlogPost/353155_a_354484]
-
rog ca Providența să-mi mai lase puțin răgaz Să gândesc șisă judec în tihnă sfârșitul... Recunoaștere vărului meu Gheorghiță Vlaicu Îți amintești de varnița lui nea Vică? Deasupra ei, pe coastă, era un nuc Mare și umbros, cu frunzele afumate De la focul de varniță - altfel roditor Era pe timpul când nucile se dezghioacă Eram mai mulți copii atunci, nu mi-i mai Amintesc pe toți, aruncam cu bolovani Și reteveie de lemn de nuc și măr și Salcie uscate, în nucul
ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI (1948-2006) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ion_dorel_enache_andreiasi_1948_2006_.html [Corola-blog/BlogPost/366808_a_368137]
-
bolnavul este scos în curte. Mai întâi, bolnavului i se cântă o succesiune de melodii și cea la care prezintă cele mai multe semne de înviorare este selectată și pe ritmul ei vor dansa călușarii. Bolnavul este întins pe pământ. Călușarii îl afumă cu tămâie, apoi dansează în cerc în jurul lui, “pe mutește” adică fără strigături.Muzicanții îi cănta o melodie pe ritm lent.Călușarii sar apoi peste bolnav atingându-l cu călcâiul. Unii, sprijinindu-se pe un picior, cu celălalt fac cercuri
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
mintea, cam ce ar trebui să fac să-i pun iubirea lui tata-mare la încercare. Ocazia s-a ivit mai repede decât speram. A doua zi, după ce ne-a anunțat că tanti Oala o să vină acasă, tata-mare s-a întors „afumat bine”, cum ne-a spus singur când a intrat în curte. Era fericit și avea poftă de vorbă. Am coborât în pivniță și i-am adus o sticlă de bere. Mă uitam la el și eram liniștită la gândul că
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_v_mihaela_arbid_stoica_1335189476.html [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
zilele luminatului Domn Ioan Dumitru Grigore Ghica, voievod cu blagoslovenia Sfinției Sale părintelui Neofit - Episcopul Râmnicului”. Mănăstirea a fost încăpriorată și acoperită cu șiță. În altar sunt inscripții despre Nicolae Pleșoianu și picturi vechi, iar cele din naos și pronaos sunt afumate de, poate, tone de lumânări care au ars în timpul veacurilor trecute. Datorită vechimii Mănăstirea Pleșești a fost declarată monument istoric, chiar dacă nu are nici o chilie sau altă construcție aferentă. Pe fațada exterioară a mănăstirii sunt picturi care reprezintă diverse scene
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1412740524.html [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
unui studiu realizat de o echipă de cercetători americani din cadrul Universității Columbia , New York . Și asta din cauza faptului că șunca, slănina și alte produse din carne afumată conțin nitriți utilizați pe post de conservanți. Persoanele care au consumat produse din carne afumată de cel puțin 14 ori pe lună au prezentat de două ori mai multe riscuri de a face bronșită și emfizem, boli care produc îngustarea căilor respiratorii și obstrucționează fluxul de aer. În plus, persoanele care mănâncă șuncă de mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/cate-ceva-despre-alimente/ [Corola-blog/BlogPost/92346_a_93638]
-
din resturi găsite prin gospodărie, peste care trec toți din casă ca să fie feriți de lucruri rele, spunând „Patruzeci de mucenici, / Dau cu boțile în pământ, / Să intre iarna în pământ / Și să iasă vara afară.“ Cu acel foc gospodina afumă și prin gospodărie pentru a fi ferită și gospodăria de tot lucrul rău. Fără obiceiuri și tradiții populare, fiecare dintre noi ar fi mai sărac și nu ar cunoaște valorile spirituale ale neamului său. Ana-Cristina Popescu Referință Bibliografică: OBICEIURI ȘI
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1419613505.html [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
-
în risipirea banului public pe sărbători inventate, în dauna unor investiții menite a crește calitatea vieții. Dânsa continuă cu zâmbetul pe buze realizările impresionante ale precedentului edil, Sorin Oprescu: cel mai greu tort din lume și cel mai lung cârnat afumat din lume. Mai mult, campionul grobianismului din Parlamentul României, deputatul PSD Nicolae Bacalbașa a insultat istoria României declarând în plenul Comisiilor reunite de cultură și administrație publică că la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia doar ,,s-a semnat o
De ce suntem o țară mică. Diversiunile zilnice cu care ne pierdem timpul by https://republica.ro/de-ce-suntem-o-tara-mica-diversiunile-zilnice-cu-care-ne-pierdem-viata [Corola-blog/BlogPost/338920_a_340249]
-
sa, înălțând rugăciuni către puterile cerești pentru ocrotirea tinerei familii. Se făcuse deja târziu și ceasul din perete arăta ora douăsprezece. Elena, grijulie, puse câțiva tăciuni pe vătrai și câteva bobițe de tămâie și-i zise soțului: - E momentul să afumi cu tămâie fiindcă ești bărbat, apoi cu buchetul de busuioc și agheasmă să stropești camerele. Pătru îndeplini ritualul rostind în permanență Tatăl nostru, apoi unul lângă altul în genunchi în fața icoanei și cu cruciulițele de argint în palme, citiră din carte
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
mai reprezentative și o să vă lăsăm pe voi să faceți deciziile, pe parcursul a mai multe vizite. Trebuie să încercați supa cremă de mazăre cu ouă de prepeliță, camembertul pane cu sos de fructe de pădure, costițele lipicioase, salata de păstrăv afumat cu rucola și parmezan și clasicul ratatouille. Și nu îndrăzniți să plecați fără să comandați crepes suzette cu nucă și portocale sau creme brûlée! Când vine vorba de desert, francezii știu ce fac. Le Petit Paris Bulevardul Eroilor 27 Tel
Le Petit Paris by http://www.zilesinopti.ro/articole/10922/le-petit-paris [Corola-blog/BlogPost/100888_a_102180]
-
căzut în mijlocul lupilor. Tatăl sărbătoritului, vărul bunicului, l-a rugat și el: - Hai, vere, spune, ce s-a întâmplat atunci? După vânătoare, Ion a venit acasă tremurând, nu de frig, ci de frică. Ca să-i treacă, a bătrână l-a afumat trei zile cu păr din lupul vânat de tine. Ba, l-a mai și „bătut” cu mătura aprinsă, încercând s-alunge frica din el, de credeam că-i rupe coastele. Hai, de ce te lași rugat? - Fraților, își începu bunicul povestea
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1482384544.html [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
mireasă, Natura la Blagovește, O recoltă generoasă Pentru toamnă prevestește. Când vremea se răcorește, Iar floarea-n pomi este ninsă, Iarna se mai prelungește Și recolta-i compromisă. Via, pomii din livadă, Vite din gospodărie, Casă, curte și ogradă, Se afumă cu tămâie. Să alunge-n depărtare, Molime și duhuri rele. Grădini de-a fi roditoare Și sănătoase vitele. Mormintele-n cimitire Se sapă și se îngrijesc, Spre a morților cinstire, Ce-n loc de veci se odihnesc. Prin tradiție creștină
„BLAGOVEȘTE DEZLEAGĂ LA PEȘTE -TRADIȚII DE BUNA VESTIRE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1458403540.html [Corola-blog/BlogPost/368654_a_369983]
-
câteva coniace și sticle de trei sferturi asemănătoare popicelor, mai ales că însemnau, încă un moca fabulos pentru mine. Totuși ieșisem din comun, în timp ce toți se prosteau cu țigările, eu refuzam din răsputeri să intru în rândul lumii ... să o afum, - De banii ăștia mai bine îmi luați o baterie în plus! Începusem să-i văd triplu, că atâția păream a fi în atmosfera încinsă din cramă; mă simțeam completat și saturat pentru două luni calendaristice! Când am ieșit afară din
ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_anii_mei_apocaliptici_.html [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]
-
în exces. Caii mei nechează lung, se cabrează, se ridică, suflul lor arde prelung și se tot amplifica. Băietanii-încremeniți sar în lături vrând nevrând, se privesc înnebuniți și rămân apoi urlând. Câinii urlă de tot focul, babele cruci îngâna, gospodării afuma locul, iar copiii plâng în mână. De atâta harmalaie, caii mei le dau ocol, se strecoară în odaie, si, țup, pe pereți, în hol. Referință Bibliografica: CAII MEI / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1938, Anul VI, 21
CAII MEI de DORA PASCU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1461257240.html [Corola-blog/BlogPost/354508_a_355837]
-
stropită. Spre veselirea tuturor. Alte străvechi obiceiuri revin cu mituri strămoșești. Spre a dăinui prin vremuri, rostul trăirii creștinești. Din curte și din grădină, când colțul ierbii se vede, gunoiul de peste iarnă se adună și se arde. Cu tămâie se afumă casa, curtea și grădina. Vigoarea să fie bună, plantelor cu rădăcină. Apoi casa, stupi și vite, spre belșug și sănătate, cu aghiazmă sunt stropite de gospodarii din sate. Vrând să tragă prima brazdă și să-nnoiască obicei, gospodari ies în
TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1425766807.html [Corola-blog/BlogPost/377263_a_378592]
-
Acasă > Strofe > Delicatețe > INCOGNITO Autor: Coști Pop Publicat în: Ediția nr. 1322 din 14 august 2014 Toate Articolele Autorului Degeaba-mi scrii așa, Eu aș fi vrut să ne iubim, Aveam un chef enorm, Eram atât de afumat Ca să mă pot numi neóm. Ca te-am mințit, stii bine, C-am făcut mereu așa, Iar prin tăcerea mea Ți-am înșelat încrederea. M-am îmbătat din vin cel bun, M-am îmbătat, c-am fost nebun Și am
INCOGNITO de COSTI POP în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/costi_pop_1407965013.html [Corola-blog/BlogPost/372189_a_373518]
-
la bucătărie - și nu este o înjosire că a trecut la bucătărie, ci este ceva propriu femeii, pentru ca bărbatul să poată fi liber să rezolve probleme în afară. Și Ionel s-a dus la serviciu. Dar ea, nepricepută, emoționată, a afumat mâncarea și se văita că ce o să zică Ionel. Conștiinciozitatea asta care este mare dar de la Dumnezeu pentru tot omul! Și a venit Ionel. Și ea, cu plânset și vaiet, i-a spus: “Dragă Ionele, am afumat mâncarea”. “Lasă, dragă
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Parintele_arsenie_papacioc_.html [Corola-blog/BlogPost/366742_a_368071]
-
nepricepută, emoționată, a afumat mâncarea și se văita că ce o să zică Ionel. Conștiinciozitatea asta care este mare dar de la Dumnezeu pentru tot omul! Și a venit Ionel. Și ea, cu plânset și vaiet, i-a spus: “Dragă Ionele, am afumat mâncarea”. “Lasă, dragă, nu mă interesează. Dar de ce nu te-ai gândit la mine toată ziua? Asta mă interesează pe mine”. Ei, asta o să ne întrebe Dumnezeu, Care ne-a dat inimă puternică ca să pricepem cerurile, veșniciile, să contrazicem răul
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Parintele_arsenie_papacioc_.html [Corola-blog/BlogPost/366742_a_368071]
-
prin scara blocului sau prin curte - după posibilități, coane...- ori pur și simplu le lăsăm acolo unde le-am găsit, să le onoreze - pardon! - muștele, cu ce au de prisos și ele. O astfel de scrisoare (deschisă!) primise și Istrate Afumatu` din comuna S. Și nu doar că o primise, dar chiar avu chef s-o citească (să se mai „cultiveze” și el) și chiar să poarte conversație cu stimabila doamnă candidat la Primăria comunei. Iată, așadar, conversația lor, de aleasă
CANDIDATUL DIN CUTIA POŞTALĂ A ALEGĂTORULUI de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Candidatul_din_cutia_postala_a_alegat_florentina_loredana_dalian_1353402707.html [Corola-blog/BlogPost/351924_a_353253]
-
pescari ”înrăiți” și cu vechime pe bălți. Ginerele meu Marian, se instalase pe post de paharnic și asistent. Ne-am întins păturile și am așezat grătarul după indicațiile soției, “șefa noastră de trib” - în așa fel încât să nu ne afume, adică să fie în curent și totuși, cărbunii să ardă fără să vină fumul spre pături. În calitate de fochist, Marian a rămas să se ocupe de grătar, mici și fripturi, iar fetele, Dana și Veronica, se îndeletniceau cu aperitivele. Toată gașca
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Picnicul_stan_virgil_1388844498.html [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
trandafiri înfloriți” (N.A. Caranfil, Cântece populare de valea Prutului); sau „La 1 martie sau în ziua de Baba Dochie, fac fetele niște strune roșii și albe și le poartă la gât până ce aud cucul întâia oară cântând. Atunci le aprind, afumă cu ele gâtul, înconjurându-l de trei ori, și apoi le aruncă jos” (datină de la Mitocu Dragomirnei). Concluzia lui Simeon Florea Marain este foarte interesantă și merită notată și analizată: „Din toate cele înșirate rezultă că mărțișorul sau mărțigușul servește
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
Mihai cu Gica de la Galați. Însă... nimeni nu-l asculta. Dimpotrivă, unii începură chiar să îi reproșeze. Ca ăsta lui Măcăială: Băă, moș Ioane, nu putuși, bă, să mai aștepți măcar o zi? Acu´ cine îmi repară mie aragazu? Că afumă și nevastă-mea mă spurcă de fiecare dată când coace și gătește. Că-i spusei: „Hai, bă, nea Ioane, să-mi repari aragazu´ că numai tu te pricepi! Iar el: „Nu mai pot bă, nu mai pot să merg.” Data
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
unei legi, n-am spălat rufe de bărbat sâmbătă, așa zice folclorul. Popa n-are treabă cu de astea, în calendar a fost cruce neagră, deci liber la activități gospodărești. Pe 9 martie sunt Mucenicii, dar n-o sa pot să afum prin grădină, așa cum se întâmpla când eram copil. Viața la oraș pe repede înainte nu are nimic din ritmul cu care sufletul omului, precum și mintea lui, să poată rezona. Folclorul urban e generat de legi mereu schimbătoare și luna martie
Port ceva pe dos, cum m-a învățat bunica, să nu se prindă farmecele de mine. Primăvara la perfectul simplu într-un oraș mic de provincie by https://republica.ro/port-ceva-pe-dos-cum-m-a-invatat-bunica-sa-nu-se-prinda-farmecele-de-mine-primavara-la-perfectul-simplu [Corola-blog/BlogPost/338197_a_339526]
-
Hristos a înviat!" toți cei prezenți la slujbă, vor răspunde în cor: "Adevărat a înviat!". Cu lumânarea aprinsă, fiecare se întorcea acasă unde capul familiei făcea o cruce mică pe grinda camerei în care locuiau sau pe ușa de la intrare , afumându-le cu lumânarea, semne pe care le păstrau tot restul anului întrucât exista credința că protejează familia de rele. Oamenii se trezesc din somn în bătaia clopotelor, se spăla cu apă curata, își pun straie noi, iau câte o lumânare
ÎNVIEREA DOMNULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Invierea_domnului_floarea_carbune_1328100916.html [Corola-blog/BlogPost/346894_a_348223]
-
la bucătărie - și nu este o înjosire că a trecut la bucătărie, ci este ceva propriu femeii, pentru ca bărbatul să poată fi liber să rezolve probleme în afară. Și Ionel s-a dus la serviciu. Dar ea, nepricepută, emoționată, a afumat mâncarea și se văita că ce o să zică Ionel. Conștiinciozitatea asta care este mare dar de la Dumnezeu pentru tot omul! Și a venit Ionel. Și ea, cu plânset și vaiet, i-a spus: “Dragă Ionele, am afumat mâncarea”. “Lasă, dragă
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1405319662.html [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]