KorAP: Find »[drukola/base=albanez & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...61 >

1,504 matches

Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329

pe îndrăgostit, cum arăta el în cele mai frumoase clipe ale vieții, ce preocupări avea etc. Cele mai multe însemnări le avem de la colegi și de la Slavici. Ion Slavici l-a remarcat la cursurile lui Lorenz Stein și ale lui Ihering- „un albanez, îmi ziceam, poate chiar un persan”: un tânăr oacheș, cu fața curată și rasă peste tot, cu un lung „clăbăț” bănățenesc peste pletele negre, cu ochii mărunți și visători și totdeauna cu un zâmbet oarecum batjocoritor pe buze...”. Amândoi apoi

MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361

română) au originea în limba germană sau engleză și câteva în limba italiană; • la foarte multe cuvinte li s-au „găsit” origini în limbile neamurilor vecine: maghiari, bulgari, sârbi, croați, ruși, ucraineni, slovaci, turci, greci și nu în ultimul rând, albanezi. Originea cuvintelor din limba albanezilor nu se bazează pe eventuale contacte dintre albanezi și români pentru că istoria nu a consemnat masive migrații ale albanezilor pe teritoriul nostru sau invers, ci pe teoria mai sus menționată a lui Ov. Densușianu. Dacă

LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
germană sau engleză și câteva în limba italiană; • la foarte multe cuvinte li s-au „găsit” origini în limbile neamurilor vecine: maghiari, bulgari, sârbi, croați, ruși, ucraineni, slovaci, turci, greci și nu în ultimul rând, albanezi. Originea cuvintelor din limba albanezilor nu se bazează pe eventuale contacte dintre albanezi și români pentru că istoria nu a consemnat masive migrații ale albanezilor pe teritoriul nostru sau invers, ci pe teoria mai sus menționată a lui Ov. Densușianu. Dacă limba română s-a format

LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
la foarte multe cuvinte li s-au „găsit” origini în limbile neamurilor vecine: maghiari, bulgari, sârbi, croați, ruși, ucraineni, slovaci, turci, greci și nu în ultimul rând, albanezi. Originea cuvintelor din limba albanezilor nu se bazează pe eventuale contacte dintre albanezi și români pentru că istoria nu a consemnat masive migrații ale albanezilor pe teritoriul nostru sau invers, ci pe teoria mai sus menționată a lui Ov. Densușianu. Dacă limba română s-a format în Moesia, nimeni nu explică în ce condiții

LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
neamurilor vecine: maghiari, bulgari, sârbi, croați, ruși, ucraineni, slovaci, turci, greci și nu în ultimul rând, albanezi. Originea cuvintelor din limba albanezilor nu se bazează pe eventuale contacte dintre albanezi și români pentru că istoria nu a consemnat masive migrații ale albanezilor pe teritoriul nostru sau invers, ci pe teoria mai sus menționată a lui Ov. Densușianu. Dacă limba română s-a format în Moesia, nimeni nu explică în ce condiții istorice a ajuns pe teritoriile românești. Însă autorii DEX-ului au

LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987

scumpei sale jumătăți mai mult sau mai puțin legitime. Unele zile sunt parcă anume făcute pentru succese. În ziua aceea îi mersese din plin. Automobilul Volvo pe care-l conducea fusese furat din Hamburg în urmă cu patru zile, de către albanezii lui din Tirana. Prietena lui Momițe: Era o tânără de vreo 25 ani, brunetă, cu forme opulente, care prevesteau o apropiată îngrășare. De felul ei, era cam rea de gură, fapt pentru care prietenele o numeau și “Oana-Coțofana”, însă numai

SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Viata_si_romanele_unui_scriitor_controversat_serban_margineanu.html [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
Corola-blog/BlogPost/347731_a_349060

2014 Toate Articolele Autorului Miercuri, 2 aprilie 2014, la sediul Uniunii Scriitorilor din România a avut loc o întâlnire de suflet între scriitori români și albanezi. Manifestarea cu titlul “Masa prieteniei literare româno-albaneze” a fost organizază de către Uniunea Culturală a Albanezilor din România, Asociația Regională a Scriitorilor din Albania, Kosova și Muntenegru “Teuta” și Uniunea Scriitorilor din România. Din partea albaneză au participat scriitorii Natasha Lako, Basri Çapriqi, Albina Idrizi, Ibrahim Kadriu, Ajete Beqiraj și Smajl Smaka. Din partea română, Magda Cârneci, Horia

O ÎNTÂLNIRE DE SUFLET ROMÂNO-ALBANEZĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1396712373.html [Corola-blog/BlogPost/347731_a_349060]
fost onorată de prezența ambasadorului Albaniei în România, Excelența Sa, Dl. Sami Shiba, ministrul-consilier al ambasadei albaneze, Luan Topciu, diplomații Alex Jaso, Gheorghe Micu și Gheorghe Bucura. Moderator: poetul și traducătorul Baki Ymeri, membru a USR și redactor-șef al revistei Albanezul. Înainte de un moment poetic în care au strălucit poeții din Albania, Kosova și Munte Negru, a avut loc o întâlnire protocolară în care au fost abordate subiecte ale vechii prietenii dintre cele două popoare, cu precădere la istorie, limbă și

O ÎNTÂLNIRE DE SUFLET ROMÂNO-ALBANEZĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1396712373.html [Corola-blog/BlogPost/347731_a_349060]
Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218

viteazului general, Eugene de Savoya? - Cum, Mărite Doamne, nu știați că a fost autorul unei coaliții împotriva regelui? - Poate, eu l-am admirat întotdeauna pentru vitejia lui, genialitate în conducerea armatei. Dacă aș avea o armată!... Ce pot face cu albanezii ăștia, mercenari! Se opri iar aruncându-și privirea spre o statuetă chinezească ce reprezenta o fată cu o harpă. Cu ochii la ea i se adresă: uitându-mă la statueta aceasta m-am transpus dintr-o dată în liniștea serenadelor lui

MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086

pe cei mici, eram în living doisprezece români adunați de pe meleagurile patriei, într-un oraș flamand medieval, unde în afara localnicilor mai trăiau ca pondere prin zonă circa o sută de mii de bulgari, peste zece mii de români, turci fără număr, albanezi etc. Fetița cea mică, Ana-Maria învățase la școală și cum îl chema pe primul turc venit ca migrant în Gent, cu mulți ani în urmă. Acum nimeni nu le mai știa numărul migranților. Datele scrise de mine aici, nu sunt

NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491543414.html [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
Corola-blog/BlogPost/372925_a_374254

incipientă tornadă în care gândurile vii și puternic vascularizate se aranjează înțelept. Atunci când se naște „Frumoasă durere”, te poți simți frumos vinovat de înălțarea de după coborârea în profunzimile gândirii care poate fi una inițiatică, nicidecum întâmplătoare. Grație poetului Baki Ymeri, albanezul Muharrem Kurti vine în limba română cu sensibilitate dar de asemenea cu fermitate dintr-un ghem de trăiri fecunde, din dorințe, amintiri, voință, deznădejde dar și speranță. Astfel, trece atent tangențial pe la „Porțile tăcerii”: „Așteptările/ Deschid porțile tăcerii/ și intră

DANIEL MARIAN DESPRE MUHARREM KURTI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1481203096.html [Corola-blog/BlogPost/372925_a_374254]
Corola-blog/BlogPost/94213_a_95505

demolăm! Măcar soclul... * PS1 Discutând pe marginea subiectului cu dl Niculae Gheran, am primit de la Domnia Sa câteva rânduri pe care le redau mai jos, cu mulțumirile de rigoare: „În limbajul Oborului natal - mahala cosmopolită cu români, evrei, armeni, greci și albanezi - cea mai bună caracterizare a Legii 217, aparent de nota zece, dacă-i aduni cifrele, este: HALOIMES! Un nebun aruncă o piatră în apă - se zice - și zece oameni nu izbutesc s-o ridice. Așa cum sună, mi-amintește de spusa

Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/legea-217-sau-capra-si-varza/ [Corola-blog/BlogPost/94213_a_95505]
Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904

În crochiul Lepădare sau trădare? -, Maria Toacă apreciază, mai întâi, că ,,venirea lui Eminescu pe Pământ este ca o pogorâre din înalturi, învăluită în mister”, pentru ca mai apoi să puncteze: ,,Fiind pretins (n.n. revendicat) de zece națiuni deodată (de la turci, albanezi, persani până la sârbi, poloni și ruteni), Eminescu, ca nici un alt exponent de vază al neamului, își poate număra strămoșii români vreme de două veacuri”. Dincolo de un asemenea detaliu biografic și de reconstituire a arborelui genealogic, se impune să observăm că

Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382

trat“. Acel quadrum s-ar fi transformat în quodrum și apoi codrum cu evoluția semantica de la „bucată pătrată“ spre „bucată în general“, cu specia¬lizări: ,,de pâine“, „de mama¬liga“, „de pământ“, „de pădure“, „pădure“, „munte păduros“. Cuvântul există la albanezi sub forma kodrë (kodër) și înseamnă „munte, deal, colina“, sens care ne întâmpină încă la bănățeni și în Crișana. Deși majoritatea cercetătorilor români și străini susțin originea codrului în felul explicat mai sus, n-au lipsit pa¬reri care puneau

CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
din meo și pergo. Se admite așadar o evoluție semantica de la ,,a se scufundă“ la „a merge, a se deplasa“. Învățații s-au gândit că doar de pe culmile munților plecarea unui om se aseamănă cu scufundarea să în vai. Și albanezii au verbul mergoni „a se depărta“, explicat de lingviști tot prin latinescul mergere. În lucrarea Alte eți¬mologii românești, acad. Al. Graur atrage atenția asupra asemănării romanescului a merge și a franțuzescului marcher, acesta din urmă explicat în di¬verse

CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
reconstituie un latin *mergo, compară¬bil cu sanscritul marga „drum, cale“ cu o întrebuințare mai ales in graiurile rustice și păstrat în ariile laterale ale lați¬nei. S-a sugerat și influența unui termen paronim din sub¬strat apropiat de albanezul mergoni (I. Fischer, în TILR, ÎI, 1969, p. 158). Este probabil ca in graiul daco-geților să fi existat un verb asemănător cu cel românesc de azi cf. sanscr. margayami care avea chiar sensul „a merge“, înrudit desigur cu marga „drum

CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
Corola-blog/BlogPost/346759_a_348088

motto, deschide seria de poezii din cartea care se numeste “ VINA / FAJI “ , a poetului, prozatorului, dramaturgului și istoricului literar Constantin Gherghinoiu, editată la Editura “Grai și suflet - Cultura Națională “, București, decembrie 2011. Cartea apare sub colaborarea cu Uniunea Cenrtrală a Albanezilor din România și este tradusă în limba albaneză de un nume cu rezonanță internațională, poetul BAKI YMERI . Constantin Gherghinoiu este absolvent al Facultății de Filosofie -Secția Pedagogică, al Universității din București. Născut în județul Prahova, este prin adopțiune fiu al

FAJI DE C.GHERGHINOIU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Vina_faji_de_cgherghinoiu_constanta_abalasei_donosa_1329071354.html [Corola-blog/BlogPost/346759_a_348088]
Corola-blog/BlogPost/341974_a_343303

mileniu, București • Luceafărul, București • Poezia, Iași • Zorile, - romano-ucainean, București • Kitej-grad, - editorial româno-rus, București • Porto-Franco, Galați • Foaie - New-York, America etc • Împreună - editorial bilingv româno- maghiar, București • Neliniști metafizice, Constantă • Agero, Stuttgard, Germania • Conexiuni Creștine Contemporane, New York • Asymetria * Constelații diamantine * Moldova Literară * Albanezul - revista bilingva româno-albaneză Volume publicate: "Zidire în cer",Ed. Axa, Botoșani, 1996 ; "Anotimpuri ostile",Ed. Axa - Botoșani 2000 ; "Ochiul somnului - darul iubirii", Editura Mustang - București, 2005 ; "Az alom szeme - a szerelem varazsa"- în tălmăcirea prof. Horvath Dezideriu, Ed. Arania, Brașov

VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Viorela_Codreanu_Tiron.html [Corola-blog/BlogPost/341974_a_343303]
motiv pentru care apare a doua Ediție din vol.: Az alom szeme - a szerelem varazsa, Editura Anamarol, București, 2008 ; - Vraj-B-a clipei, Editura Anamarol, București, 2010. - Darul iubirii / Dhurata e dashuris" / - volum bilingv româno-albanez - / Apărut în colaborare cu Uniunea Culturală a Albanezilor din România. - Fără titlu / Ohne Titel /- volum bilingv româno-german. Traducerea în l. germană aparține dlui. Christian W. Schenk. Ed.AmandaEdit, București, 2011 Figurează în diferite Antologii de poezie precum: ― Antologia poeziei române de la origini până în prezent - l. ucraineeană - traducere de

VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Viorela_Codreanu_Tiron.html [Corola-blog/BlogPost/341974_a_343303]
Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697

o răspântie în care s-au întâlnit civilizațiile. Cu toate acestea, au existat depresiuni, zone izolate ce au dus la apariția unor particularități, astfel încât putem vorbi de o unitate în diversitate. Au existat mari deplasări de populații, așa cum au fost albanezii din Epir ce s-au îndreptat spre sudul Greciei, spre câmpia Atenei, sau aromânii din Pind, care s-au deplasat către Macedonia. Peninsula Balcanică este caracterizată de o foarte mare varietate a populațiilor. În Macedonia există și astăzi așezări albaneze

MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481536603.html [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
și bulgărești. Slavii care au trecut linia Dunării (602) s-au răspândit până în Pelopones, iar grecii se găsesc pretutindeni. Sunt numeroase comunitățile de evrei și armeni, Thesalonicul fiind un centru important al acestora prin facilitățile economice pe care le oferă. Albanezii și-au format comunități în Italia, grecii și-au constituit, prin îndeletnicirile comerciale, o diaspora puternică, foarte activă până acum, cu un rol important în susținerea politicii statului elen, iar românii au avut importante comunități de aromâni în sudul Dunării

MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481536603.html [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
Dunării. Cu toate că Peninsula Balcanică este un exemplu de amestec al civilizațiilor, a existat și încă există o unitate tipic balcanică, iar la această unitate au contribuit o serie de factori: 1) Substratul iliro-tracic. Populația albaneză a cunoscut o puternică latinizare, albanezii având o limbă pe jumătate romanizată. 2) Civilizația elenă. Limba și cultura greacă și-au pus amprenta asupra întregului spațiu balcanic. 3) Expansiunea romană. Cucerirea peninsulei de către Roma și înglobarea acesteia în Imperiul roman a oferit posibilitatea unei romanizări. În

MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481536603.html [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
Corola-blog/BlogPost/380672_a_382001

secundă/ se transform într-un vis/ pentru a se stinge/ sinei sale i se spovedește” ( Gândul). Poezia autorului este ”albă ca nins de zăpadă/ dulce ca surâs de metaforă/ visată în palma de mână/ rămasă zălog în inelul cununiei” (Visare) Albanezul din Germania vine în limba română cu un proiect deosebit de elaborat, plin de imaginație și simțire, pe-oglinzi, pe-oriunde, pe-aici. Și, desigur, cum te-ai putea abține să „nu știu cuvântul dacă va găsi cărare/ să vină cu

DANIEL MARIAN DESPRE DIBRAN DEMAKU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1480010814.html [Corola-blog/BlogPost/380672_a_382001]
Corola-blog/BlogPost/340436_a_341765

în această carte, alături de nume cunoscute în viața literară: Theodor Damian, Aurel Pop, Cassian Maria Spiridon, Marius Chelaru, Mariana Pândaru, Georgeta Blendea Zamfir, Adnan Mehmeti, Silva Tërnava, Ismet Hasani, Mazllum Baraliu și Izet Shala. Antologia este publicată în colecția: Biblioteca Albanezul, având consilier editorial pe Vitore Leka, redactor pe Luan Topçiu, lector pe Ilir Kosova, rsponsabil pe Laura Rushan, tehnoredactor pe Adriana Tabaku, distribuție - Amanda Edit, București, ediție a revistei „Albanezul”- 2012, ISSN: 1221-6925. Prefața (Parathënia) este scrisă de însuși poetul

DOINA DRĂGUŢ ÎN ANTOLOGIA DE POEZIE ROMÂNO-ALBANEZĂ GUSTUL NERĂBDĂRII (SHIJA E PADURIMIT) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Marinela_preoteasa_doina_dragut_in_marinela_preoteasa_1342946697.html [Corola-blog/BlogPost/340436_a_341765]
Baraliu și Izet Shala. Antologia este publicată în colecția: Biblioteca Albanezul, având consilier editorial pe Vitore Leka, redactor pe Luan Topçiu, lector pe Ilir Kosova, rsponsabil pe Laura Rushan, tehnoredactor pe Adriana Tabaku, distribuție - Amanda Edit, București, ediție a revistei „Albanezul”- 2012, ISSN: 1221-6925. Prefața (Parathënia) este scrisă de însuși poetul Baki Ymeri, sub un titlu de invidiat: „Iinvitația unei antologii” (Tocmai când ne risipim, punctul nostru de întâlnire este poezia). Această antologie vine să ne bucure sufletele în colaborare cu

DOINA DRĂGUŢ ÎN ANTOLOGIA DE POEZIE ROMÂNO-ALBANEZĂ GUSTUL NERĂBDĂRII (SHIJA E PADURIMIT) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Marinela_preoteasa_doina_dragut_in_marinela_preoteasa_1342946697.html [Corola-blog/BlogPost/340436_a_341765]