1,253 matches
-
pe ninsorile celor mai ascunse taine. Depărtările se făceau cascade pe suflet. Rareori trecea câte un pelerin îndrăgostit care-și spăla chipul la jumătatea distanței dintre cer și pământ. - Intră în codrul din stânga pieptului. Vei da la o parte arbuștii albiți de nesomn, vei afla că așteptarea mi-a fost fortăreață...Sunt acolo, prizonier în verdele tău! - Ce bine că mă auzi. Eram pe cale de a înnebuni în muguri flămânzi. Noroc că am așternut aplauze peste mâlul rămas de la petrecerea izvoarelor
CORTINA UNUI ACTOR ORB de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cortina_unui_actor_orb_gina_zaharia_1326914326.html [Corola-blog/BlogPost/361283_a_362612]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > SUNAMITA Autor: Cătălin Varga Publicat în: Ediția nr. 507 din 21 mai 2012 Toate Articolele Autorului Sunamita I E noapte-acum, și toate înnoptează Sub cer albit de-atâta-nfiorare O tânără-n odaie lăcrimează În jurul ei, prea multă-nsingurare, Și toate dorm - dar inima-i veghează. [1] E-n părul său atâta primăvară Când ochii plânși i-acoperă privirea Veșmântul ei, curat ca de fecioară Îl cheamă iar, îl
SUNAMITA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Sunamita_catalin_varga_1337594161.html [Corola-blog/BlogPost/346928_a_348257]
-
după furtună, se va înălța mândru spre soare, pășind curajos pe Calea Luminii... Legendele spun că, în munții sacri ai României, pe vârful Kogaionon, numit și Muntele Sfânt al Geților, într-una din peșteri, s-a retras Zalmoxis.... Pe creștetul albit al Kogaiononului se află Crucea Cerului, pădurile ce cresc aici sunt încărcate de mister și magie... Dacii au crezut în nemurire, iar noi suntem urmașii dacilor și ne numim ROMÂNI. E-nmărmurită și albă pădurea, Înveșmântată în cristale sclipitoare, Prin
SIBYLLA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1396028722.html [Corola-blog/BlogPost/353552_a_354881]
-
doi pași de o bancă de lemn vechi, stătea cu portiera din față deschisă. Își aștepta clientul de vreo zece minute și într-un sfârșit, apăru. - Mergi înainte! Comanda era făcută de un bărbat, care cândva fusese frumos, acum puțin albit, cu toate că mâinile îl arătau la vreo douăzeci și doi-trei de ani, cu un sacou din piele neagră neîngrijit și cu bocanci legați cu șireturi diferit colorate. - Să trăiți! răspunse taximetristul blond și jovial. Așa a învățat să se comporte, mai
EUFORIE SINUCIGAŞĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/fydhhuhhpy_1412315137.html [Corola-blog/BlogPost/352804_a_354133]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > UN COLȚIȘOR DE RAI Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1687 din 14 august 2015 Toate Articolele Autorului În cupele albite, trei crini adună mirul Când cerul își desface în taină patrafirul, Iar busuiocul verde se-aprinde la icoană Prin jertfa Ta supremă se vindecă o rană! Un orb prinde Lumina în inimă și plânge Pe cruce vede Cristul și lacrima
UN COLŢIŞOR DE RAI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1439551532.html [Corola-blog/BlogPost/373242_a_374571]
-
oprit din drum. Trebuia să existe undeva o oază, Un loc de odihnă și înnoptare Al celor însingurați și neliniștiți, Al nesfrâșitelor caravane, Al turmelor de vise neîmplinite Care se reîntorc în noaptea neființei Printre dune de nisip și cranii albite, Spre văile întunecate ale plângerii. La fiecare tresărire a vântului Sufletele noastre, făclii aprinse, Au fluturat precum pânzele Unei corabii lovite de furtună. Am fost atât de triști și neliniștiți Nu fiindcă se apropia seara Ori că se stârnise furtuna
PIATRA FILOZOFALĂ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1489367493.html [Corola-blog/BlogPost/362582_a_363911]
-
mii Pare că intreabă : Oare’ai să mai vii ? Ninge ghioceii iernii peste noi, Vreau în dansul astă, să ne prindem doi Chiar dacă argintul tămplei ne apasă, Sincer vreau să-ți spun « Mie nici nu’mi pasă » ! Chiar de sunt albită, eu ma simt frumoasă. Riduri am pe frunte, dar sunt si duioasă. Și mai port în suflet valsuri și viori, Mă trezesc adesea, că am capu’n nori. Ninge ghioceii iernii peste noi, Vreau în dansul ăsta să ne prindem
SĂ SPUNEM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sa_spunem_camelia_cristea_1388215255.html [Corola-blog/BlogPost/353352_a_354681]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > CIOB ALBIT Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 1170 din 15 martie 2014 Toate Articolele Autorului ciob albit Și cerul dând lumină din pulbere de stele răstoarnă fire albe din ninse primăveri, și-aruncă peste-ntinderi luciri de lună grele să
CIOB ALBIT de LEONID IACOB în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1394896891.html [Corola-blog/BlogPost/353612_a_354941]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > CIOB ALBIT Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 1170 din 15 martie 2014 Toate Articolele Autorului ciob albit Și cerul dând lumină din pulbere de stele răstoarnă fire albe din ninse primăveri, și-aruncă peste-ntinderi luciri de lună grele să țeasă-n canavauă un azi ce n-a fost ieri. Și eu sunt cer ca tine, pământ
CIOB ALBIT de LEONID IACOB în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1394896891.html [Corola-blog/BlogPost/353612_a_354941]
-
apoi în firul de iarbă ce s-apleacă și-n floarea ce-și șoptește al dorului ei cânt și urc în curcubeie ce vin să mă petreacă la nunta nenuntită de cer și de pământ. Leonid IACOB Referință Bibliografică: ciob albit / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1170, Anul IV, 15 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CIOB ALBIT de LEONID IACOB în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1394896891.html [Corola-blog/BlogPost/353612_a_354941]
-
face plăcere unui cunoscut sau unui turist, să pescuiască pe mare, mai ales că, de obicei, nu are nici sculele și nici momeala adecvate. Pipotă de pasăre se găsește ușor în magazine, însă nu întotdeauna-i bună. Ori este deja albită și guvidul n-o mai bagă în seamă, ori vânzătorul îți oferă mai mult inimioare și cad repede din cârlig, când le tai bucățele. Râma neagră este cea mai bună, dar ca să o scoți este mai greu decât munca în
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423658456.html [Corola-blog/BlogPost/366461_a_367790]
-
biserica respiră liniște. În ciuda luminii atotprezente, care inundă fiecare colț, sugerând doar optic căldura, frigul dinăuntru mușcă mai aprig decât cel de-afară. Îmbrăcat cu un mantou tivit cu blană de vidră, drept odăjdie, cu chipul încadrat de părul complet albit și des ca o cușmă ireală, preotul Eginald Schlattner se-ndreaptă spre noi, ne salută și ne invită să luăm loc în banca „străinilor”. În ton neutru ne explică ordinea în care odinioară se așezau în bănci membrii comunității. Locurile
RĂMAS BUN LA ROŞIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1487982206.html [Corola-blog/BlogPost/375302_a_376631]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > VISCOL ANCESTRAL Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 1459 din 29 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Amurguri cuprinse de febră, ard - pe fruntea-mi de vremuri albită. Surâsul unei clipe mai pâlpâie sub pleoapă. Sunt amintiri ce-n flăcări tăinuite se destramă... * Și-mi pare... c-aud temutul „viscol ancestral“ , șoptind ceva... cu glasu-i nins - și mă cuprinde-o albă teamă! Nu! A fost doar o pală
VISCOL ANCESTRAL de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/valentina_becart_1419806239.html [Corola-blog/BlogPost/379243_a_380572]
-
cald Locul III - Gabriel Iordan Dorobanțu Copii la joacă - și umbra bătrânului se dă pe gheață Etapa 63 - 2 II 2009 Locul I - Valeria Tamaș plecarea mamei - tufa de iasomie îi ține locul... Locul II - Ioan Marinescu-Puiu Rufe la uscat - albită e de brumă broboada neagră Locul III - Livia Ciupav Din nou copil - așteptând primul fulg cu palma-ntinsă Mențiune - Mariana Tănase noapte de iarnă - luna-mprăștie arginți peste zăpadă Mențiune - Gabriel Iordan Dorobanțu Zgomotul străzii - port mereu cu mine un
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Haiku_0_1_2_3_4_5.html [Corola-blog/BlogPost/359488_a_360817]
-
în lume ar fi atunci nu Calul ci însăși așteptarea pân' la sfârșit de veci și se aud prin cosmos atomii cum coboară și cum le crapă smalțul oaselor tot mai reci [50] Și-un fel de umezeală de mucegai albit crescând ca buruienile ca lichenii pe munți crește în lumea asta acoperind orașe podișurile stinse ale acestor frunți [51] Și dacă din adâncuri de patimi și de vremuri Calul Troian e visul înalt din viitor Steaua ce duce lumea prin
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457672031.html [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
face plăcere unui cunoscut sau unui turist, să pescuiască pe mare, mai ales că, de obicei, nu are nici sculele și nici momeala adecvate. Pipotă de pasăre se găsește ușor în magazine, însă nu întotdeauna-i bună. Ori este deja albită și guvidul n-o mai bagă în seamă, ori vânzătorul îți oferă mai mult inimioare și cad repede din cârlig, când le tai bucățele. Râma neagră este cea mai bună, dar ca să o scoți este mai greu decât munca în
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1442495509.html [Corola-blog/BlogPost/365592_a_366921]
-
menit în astă lume S-aduni în spate saci de-nțelepciune. La început mlădiță, apoi un pom pe rod Chiar între generatii din tine face pod, În suflet, rămâi macul în lanuri înflorit Dar la spinare gârbov, cu părul rar, albit. Mai sună clopoțeii, dragi amintiri ce dor, Iubiri demult uitate ce seamană și-azi dor. Cu chipuri grațioase , femei desăvârșite, Ce viața le-a menit de tine-a fi iubite. Preastrălucite stele și parfumate flori Se pierd în iarna vieții
BĂTRÂNEŢEA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Batranetea_0.html [Corola-blog/BlogPost/355619_a_356948]
-
Omul invizibil m-a fascinat atât de tare, încât petreceam mult timp gândindu-mă cum aș putea deveni aidoma lui Griffin, eroul principal al filmului și-al cărții lui H.G. Wells. Aveam să aflu răspunsul frământărilor mele cu părul deja albit. Deși îmi continuam drumurile zilnice prin oraș, eram absolut de nevăzut. De negăsit. Nimeni nu putea da de mine, odată ce plecam de lângă postul telefonic din biroul unde lucrez. Voluptatea resimțită o savuram ca pe un sentiment aparte, confirmându-mi certitudinea
Omul fără niciun mobil by https://republica.ro/omul-fara-niciun-mobil [Corola-blog/BlogPost/338890_a_340219]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > FĂRĂ SFÂRȘIT ȘI FĂRĂ ÎNCEPUT... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1951 din 04 mai 2016 Toate Articolele Autorului Văd în oglindă tâmplele albite, ce poate nu mai sunt așa geloase, doar visele rămase ne-mplinite, le unduiesc în gând pe-a tale coapse. Îmi adun mereu trecutul din priviri, așa te mângâi din zâmbete-n cuget, de teamă am să mai șterg din amintiri
FĂRĂ SFÂRȘIT ȘI FĂRĂ ÎNCEPUT… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/mihail_janto_1462358858.html [Corola-blog/BlogPost/376524_a_377853]
-
Citește mai mult sunt tristă astăzicuvintele tale trec pe lângă mineca niște gloanțecare își caută țintaunele îmi zdrelesc carneaaltele se înfig adâncaș fi vrut ca ziua de astăzisă fie sărită în calendarerupe paginanu vreau s-o citesc iar și iarcu ochii albiți de durere deznădejdea se încolăcește molatecșarpe leneșîn jurul inimii melestrângând ușor până la limita sufocării... XVII. INFECT, de Nuța Istrate Gangan, publicat în Ediția nr. 764 din 02 februarie 2013. marele guru își mângâie prelung barba rotește într-un pahar de
NUŢA ISTRATE GANGAN by http://confluente.ro/articole/nu%C5%A3a_istrate_gangan/canal [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
privirea mintea lucrează riduri pe tâmple albul cu negru griul neutru suflet de veghe în ziduri fără chei se pierde în reverie un pom un om fără alee s-au așezat speranțe pe fir de ață viața cuvinte pe piscurile albite însă noi în ce credem în sfinții în pahare în lumea noastră în ape tulburi sorbim confuzii ne înecăm cu liniștea în adâncuri. Referință Bibliografică: Ne înecăm cu liniștea în adâncuri / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 922
NE ÎNECĂM CU LINIŞTEA ÎN ADÂNCURI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ne_inecam_cu_linistea_in_a_gheorghe_serbanescu_1373435295.html [Corola-blog/BlogPost/363913_a_365242]
-
greva foamei erau hrănite cu furtunul, ca în cazul doamnei Brătianu, care pe motiv că făcea des greva foamei, „îi erau deschise maxilarele cu forța și-i turnai lături pe gât. Gura îi era o rană.” Îmbătrânite prematur, cu părul albit, și cu privirile rătăcite de spaimă și nesiguranța dobândită în anii de detenție, erau marcate de terorile suportate, cât și de pierderea celor dragi. Boli precum icterul, tuberculoza, ulcerul, pelagra, scorbutul, cancerul, depersonalizarea erau doar câteva din ele. Acestor suflete-
FEMEILE-MARTIR ÎN ÎNCHISORILE COMUNISTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Femeile_martir_in_inchisoril_ion_ionescu_bucovu_1392373489.html [Corola-blog/BlogPost/364094_a_365423]
-
căderea secundelor din trecerea cuvintelor În urma fiecărui pas iarbă nenăscută, iarbă neruptă de trecut Rănit la picioare te ridici din botezul apei în tăcerea regăsită Din colțul viselor neputința reținerii clipelor rebele Anotimpuri ce nu există trec prin umbrele oaselor albite La Masa Tăcerii sufletul în căderea sărutului eliberează timpul În fiece noapte curg peste vetre icoanele din focul inimii Nimic nu va mai fi cum a mai fost în inocența vârstelor Traversezi orașul, în față doar biserica, cu inima spargi
RĂTĂCIREA TIMPULUI LA MASA TĂCERII de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ratacirea_timpului_la_masa_tacerii_irina_lucia_mihalca_1327704705.html [Corola-blog/BlogPost/362149_a_363478]
-
ta mai înțeleaptă În astă lume nu știu eu! Nici mâini mai blânde când mângâie! Nici glas mai dulce în dojană, În lume nu mai este, mamă! Mulți ani la fel să îți rămâie! Dă - mi tâmpla ta de dor albită Să - i prind ghiocei pe ram! Icoană mai sfântă n-am Ca tine, mamă, mai iubită! Citește mai mult Dă-mi mâna ta neobosităSă-i pun sărutul meu în palmă! Ca tine mai sfântă, mamă,Nu-i alta-n lume
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Acasa > Poeme > Devotament > CEA MAI FRUMOASĂ EȘTI Autor: Daniela Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1530 din 10 martie 2015 Toate Articolele Autorului A mai trecut o iarnă prin părul tău albit, Omătul, încă proaspăt, în el s-a cuibărit Și brazda de sub ochi așteaptă ghiocei, Dar nu vor răsări decât dintr-un condei. Când lumea e un cântec, tu mâinile îți frângi Și buzele ți-s arse de greu, dar nu
CEA MAI FRUMOASĂ EŞTI de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 by http://confluente.ro/daniela_dumitrescu_1426006511.html [Corola-blog/BlogPost/381126_a_382455]