6 matches
-
ANIMALĂ - manualele claselor a IX-a și a X-a a. Manualul de biologie de clasa a IX- a 1. Materia vie. . Studiul celulei vegetale . Structura și ultrastructura celulei - fără structura celulei vegetale la microscopul optic. . Diviziunea celulară - generalități Diviziunea amitotica Diviziunea cariochinetica: diviziunea mitotica, diviziunea meiotica. . Histogeneza Organogeneza - fără legile organogenezei. Rădăcina - fără structura secundară a rădăcinii la dicotiledonate. Tulpina. - fără structura secundară a tulpinii. Frunză 2. Viața plantelor . Asimilația carbonului: Fotosinteză: definiție, ecuație chimică, importanța, tehnici de evidențiere a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
în latină "divisio, divisionis" = diviziune, împărțire) se realizează pe două căi: Diviziunea este procesul prin care o celulă ajunsa la maturitate (celula mamă) va da naștere la doua celule identice (celulele fiice) care vor avea cromozomi identici cu aceasta. Diviziunea amitotică este caracteristică procariotelor. Ea reprezintă diviziunea care are loc fără fus de diviziune. Se poate întâlni și la unele eucariote cum ar fi: unele ciuperci (drojdiile), alge albastre verzi (alga Pleurococcus - verzeala zidurilor), celule maligne, celule pe cale de regenerare, în
Celulă (biologie) () [Corola-website/Science/302844_a_304173]
-
rezultă marea importanță a precizării naturii, maligne sau benigne, a meningioamelor. În acest sens, ZULCH (24) definește malignitatea tumorilor astfel: Gradul I - chiar clasificarea generală a tumorilor întocmită de el anterior. Gradul II - ar consta în separarea tumorilor izomorfe și amitotice de tumorile cu creștere rapidă, polimorfe, polimitotice sau anaplastice. În afară de tumorile net benigne sau net maligne, care reprezintă cam jumătate din toate tumorile, există tumorile de tranziție, clasificate ca semibenigne sau semimaligne. În anul 1993 OMS a acceptat și subtipurile
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
hemoragie de diferite vârste, ușor aspirabilă, cu vascularizație mai bine reprezentată la nivelul zonei de inserție din vecinătatea foramenului Monroe. Microscopic este formată din celule izomorfe rotunde sau ovalare alternând cu zone de matrice cu aspect fibrilar, nucleii celulelor fiind amitotic cu un halou perinuclear ce amintește de oligodendrogliom [25,34]. Activitatea mitotică este foarte scăzută, indicele MIB 1 este de asemenea scăzut. Identitatea neuronală a acestor celule componente este confirmată de imunoreactivitatea la synaptofizină și alte proteine neuronale, incluzând NeuN
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Odată cu diviziunea nucleului, masa nucleolară este împărțită în mod egal între nucleele-fiice rezultate. 1.12.5. Fusul de diviziune intranuclear Persistența învelișului nuclear pe durata ciclului celular a determinat pe specialiști să considere inițial că, diviziunea celulară la drojdii este amitotică. Investigațiile electronomicroscopice ulterioare au infirmat însă această opinie, demonstrând cu claritate prezența în nucleul drojdiilor a unui fus mitotic tipic, implicat în segregarea cromatidelor (în mitoză) sau a cromozomilor omologi (în meioză). Organizarea și funcționarea fusului de diviziune sunt controlate
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
de diviziune celulară, precum și a realizării în condiție de hiperploidie a unor rearanjamente cromozomale traduse prin existența punților cromatice care unesc genomurile diploide. Datoriă absenței fusului de diviziune, aceste genomuri diploide nu s-au putut separa, dar celula adoptând mecanismul amitotic, a realizat totuși o segregare genomică (original L. Gavrilă). Flexibilitatea și suplețea acestui sistem sunt dovedite și de constatarea că regiunea variabilă este mai constantă de la o specie la alta, comparativ cu regiunea constantă a imunoglobulinelor, astfel că înțelesul noțiunilor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]